11,785 matches
-
lor din „starea de somn”, din „starea de moarte”. Platforma politică a ziarului a constituit-o democratismul țărănesc, cu revendicarea lui fundamentală: pământul să fie dat celor „ce-l lucrează pre el”; Duma de Stat țaristă era considerată unica instituție aptă să rezolve chestiunile privitoare la dobândirea drepturilor și libertăților social-politice și naționale. Punerea în drepturile sale a limbii materne, naționalizarea învățământului, instituțiilor publice, Bisericii etc. s-au aflat mereu în centrul atenției celor de la B. În mai multe articole au
BASARABIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
a unei dezbateri intelectuale. A. proiectează „durerile de viață” în metafore și simboluri nedespărțite de limbajul tainelor și al legilor universale, ca în Biblie sau ca în poezia populară, și vocabule cu însușiri violent materiale, ținând de sorgintea pământească, devin apte, într-un salt transfigurativ, să semnifice idealitatea. Alteori, se spovedește, dar la modul său, întortocheat, obscur-angoasat. „Radicalismul” nevoii de cunoaștere („gândirea, singura scuză și țintă a vieții mele”) arată un substrat nu atât intelectualist (Alexandru George), cât existențial. Suferința cea
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
inalterabilă a Spiritului, este figura care organizează destinul personajelor. Aventura simbolică a lui Trestie se luminează de sensul unui efort general: cel al materiei țintind a se însufleți și a participa la Idee. Proces figurat în planul realist al cărții (apt însă și de o lectură alegorică) de sinteza cristalului pur, incoruptibil, din masa lâncedă, putridă, pieritoare, în fabrica de zahăr - teatru neașteptat al clocotului morții și renașterii. Gulică Unanian, personajul din Cimitirul Buna-Vestire, are o situație aparte, propria sa viziune
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și esteticienilor germani (Goethe, Hegel, Winckelmann, Lessing, W. T. Krug, Jean Paul, J. G. von Müller, K. J. Weber ș.a.). Relevând în repetate rânduri trebuința unei istorii critice a literaturii române din toate provinciile, aduce el însuși importante contribuții documentare, apte să configureze un întins capitol de istorie culturală. Ca scriitor, B. rămâne atașat mult timp teatrului. Debutează cu versurile Murăș, Murăș, apă lină și Cântec păstoresc, scrise în 1835 pentru o reprezentație a teologilor din Blaj. Deși modeste, ele au
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
folclorice alte criterii decât cele folosite curent în aprecierea creației culte), B., fără să nege utilitatea anumitor „jaloane” ale esteticii „academice”, accentuează ideea că „folclorul posedă frumuseți care rezistă acestui examen” și cere cercetătorului creației populare un gust estetic special, apt să surprindă realitatea sincretică a fenomenului și valoarea artistică inefabilă a formelor arhaice; el preconizează examinarea „frumosului folcloric din punctul de vedere al creatorilor și interpreților acestuia”, prin „contemplarea realității folclorice vii, observând fluxurile și refluxurile ce se petrec acolo
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
proiectate originile sale, lumea „împietrită sub o vrajă” a aromânilor. Tache Papahagi, editor al literaturii în dialect a autorului, l-a apreciat ca pe un poet etnoliric „de o inspirație profundă și cumpănită”. B. este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susțină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora, ceea ce conferă densitate și expresivitate discursului liric sau epic. Din acest unghi, mai cu seamă povestirile sale par a fi niște mici romane condensate, ca de pildă Gardana, remarcată de E.
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
O. Goga, C. devine colaboratorul acestuia la „Țara noastră”, unde îi apar, din 1924, versuri și unde, între 1931 și 1934, desfășoară o intensă activitate publicistică, semnând aproape zilnic articole inserate la rubricile „Probleme culturale”, „Comentarii critice”, „Cronica teatrului”. Deși apt să intuiască valoarea, C. îmbină oarecum forțat intelectualismul cu un sentimentalism poetic, într-o exprimare improprie uneori. Totodată, a mai colaborat, în special cu poeme, la „Viața românească”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., iar după 1933 va fi redactor al
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
personaje de proză scurtă. Sunt prinse în ramă și personalități cum ar fi Georges Clemenceau, Aristide Briand, André Antoine, Jules Romains, Jean Moréas, Jules Renard, Max Jacob, schițate cu un condei nu lipsit de agerimi scriitoricești. Și, în orice caz, apt de subțirimi de moralist, cum lasă să se întrevadă pseudojurnalul Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston (1935). O suită de afectuoase evocări se înșiruie în Mitif, poetul florilor (1929), toate privindu-l pe Dimitre Anghel, conturat ca un personaj
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
mult de factorii emoționali decât de inovațiile tehnice (Kleinknecht, 1976). Astfel de idei au generat chiar cursuri speciale care formează „psihodontiști” sau psihologi dentari. Acești absolvenți sunt mai informați, bineînțeles, în ce privește aspectele comportamentale și psihice decât colegii lor și mai apți sa facă față problemelor bine cunoscute - teama și indiferența pe care o arată pacienții față de măsurile igienice și profilactice (Leatherman, 1978). 7.1. Semnificația psihologică a zonei orale Gura și buzele aparțin celor mai intime părți ale corpului; ele sunt
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
unor rapoarte care să sfideze adevărul. În plus, în Bacău există 464 200 de persoane care alcătuiesc resursele de muncă, respectiv femeile cu vârsta cuprinsă între 16 și 57 de ani și bărbații cu vârsta cuprinsă între 16 și 62, apți de muncă. Dacă din persoanele care alcătuiesc rezerva de muncă scădem aproximativ 20 de mii de șomeri înregistrați oficiali, populația civilă ocupată și numărul de elevi și studenți de peste 16 ani regăsit la nivelul județului, mai bine de 150 de
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
din persoanele care alcătuiesc rezerva de muncă scădem aproximativ 20 de mii de șomeri înregistrați oficiali, populația civilă ocupată și numărul de elevi și studenți de peste 16 ani regăsit la nivelul județului, mai bine de 150 de mii de persoane apte de muncă nu se regăsesc în nicio evidență. Sunt incluși aici cei care lucrează la negru, populația activă în agricultură, cei plecați din țară sau casnicele. În anul 2010 zeci de agenți economici băcăuani au apelat la facilitățile acordate de
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
despărțirea de bărbat și soacră, 113 {EminescuOpXIV 114} poruncindu-i să se liniștească și să aibă răbdare. Astfel rupse de atunci încoace scurt și coprinzător toate relațiile de politică și familie cu curtea grecească din Niceea, simțindu-se mult mai apt pentru vocațiunea de-a deveni un protivnic hotărât și un inamic fățiș al acelei Curți. Poziția provinciilor romeice din partea europeană a-împărăției era pe vremea aceea nespus de grea și de îndoielnică. Amenințate de latini pe de-o parte, de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de poet, și așadar fiecare are materia înainte-și în tot coprinsul ei, fiindcă fiecărui i se pare dată posibilitatea realizării prin oarecare cantitate de simț pentru cele create de poet; de aceea și se simte fiecare de-acasă deja apt pentru reprezintarea celor create de poet, și asta numai pe baza acestei facultăți generale d-a simți, pe baza unei movibilități oarecare a sufletului. Precum cred mulți că au în imaginațiunile lor naturale și vii măsura (Masstab) pentru cugetări filozofice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
natura) prin astfel de înnobilare a caracteralui și să (formeze) producă o creatură ermafrodită, care să plutească drept idealitate și realitate, necapabilă de-a se naște într-adevăr pentru că e respinsă cu-aceeași tărie de amândouă aceste lumi. Artiști mari, apți cu deosebire spre reprezintarea personalităților nobile, au dovedit și prin faptă ceea ce-am dezvoltat noi, precum ni se asigură anume despre Ca act justificativ pentru cele ce-am dezvoltat noi mai sus n-avem decât să amintim pe Kemble
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar putea să înflorească (fortwuchern) înainte opera sa. Letargia spirituală a majorității, care nu poate primi ca un întreg în sine tot coprinsul deplin ce ni-l așază dinaintea noastră comembrat frumos, îi stingherește nu arareori chiar din început locul apt unde ar putea să primească tabloul sau iluminarea adevărată și unde-ar putea a-și face efectul pe deplin. De aceea provine așa de des în istoria artelor rezistența ce-o face publicul operelor poetice mari chiar la aparința lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
două laturi, prin cari se câștigă domnirea asupra întreg coprinsul materialului artei reprezintative, cultura aceasta face ființa școalei propriu-zise. Căci prin ea materia prin cari se manifestă reprezintațiunea dramatică e prelucrată din forma sa primitivă și naturală și e făcută aptă pentru revelațiunea (manifestarea) artei. Pe drumul după aceste două elemente, a tonului și a gestului, reprezintatorul se aduce pe sine însuși sub puterea sa, astfel încît ni poate prezinta deja nu o operă a naturei, ci o operă a artei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
încît ni poate prezinta deja nu o operă a naturei, ci o operă a artei. Chiar prin lucrul acesta el s-a sumis unei înfrînări aspre, s-a liberat de sub nemijlocirea afectului și a espresiunei sale și s-a făcut apt și forte ca să domine el asupra afectului și să dispună liber de el. Însă actorul a cucerit prin asta și a căpătat sub puterea sa numai laturea naturală a artei sale. Cultura retorică și mimică e numai condițiunea negativă pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă încă nu trebuie să se esercite Spre acest scop am propune cu deosebire piese alese din Aeschyl, pentru că aci trimetrul e cel mai ponderos și pentru că tot caracterul dialogului esercită această putere silitoare asupra tonului. Înainte de toate ar fi apt[ă] pentru aceasta traducerea maestră a lui Agamemnon făcută de W. de Humboldt, care e în genere unul din cele mai admirate opere a artei germane de traducțiune. {EminescuOpXIV 301} ondolațiunile tonului, cari esprimă dispozițiunile sufletului în toate nuanțele lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ritmică nu se va mărgini decât numai în desteritatea cea săracă a unor simple iambe și trohee și se va purta ca un biet școlar la declamațiunea ritmelor anapestice sau dactilice sau anume la exametru. Nimica însă nu e mai apt de-a dezvolta în toate părțile simțul fin pentru dezvoltarea versului decât esercițiile în citirea exametrelor. Acest vers, care s-a născut ca printr -o internă necesitate naturală (ca) drept forma cea mai amăsurată pentru epopea greacă și care a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca ritmul troheic, nici îmbulzitor la acțiune, ca cel iambic, ci el se ține de mijlocul cel frumos dintre amândouă antitezele și unește totodată în sine cea mai mare varietate, astfel prin această din urmă calitate el devine cu deosebire apt pentru un întreg atât de amplu cum e epopeea. Greutatea spondeică ni reflectă cu deosebire liniștita întîrziere asupra unui punct, elementul întîrzietor al narațiunei epice; din contra, dactilele reprezintă momentul mișcărei și a dezvoltărei progresive. Astfel înăuntrul compozițiunei sale hexametrul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin mulțimea cezurelor, cărora li poate [da] cea mai varie putere ritmică; astfel în el se pătrund reciproc antitezele ținutei celei mai neclătite și a maiestății celei mai nalte cu movibilitatea cea mai fugitivă. Această bogăție îl face cu deosebire apt ca să serve de studiu 403r pentru artistul reprezintător. O tratare unită cu simț artistic a declamațiunei acestui metru, de la ponderoasa greutate a epopeei eroice până la compozițiunea ușoară a {EminescuOpXIV 320} epopeei idilice, îl face pe actor să câștige un tact
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
făcut să se schimbe tatrametul {EminescuOpXIV 321} troheic cu trimetrul, căci acela, unit cu jocul, ni arată natura corică a dramei antice. Cu asta era unit efectul etic că ritmul iambic, după spusa lui Aristotel, e acela care-i mai apt pentru reprezentarea acțiunii. Dacă, după opiniunea celor vechi deja, trimetrul cu legile sale de compozițiune atât de stricte era acela care se apropia mai mult de forma conversațiunii, cu cât e acesta mai mult cazul la iambul nostru de cinci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
principiul liberei concurențe. Se-nțelege că acela căruia la montarea unei piese i s-a distribuit un rol are dreptul cel mai apropiat de posesiune, căci rolul i s-a distribuit cu supozițiunea cum că mijloacele sale sânt cele mai apte pentru reprezentarea cutărui tip; deși adesea în realitate nu decide la distribuirea așa-numitelor role strălucite decât relațiunile cele mai spurii, sau cel puțin au o parte mai mare în formarea deciziei directorilor decât inteligența. Dacă din prima posesie a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o altă întrebuințare decât de una empirică posibilă, servind numai la aceea că, pe rezoanele unei unități apriorice necesare (din cauza împreunării necesare a toată conștiința într-o apercepție primordială), ele supun fenomenele sub reguli generale de sinteză, făcîndu-le prin aceasta apte la o-mpreunare peste tot într-o experiență. În întregimea a toată esperiența posibilă sânt cuprinse însă toate cunoștințele noastre și în referarea generală la aceasta consistă adevărul transcendental, care premerge adevărului empiric și-l face abia cu putință. Totuși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate așadar crește numai pre dinlăuntru (per intussusceptionem - întrususcepție) nu prin adăogire pre din afară (per appositionem - apoziție) asemenea unui corp animalic, a cărui creștere nu adaugă un mădulari, ci, fără schimbarea proporției, face pe fiecare mai tare și mai apt. Pentru executarea ideei îi trebuiește o schemă, adică o esențială diversitate și ordine a părților, determinată apriori din principiul scopului. Schema care n-ar fi (schițată) plănuită după o idee, adică după scopul principal al rațiunei, ci empirice după considerații
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]