4,707 matches
-
gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii de-a stânga și de-a dreapta, păstorii României crucificate. Care s-au întors în pământul care i-a ridicat, pentru că el să nască, din cenușă și moarte, nunțile romanilor cu cerul, o eternitate. • Lucrul care mi se pare
DIALOGURI CU ELISE (2) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376276_a_377605]
-
de a o transmite elevilor săi. Cunoașterea lui Dumnezeu nu se face doar prin citirea scripturilor sau cercetarea dogmelor. A cunoaște despre Dumnezeu nu este același lucru cu a-L cunoaște pe Dumnezeu. Echivalarea acestor două noțiuni este opera versiunii apusene a creștinismului care plasează rațiunea umană drept modul principal de înțelegere a Lui Dumnezeu. În Biserica Ortodoxă, adevărata teologie este cunoașterea nemijlocită a lui Dumnezeu prin experiența personală a vieții în Iisus Hristos. Profesorul, educatorul nu trebuie să fie savant
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362177_a_363506]
-
a constat tocmai în transformarea poveștilor pe care le știam din timpul studențimii mele despre Căminul Racovițăîntr-o legendă. Dar nu, dânsul nu s-a oprit aici. În partea a treia m-a purtat cu aceleași emoții prin munții mei dragi, Apuseni. Fin observator al locurilor și oamenilor și bun psiholog, înzestrat cu simț al umorului și o fină ironie, Grig Gociu mi-a dezvăluit în acest capitol lucruri pe care nu le cunoșteam și care mi-au răspuns multor semne de
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
sunt citate 13 specii și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în „Animalium Cavernarum Catalogus” inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis nattereri, Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții Apuseni (peșterile Cubleș, Ferice, Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și Miniopterus schreibersi din Carpații Meridionali - sectorul vestic (peșterile Gura Ungurului, Gaura cu Muscă și Gura Ponicovei). După 1950, un
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
programe de cercetare și protecție și au colaborat la realizarea programului „Central European Miniopterus Protection Programme” (1999 - 2000). D.Borda, de la Compartimentul din Cluj al Institutului de Speologie „Emil Racoviță” a publicat două articole despre chiropterele din peșteri din Munții Apuseni (2000) și B. Levente a publicat în 2002 lista a 12 specii găsite în Peștera Ucigașă (Muntele Puciosu). La Iași, în cadrul Universități „Al. I. Cuza”, N. Valenciuc a început să studieze încă din 1964, singur sau în colaborare cu I.
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
fi existat. De aici, pentru cercetătorul istoriei Indiei și culturii sale, acea impresie de încremenire cronologică, de staticism, de atemporalitate, care nu rar a fost pusă în contrast izbitor cu dinamismul și frămîntările ce caracterizează, pulverizînd, epocile Occidentului, cu tendința apuseană de a surprinde în concretul ei fiecare clipă, de a da, oarecum, pecete materială fiecărei perioade, oricît de scurte, istorice. Diversitatea nîzuințelor din Occident pune adesea sigiliu de nemurire oricărei treceri, oricît de nesimțite, a timpului, pe cînd unicitatea preocupării
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ekkehard Völkl, Kurt W. Treptow. E un fapt remarcabil în sine, dar a cărui semnificație devine mai clară dacă amintim că în ultimul deceniu s-a deplîns mereu lipsa lucrărilor de acest fel. Vechea înclinație de a pune pe seama istoriografiei apusene o culpabilă lipsă de interes, decurgînd în parte din dezinteresul politic, găsea în schimbările și confuziile din anii 90 un teren încă mai propice pentru asemenea reproșuri. Cu toate acestea, o mulțime de studii despre români au apărut în diverse
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
text în sine. Eseu comprehensiv, această sinteză ne propune o lectură a ultimelor două secole de istorie românească, stînd sub semnul națiunii și redefinindu-se mereu. Relația cu Occidentul comportă deopotrivă mimetism și respingere defensivă, voință democratică și refuz al modelului apusean. Acest demers al autoarei n-ar putea fi corect înțeles fără a lua în seamă finalitatea lui critică. Orice istorie națională implică o anume pedagogie, observa Catherine Durandin, califîcîndu-și singură acțiunea ca "antipedagogie securizantă", una menită să atribuie discursului despre
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar trebui să fie un reformism revoluționar. Îndrăzneala și limitele acțiunii lui losif al II-lea urmau să favorizeze întîlnirea, teoretică, a poporului și a națiunii în cadrul programului românesc de la 1791. Oprimații se răsculaseră în 1784. Răscoala izbucnise în Munții Apuseni. Înăsprirea fiscalității îi tulburase profund pe țărani care trăiau o stare de surescitare încă de la sfîrșitut anului 1770. Reprezentanții lor se adresează direct Curții pentru a denunța furturile nobililor. Unul dintre purtătorii lor de cuvînt, Horea, merge la Viena în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
martie 1849 nu răspunde chemării de a crea un ducat românesc. Politica de colaborare a eșuat, iar neînțelegerile sînt dramatice. Revoluționarii naționaliști unguri fac față trupelor habsburgice, însă lancu însuflețit de un proiect social și național mobilizează țăranii din Munții Apuseni pentru a opune o rezistență îndîrjită trupelor maghiare. De partea sa, Bălcescu negociază cu forța pumnului un armistițiu pentru a salva idealul din martie 1848: revoluția înainte de toate. El trimite emisari pe lîngă lancu pentru a-i cere să rămînă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care sînt privați șerbii. Țăranii așteaptă această eliberare de la împărat, de la bunul împărat. Ei merg în întîmpinarea lui Avram lancu, care reprezintă, în același timp, figura prințului luminat și a justițiarului înconjurat de partizanii săi. Lupta lui lancu din Munții Apuseni, care se înscrie în tradiția deschisă de răscoala lui Horea, este aureolată de prestigiul pe care îl conferă în ochii țăranilor revolta împotriva privilegiilor nobiliare. El se bate pentru o națiune nerecunoscută, națiunea română, împotriva unei națiuni nobiliare, ungurii. lancu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interese cu clasele productive și pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România. V Am văzut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civilizației noastre de azi, cum ca consistă curat în păzirea formelor esterioare ale culturii apusene, lipsită de orice cuprins real. S-ar putea zice că aluatul din care se frământă guvernanții noștri e acea categorie de ființe fără avere, știință de carte și consistență de caracter, acei proletari ai condeiului din cari mulți abia știu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastre vecine și d-a întreține îndeobște cu toate puterile cele mai bune relațiuni. Prin aspirațiunile noastre, prin dezvoltarea intelectuală ce și-a dat România de jumătate de secol {EminescuOpXI 51} aproape, ea a cătat a se apropia de civilizațiunea apuseană; ideile de progres, dezvoltarea noastră economică trebuie să fie pururea ținta noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere în afară. Daca puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom ținea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu puterile noastre vecine și d-a întreține îndeobște cu toate puterile cele mai bune relațiuni. Prin aspirațiunile noastre, prin dezvoltarea intelectuală ce și-a dat România de jumătate de secol aproape, ea a căutat a se apropia de civilizațiunea apuseană; ideile de progres, dezvoltarea noastră economică trebuie să fie pururea ținta noastră pentru a ne întări înlăuntru și a inspira încredere înafară. Dacă puterile la Berlin nu ne-au garantat neutralitatea, trebuie ca noi, prin atitudinea ce vom ținea-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prea lua după cultura străina și am privi-o numai ca un sprijin al germenului propriu de dezvoltare am fi poate apți, prin împrejurarea că luptele cu clerul nu ne ating, să vedem o seamă de lucruri mai limpede decât apusenii. Așadar când vedem vechea clădire a bisericei catolice atât de aprig combătută în Apus, ar fi oare de sfătuit pentru noi de a urma tonul părților în litigiu și de-a spune că cutare ori cutare are dreptate? Din nefericire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că liberi sîntem de-a pune orice titlu am voi statului nostru, precum e evident că o asemenea schimbare e pentru noi indiferentă. Se poate însă ca în străinătate să se dea cu totul altă importanță acestor epitete de origine apuseană, cari au acolo altă rațiune istorică. Daca guvernul actual afectează însă o indiferență atât de mare asupra acestei schimbări de etichetă, întrebăm ce însemnătate să dăm proclamării regatului, care s-a făcut deja de către d. Dim. Brătianu în ziua de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rumpe cu ideile bizantine cari începuseră a-și face drum în țările noastre și contra cărora francheța și lealitatea înnăscută a caracterului românesc simțea o adâncă aversiune. Aspirațiunile foarte legitime ale țării au fost de-a se apropia de cultura apuseană și de-a face ca, prin instituțiuni, moravurile să se îndrepte spre bine. Un alt motiv al studiului nostru este că ni se oferă ocazia ca să răspundem unor critici ce ni s-au adresat de foile guvernamentale în contra teoriilor constituționale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
statului, iar cele de închidere, scurte dări de seamă asupra făgăduințelor într-adevăr împlinite. Presupunerea de căpetenie însă a mesajelor de Coroană e că ele vor fi exacte, vor coprinde adevărul și nimic decât adevărul. Din cauza aceasta mesajele din țări apusene sânt foarte scurte și foarte bine cumpănite, pentru a nu cuprinde nici promisiuni hazardate, nici inexactități. Cele republicane pot fi mai lungi, pentru că la urma urmelor prezidentul e răspunzător de actele sale, cel puțin în chipul că, daca nu și-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca nu și-ar ținea promisiunile sau ar înainta inexactități, n-ar fi ales pentru a doua oară. Stabilitatea monarhiei esclude, se-nțelege, acest mijloc al nației de-a înlătura greșeli comise, cauză pentru care, o repetăm, mesajele din state apusene sânt scurte, adeseori vage și concepute cu o extremă cumpănire a termenilor. Mesajul de închidere citit la 12 aprilie înaintea Corpurilor noastre legiuitoare se distinge însă parte prin aprețieri unilaterale, parte prin inexactități pe cari miniștri nu s-au sfiit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul (cestiunea izraelită), altă dată libertatea popoarelor (cestiunea orientală), o a treia oară răspândirea civilizației, pentru care fiece popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca, deodată cu cultura, să răspândească și botinele respective. Vestitul La-o-tse, filozoful chinez, în cartea sa intitulată Tao-te-king (Cărarea spre virtute), era un aprig protecționist. El nu voia nici import, nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înlăturată cu totul, se slujește azi încă de clișeuri primite de-a dreptul de la străini, fără a se întreba daca se potrivesc sau nu cu noi. E ciudat că tocmai toate mijloacele de deznaționalizare pe cari, îndrăgind Apusul și pe apuseni, le-am introdus fără alegere la noi se bucură de epitetul uzurpat de "naționale". Presa noastră - scrisă mare parte într-o limbă cosmopolită, lesne de învățat de către orice străin în câteva zile - e o presă națională. Cu toate acestea lucrarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alunecă la răutăți numai pentru că și alții fac astfeli este oare mai priceput decât aceste animale? Nu; el este lipsit de înțelegere și de minte. Față cu acest fel de literatură care se razimă pe însuși graiul poporului stă direcția apuseană și latinizantă al cărei unul din reprezentanți era la bătrânețe Eliad. De mortuis nil nisi bene. Prea sânt mari meritele răposatului pe alte terenuri pentru ca noi să mai repetăm plângerile atât de des făcute în contra silniciei cu care el a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în viața noastră politică încît, conform proverbului latinesc calumniare audacter semper aliquid haeret, mulți o repetă fără să-și fi dat vreodinioară seama de înțelesul cuvântului ce-l întrebuințează, fără a se întreba cel puțin daca o reacție, în sensul apusean al cuvântului, singurul adevărat, e măcar cu putință în România. Cari sânt oare actele reacționare ale dreptei conservatoare? La unirea țărilor, la alegerea unui Domn, au luat parte cu votul și cu fapta conservatorii actuali, precum se poate constata din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidul constituțional; lupta ei e îndreptată contra partidului anticonstituțional, radical, care falsifică și spiritul și litera instituțiilor actuale, ducîndu-le ad absurdum și inspirând națiunii neîncredere în eficacitatea lor. Singurele analogii ce se pot cita între dreapta noastră și alte drepte apusene e poate cu partidul conservatorilor republicani din Franța și cu cel constituțional din Italia. Față cu tendențele unui Clemenceau și a altora, republicanii conservatori apără Constituția actuală a Franței, instituțiile ei actuale. Întrebuințarea aceasta de porecle deșarte e îndealtmintrelea o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Franța și Rusia și de-a atenua în ele răul efect făcut de manifestațiile de înclinațiune a guvernului nostru pentru politica balcanică a altor state. Nu i-a succes de loc aceasta, cu toate că în cestiunea "uniformei" sau a "fracului" puterile apusene s-au arătat foarte îngăduitoare. [ 1 iulie 1880] ["SE ȘTIE CĂ MARELE PARTID... Se știe că marele partid liberale-naționale ar voi să aibă odată un minister pur al său, în care să nu intre elemente străine, ca d-nii Boerescu, Cogălniceanu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]