1,720 matches
-
pornit la drum, a scos doi dinari, i-a dat gazdei și i-a zis: Ai grijă de el și orice vei mai cheltui, ÎȚi voi da Înapoi la Întoarcere. Care din acești trei Ți se pare că a fost aproapele celui ce căzuse Între tâlhari?” Cel care și-a făcut milă cu el - zise Învățătorul. „Du-te și fă și tu la fel”, i-a zis Iisus. VI. CONTROLUL ȘI MANIPULAREA MINȚILOR UMANE 1. Controlul minții umane: tehnologii folosite pentru
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prin sublinierea opoziției, a elementelor care îi separă, iar nu prin trăsăturile ce i-ar putea apropia în sensul umanist pe care se întemeia romanul lui Defoe. Vineri este un intrus în ordinea arbitrar instituită pe insulă de către Robinson. Astfel, aproapele este vizualizat drept dușman prin toate gesturile pe care le va face: tot ceea ce îl compune de Vineri reprezintă, de la un punct încolo al narațiunii, o agresiune la adresa lui Robinson. Araucanul este negru, nu se supune ordinelor, iar atunci când o face
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
caracterului fundamental anticreștin asupra omuciderii legalizate și a războiului, care contrastau vizibil preceptului conținut în Mt 22, 37-40: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău... Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. În aceste două porunci se cuprind toată Legea și profeții. Atât din partea soldaților creștini, cât și din cea teologilor exista conștiința solidă de a fi soldatul lui Cristos, un popor sacerdotal care nu se lăsa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
tot mai concretă: trebuie să se facă pace și să fie construită în Cristos (cf. Efes 2, 14-18). Pacea depășește orice dezagregare: Dumnezeu este cel care sfințește și face credincioși: omul este făcut drept și capabil de raporturi drepte față de aproapele. Pacea omenească, depinzând de contextul social și fiind completată de cea dăruită de Cristos, tinde să armonizeze tot mai mult persoana în sufletul său decât în fața altora. Echilibrul social nu devine precar după cum a fost făcut adesea, datorită interpretărilor forțate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
model de analiză a motivelor implicite ale mentalității creștine, care ar fi putut să-i țină pe creștini departe de armată. Deși creștinul nu are o patrie, el trebuie să ofere lumii un sprijin, să aibă o iubire necondiționată față de aproapele, fiindu-i interzis să asuprească ori să folosească violența împotriva celui slab. În această situație e puțin dificil să-l vedem înrolându-se benevol, întrucât implicarea sa ar fi însemnat recunoașterea apartenenței la o patrie pământească și cedarea în fața statului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trebuie să uite să lupte. În fragmentele citate ne este prezentă vestirea unei păci escatologice așteptate din ceruri și conștiința că fiecare creștin trebuie să o realizeze deja pe pământ, abandonând atitudinile care îi pot condiționa negativ în relația cu aproapele. Chiar dacă nu intenționează să dea o elaborare normativă a comportamentelor etice pe care trebuie să le respecte orice creștin fără nici o deosebire, Clement, poate fi considerat apărătorul antimilitarismului. Dacă în Paedagogus II-III ne-a fost prezentată o dezbatere a problemelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rațiune (órtòs lógos) și pe trăirea după legea naturală (koinòs nòmos). Are capacitatea de a se controla și de a dezvolta o etică deja înnăscută în el datorită acelei ágàpe, iubire transformatoare, care este în sintonie cu Dumnezeu și cu aproapele prin comuniunea de viață (koinonía bíou). Adevăratul gnostic, care ajunge condiția de ápàteia, nu are nevoie de reguli sociale care rămân totuși necesare creștinilor care nu au atins încă plinătatea gnozei. Folosirea filozofiei grecești și a categoriilor sale, oricât ar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la violență rămâne fascinat de acel climat (Ad Donatum, 7). Situația se perpetuează până la aspectul general din De dominica oratione, 24, unde sunt analizate cauzele tuturor crimelor: ura, care duce la pierderea asemănării omului cu Dumnezeu, și sensul fraternității față de aproapele. Descoperirea atitudinii cipriane este covârșitoare: exprimă gândirea întregii Biserici asupra războiului. În principal, Biserica s-a arătat rezervată în adoptarea unor poziții explicite referitoare la aspectele tipice situației în discuție, din moment ce atât păgânii cât și creștinii resimțeau moștenirile seculare care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
credința și virtuțile romanilor și insistă asupra unor probleme morale, care interesau îndeosebi această creștinătate. Apostolul i-a îndemnat să aibă compasiune față de cei săraci și să nu se complacă în propria tărie (Rom 15, 1), să-l iubească pe aproapele evitând asuprirea acestuia (cf. Rom 13, 9-10), să se îmbrace cu armele luminii și să fie supuși conducătorilor lor mai mult din sentimentul datoriei decât din cel al temerii (cf. Rom 13, 3-4), să respecte autoritățile constituite (cf. Rom 13
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să se facă printr-un limbaj convențional, descris în Ghidul scurt pentru ungurii din străinătate. Între instrucțiunile primite se enumeră cele cu caracter general/imediat precum „dreptul la autoapărare”, predicate de preoții maghiari prin citate religioase, ce propovăduiau „iubirea aproapelui (aproapele fiind de fapt maghiarul)” sau cele transmise prin comunicări „confidențiale de la om la om” De asemenea, toate organizațiile, inclusiv cele locale, trebuiau să se îngrijească de aprovizionarea cu articole de primă necesitate, de constituirea depozitelor de alimente, de procurarea mijloace
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trăită. Nu se acceptă să se trișeze sau existența unei contradicții între ce spune o persoană și ce face aceasta. Reproșul adus siste-mului socio-economic: acesta este bazat pe căutarea profitului și a competiției, în timp ce marile forțe spirituale predică dra-gostea pentru aproapele și dreptatea. "Morala burgheză" este respinsă din același motiv. Ea este esențial o morală a aparențelor: totul e în regulă atâta timp cât fațada este intactă. O societate de indivizi liberi și pluralistă, în care coexistă o mulțime de opinii și de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
parte din timpul său și din averea sa unei asociații de reinserare a tinerilor deținuți eliberați din închisoare. Exemplele sunt numeroase. Religia funcționează aproape întotdeauna în paralel cu acțiunile caritative și chiar și atunci când practica religioasă dispare, rămâne devotamentul pentru aproapele. Există și rețele specifice și o endogamie caracteristică pentru fiecare dintre aceste trei confesiuni. Caritate bine ordonată Castelul i-a aparținut lui Mobutu. Datează din secolul XIX, în stilul eclectic foarte la modă în epocă. Turnulețele, peronul, crenelurile pseudo-defensive îi
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
sunt spații nodale, se exprimă astfel într-un elan caritativ, care este și o afirmare a generozității acestui mediu înstărit. A asocia copiii la colectarea donațiilor este, în opina lui Myriam Ullens, o modalitate de a le inculca grija pentru aproapele și simțul datoriei. Relații sociale, averi și educație: întreprinderile caritative pot astfel favoriza și sublinia multidimensionalitatea bogăției, în același timp materială, culturală și socială. Rallye-urile sunt rareori monocolore, dar predominanța unei religii anume este frecventă. Totuși, restricționările religioase nu sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
valori se impun parcă de la sine, nu numai datorită autorității Părinților, ci a acelei autorități divine care conferă acestor valori tărie și perpetuitate. Întrupate în creștinii dedicați asemănării cu Hristos, aceste valori morale perene ca: dreptatea, adevărul, modestia, jertfirea pentru aproapele, prietenia, curajul, cumpătarea, cinstea, dragostea etc. pe care ni le îmbie orice scriere patristică, nu sunt prezentate ca niște simple noțiuni abstracte, ci ca forțe vii ce își au izvorul în Logosul divin și care împodobesc pe creștini cu frumusețe
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Așa este și cel ce citește cărțile Sfinților Părinți. Una îl învață dreapta credință, alta îi vorbește de tăcere și rugăciune, alta îi spune de ascultare, de smerenie și răbdare, iar alta îl îndeamnă către iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Așadar, din multe cărți patristice învață omul să trăiască după Evanghelie”<footnote Sfântul Paisie de la Neamț - Viața, învățăturile și minunile, ediție îngrijită de Arhim. Ioanichie Bălan, Edit. Episcopiei Romanului, 2002, p. 21. footnote>. Astfel, scrierile patristice nu au circulat doar
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
întreruptă de anumite aspecte normativo-juridice. În relația cu celălalt trebuie să vorbim de alteritate. "Substantivul alteritate pare a desemna o calitate sau o esență, esența celuilalt. Pe de altă parte însă, celălalt desemnează lucruri foarte diferite: pe omul celălalt, pe aproapele nostru, pe Celălalt." (Gilles Ferréol, Guy Jucquois, Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale, trad. de Nadia Farcaș, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 14). Pentru teologi alteritatea reprezintă forma prin care eu mă regăsesc în viața aproapelui meu. Viața lui devine
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ca un catalizator al memoriei, ca un factor motivațional important și ca un indicator al experiențelor religioase și nu numai. Emoțiile și sentimentele cel mai frecvent menționate sunt pozitive și au ca obiect principal semenii sau, în termenii religioși consacrați, aproapele. De departe cea mai valorizată este dragostea, atât ca sentiment care stă la baza tuturor relațiilor umane și transcendente, cât și ca principiu sau lege de origine divină ce așează binele celuilalt înaintea intereselor proprii. În spiritul textului biblic, inima
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Oare de ce? Când era de vârsta acestora, avea cu totul alte preocupări. Era dornic să învețe câte ceva de la cei mai în vârstă și mai bine pregătiți, să facă ceva util, de care să se bucure nu numai el, dar și aproapele său; să folosească în mod rațional timpul pe care nimeni nu-l mai reîntâlnește după ce a trecut. Unde mai pui că deunăzi, a auzit întâmplător o discuție între mai mulți tineri, băieți și fete, care l-a pus pe gânduri
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să fie ispitiți mai mult decât pot duce” (I Corinteni 10, 13). Planul istoriei mântuirii își are începutul în opera providențială a lui Dumnezeu; în iubirea omului răscumpărat care răspunde iubirii lui cu o „iubire dublă”, față de El și față de aproapele. Această „caracteristică augustiniană ne conduce la descoperirea altei trăsături a operei Fericitului Părinte, și anume la „comuniunea iubitoare dintre învățător și învățat, potrivit modelului relației dintre Dumnezeu și om. Augustin se folosește de paradigma iubirii omenești pentru a clarifica obiectivele
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cum va fi mâine cel care azi e rău. Să nu iubești dreptatea lor, ci iubește-i pe ei înșiși, ca să cunoască ce-i dreptatea. Căci ni s-a poruncit să-L iubim nu numai pe Dumnezeu, ci și pe aproapele nostru”. Foarte impresionantă este descrierea primelor cinci vârste ale lumii: „Prima dintre acestea ține de la începutul neamului omenesc, adică de la Adam, primul om, și până la Noe, care a făcut arca la potop. A doua vârstă ține de la Avraam, ales părinte
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
întreaga lume se bazează pe libertatea persoanei care, trăind într-o comunitate, știe că are responsabilitatea de a face să fie respectate drepturile fiecăruia și solidaritatea cu ceilalți, care nu pot fi obținute decît dacă fiecare se simte responsabil față de aproapele său". Congresul de la Ludwingshafen din octombrie 1978 a adoptat un Program fundamental (Grundzatzprogramm), produsul a șapte ani de lucrări pregătitoare și a 3 300 de moțiuni în care sînt reamintite principiile fundamentale, dintre care primele se refereau la demnitatea omului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1978 a adoptat un Program fundamental (Grundzatzprogramm), produsul a șapte ani de lucrări pregătitoare și a 3 300 de moțiuni în care sînt reamintite principiile fundamentale, dintre care primele se refereau la demnitatea omului, responsabilitatea în fața lui Dumnezeu, dragostea pentru aproapele tău. Conducătorii germani erau convinși, chiar după război, că această catastrofă fusese cauzată de abandonarea principiilor creștine, care ele singure puteau permite refacerea Germaniei pe baze sănătoase și salvarea acesteia. Această convingere se regăsește atît în Apelul pe care Andreas
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
atît de importantă la Laberthonnière, este fundamentală: ea se realizează prin angajarea într-o comunitate: omul nu este singur, el nu va fi cu adevărat o ființă umană decît prin deschiderea către ceilalți. Omul nu este atomizat, fără responsabilități față de aproapele său. El nu poate fi privit separat de contextul său social și etic. De aceea, Emmanuel Mounier, căutînd un răspuns spiritual la criza morală din acea perioadă, propunea, împotriva a ceea ce el numea "dezordinea stabilită", o "revoluție personalistă și comunitară
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
istoric îl sesizează ușor atunci cînd își strînge dovezile. Acest entuziasm sincer răspundea speranței arzătoare de a promova o reînnoire profundă a societăților europene, începînd cu creștinismul și cu anumite idei privind politica trăită ca misiune, act de caritate față de aproapele nostru, dăruire de sine, slujirea altora. Acest entuziasm generos al militantului nu era doar apanajul democrației creștine, ci îl găsim și în alte familii politice, dar el a constituit un element important în instaurarea democrației creștine în Europa. Interconfesionalitatea s-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
credință”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 2, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, p. 497) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea de Dumnezeu și de Hristos și dragostea de aproapele”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. III, 3, în PSB, vol. 1, p. 250-251) „Tuturor întreprinderilor să le premeargă credința în Dumnezeu și să urmeze (însoțească) optimismul, așa încât cu credința să întărim puterea sufletului și cu optimismul să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]