2,802 matches
-
pe fiecare în parte. Iată câteva consemnări dintr-o condică din 1900. E posibil ca alta mai veche să nu se fi păstrat, iar aceasta din 1900 să fie un fel de duplicat: Tablou de locul vetrii satului Torcești cât ari fiecare prinsu si niprinsu (este vorba dacă e îngrădit sau nu); găsim aici toate cele 115 nume, adică toți localnicii împroprietăriți; Listă di locul din țelină a locuitorilor din Torcești cât are fiecare, 94 de nume; Loc în Vălcică; Listă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în faptul că instituțiile educației specializate încă nu apăruseră. Într-adevăr, în aceste societăți educația avea loc prin interacțiunile informale cu membrii familiei sau cu alți oameni. În realitate, oricine putea servi ca "profesor": copiii învățau de la aceștia cum să are, să confecționeze arme sau să coacă pâinea. În societățile moderne, cea mai mare parte a procesului educațional a fost preluat din mâinile membrilor de familie și a prietenilor și dat specialiștilor în domeniu. De asemenea, în ziua de astăzi, adesea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
s , The Play ”, vol. 5, n to thraldo „Essays a , The psych Criseyde, î haucer's B 2005, vol. 7 ucer: The L 97, vol. 92 , The Man nd Queries” he Elegia issance Qu Fortunes of 5, nr. 2, fal ara, What fe of Bath's ol. 31, nr. 3 iovanni B , nr. 2, pp. 3 he stereotyp al 2002, pp lgrim's pr , 2002, vol „Selim”, M ales, în „T of Law's pring 2001 of The Mi r. 2
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
privește, le va da ajutor, fie că va fi, fie că nu va fi solicitat să o facă. Adăugă că, dacă ei nu se vor grăbi să-l aducă Înapoi pe șregeleț Pausanias, de aci Înainte vor fi siliți să are pământul cu un brăzdar de argint 2. Atenienilor, care Îl consultară și ei despre expediția șpe care proiectau să o facă În Siciliaț 3, le dădu sfatul să fie adusă de la Erythrai preoteasa zeiței Atena. Or, această femeie se numea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
La începutul secolului al XX-lea, în comuna Oncești existau, pentru păstrarea cerealelor, construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După cooperativizare, s-au pus bazele unei agriculturi mecanizate, pentru care s-a pregătit o forță de muncă specializată, în special mecanici agricoli, din rândul cărora îi amintim pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din recoltă, de la fiecare sătean. Anul agricol începea primăvara, când plugarii arau ogoarele pentru a le însămânța. Înainte vreme plugurile erau construite în totalitate din lemn, cu excepția fierului lung și a celui lat. După anul 1900, și-au făcut apariția plugurile din fier, care au conviețuit, la început, cu cele din lemn
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea semințelor pe brazdă sau pe ogorul ce urma să fie arat. Netezirea și mărunțirea arăturii se realizau cu ajutorul grapei cu mărăcini, a borunei (un fel de grapă, alcătuită dintr-un cadru pe care erau montate la partea de jos cuie metalice sau din lemn) sau a tăvălugului confecționat dintr-un trunchi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este interesat de preocupările tradiționale. Cei care mai lucrează în acest domeniu, o fac mai mult pentru menținerea tradiției. Iată ce s-ar putea spune despre ultimul iscusit meseriaș Jenică Chirilă...o portretizare se impune: Mâini cutate și un chip arat de trecerea fugară a anilor, un zâmbet gros de bărbat trăit în mijlocul naturii, la adăpostul norilor în ruperea norilor de vară. Un trup puternic, puțin adus de spate, acoperit de un halat muncit de vreme și încălțări parcă din alte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unui călător străin care vizita aceste meleaguri prin secolul al XVIII-lea, era consemnat: „în râuri și mlaștini și pe câmp se află din belșug păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu vânătoarea, fiind ocupați cu alte treburi: ară, pasc vitele, fac unt, cresc albinele și altele...” În contrast cu aceste informații, pe la 1788 se menționa că țăranii vânau în Moldova cam 20.0000 de iepuri. Reglementarea vânătorii în Moldova s-a făcut în anul 1842 astfel: între 1 martie și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-a uitat,/ Ca s-aleagă loc curat,/ De arat și semănat”. În alte variante ale Plugușorului, personajele se bucură de drepturi nelimitate în stabilirea locului de arătură și a întinderii lui: „Cât cu ochii cuprindea,/ Brazdă neagră răsturna” sau „arară pân’ se săturară”. Deci, pe la mijlocul sec. al XIV-lea, se extinde proprietatea privată pe aproape întreg trupul de moșie al satului, prin libertatea fiecărei familii de a-și organiza structura proprietății după un plan personal și prin inexistența turmelor colective
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bolnavul alerga la tușa Ileana a lui Spiridon, care știa să descânte. Ea folosea pentru descântec o piatră cu care atingea buba de la nas, în timp ce spunea: „Sculatu-s-a omu’ mare ș-a plecat la plug cu șase boi/ Să are drumurile,/ Să pună chetre și chetroaie./ Când a răsări chetrele și chetroaile / Atunci să răsaie/ Din creierele capului,/ Din viderile ochilor,/ Din sfârcul nasului,/ Din rădăcina dinților,/ Din grumazul gâtului/ Să rămâie Lenuța curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s , The Play ”, vol. 5, n to thraldo „Essays a , The psych Criseyde, î haucer's B 2005, vol. 7 ucer: The L 97, vol. 92 , The Man nd Queries” he Elegia issance Qu Fortunes of 5, nr. 2, fal ara, What fe of Bath's ol. 31, nr. 3 iovanni B , nr. 2, pp. 3 he stereotyp al 2002, pp lgrim's pr , 2002, vol „Selim”, M ales, în „T of Law's pring 2001 of The Mi r. 2
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prea târziu" și voia „o viață mai înaltă, mai largă, mai frumoasă". 1 Publicat în „Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, TipoMoldova, Iași 2007. 69 Vorbindu-le agricultorilor, Ghiță Plugaru (probabil un pseudonim) îi sfătuia să are și să însămânțeze pământul că, i-o spusese lui G. Tutoveanu, prefectul de Tutova, și poetul, că la moșia lui Ivanciu, mare proprietar local, care cumpără gunoiul și își îngrașă ogorul cu el, „grâul dsale a dat 150 fire la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au fost număr de număr: „Mai multă atenție ate lierelor mobile din regiunea noastră”, de Elena Prisecar u; „L‐am văzut pe tovarășul Stalin” - scria M. Florescu, student la Institutul de căi ferate din Moscova în pagina „Studiază în ț ara socialismului victorios”, dar și materiale de conținut, cum este cel intitulat „ Pe marginea lucrărilor concursului literar” scris de E. Tutoveanu. Păstrând tradiția, în paginile ziarului au scris, ca întotdeauna din 1870 încoace, nu numai elevi de la Liceul Codreanu, ci și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îi transmite strigătul de înfrățire cu pământul: „Eu ar și semăn, și prășesc / Pământul mi‐ i prieten bun, / Cu dânsul veșnic mă cunun / Și numai pentru el trăiesc / Și tot în el mă odihnesc / Când anii vieții mele apun.../ Eu ar și semăn, și prășesc, / Pământul mi‐ i prieten bun; ca în „Imn plugarului”, după ce strigă repetat: „Frate, plugar, frate” să termine într‐ un fel de odă pălmașului: Tu care‐ mi dai pâine Astăzi ca și mâine Și ești țării Scutul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
până u la Gară aua Bacău eni. Pe to ura drumu re Negr le, vile dii d rculația s Negre oman sau mai sl in comu efan are. E seamnă ie efan din f și... câmp ală Ștefan șul lea ară ile m) alți ele on. în dar lui ată lui ești și eși pre ști, Iași abă na cel stul șire ața ul. cel Ma "ră ter par var De elic dec del urb con Tri Pri num eco "pr
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
temer drum și unicațiilo Ca luc egilor să ULȚI AN plinit tre aslui. Reu ificultăți, oate necaz ie, întru bu LȚI ANI , nr. 50, 22-29 iversare i noștri de e trei ani cunosc pr ând făcea i în eter, înșelat. « ară, ce tind a reușit r". rător în se inițieze 43 I, T.V.V i ani de la șind să e TVV a urile, pen curia noas ! decembrie 199 la televiz , imaginile opria-mi în m parte d va rezista Trupa » t e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
SNEG arișci Vlad s-a declara invitatul d hipa TV.V pă număr -am luat, ndependen in cu într ers în pia inte ură, it la la lui che, slui. s-a cu stat" eoană pro ecturii V rtinei cen ari. Snegu cu ofic ar ce vre 83 UR - PIO imir -ovi t indepen e onoare , inclus și area votur eu, primu tă. îmi dă ebările la ță să anun aspăt întor aslui, G ușii pe Pru r, șiret foa ialitățile
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
i la Iași. tare greu o discu icală pen a foarte sc ul de oame stil și mor . TV în ț -a primit U, i, rieteni, să ul anivers (ca în cu ne, ne, de ție, tru urt ni, gă, ară, cu vă ării 98 Știu că acolo, în inima Moldovei, dumneavoastră v-ați străduit, cu talent și real profesionism, să fiți o oglindă fidelă a transformărilor petrecute în acești ani în județul dumneavoastră și în România întreagă. într-adevăr, ne-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
locului s ntru valoa ntinescu, Bârlad la am ca cu în la al, se așa isaj eri alte ar, ația xă, unt rea Cum "am descoperit" Elada, cu toate cele 6 simțuri (deci și bunul...!): Generalități: N-am văzut ț ară mai săracă (cca. 80% din suprafață cu spini și stânci golașe, munți săraci, doar bauxită) cu oameni mai bogați, angrenați în afacerile cele mai diverse, sau servicii. E un pământ al legendelor (mai ales olimpice) cu un turism bine bine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a 80 de ă...) în au 18slui era n știrile lucrate. , nr.8: dețean inului, lturală 70 de arti ști slui se scot artelor D.V. Mar ia, prima com. Ștef ... mai altf comunit cu ajuto in, pag.5 ) pe ț ară (la an cel Ma el ! ate, rul , 2 P. re, 141 Vernisaj la Galeriile de artă "N.N. Tonitza" din Bârlad, Apariția drogurilor; rubrici permanente: info Bârlad, pagina culturală și... caricaturile lui N. Viziteu, un caricaturist de valoare naț ională, precum și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
va folosi...?/ îmi va fi frig înaintea altora !". Ion Enache care exprima un optimism specific chiar din starea în care se află acum: "Să mor... să mă odihn, în aglomerația plană/ Să-mi fie iarba... veșnic vană/ Să pun... să are niște linii/ Iar tu să ieși din plan cu sânii." Ion a purtat o permanentă luptă cu cuvântul, convins că "în pușcăria limbii române/își păstrează și alții cuvintele". Darul vieții lui a fost un talent uriaș, cu pierderi uriașe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a județ. 313 adrul num în arbitraj tică neces ie. erve valut eastă bază l Vaslui și i, ceea c or săi. ricultură rândul p și prin . n-a falime dimpotriv -și respe strâns în La sărbăto eroaselor și valoar ară, invoca are ca re însă s-a s din țară, e indică (peste 40. opulaț iei bio(gaz ntat nici ă le-a adu ctă angaj jurul său area presei: 27 show-uri e în fotba t fiind me putat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
reprezentând GENERAȚIA ACTIV|, adică autori de vârste diferite care au publicat masiv după 1989. Antecedentul ar fi "literatura dintre 1900 - 1918" cu distinctă individualitate, posteminesciană și postcaragialiană. Grup masiv, sute de vasluieni (născuți sau localizați în județ, "plecați" în ț ară, sau "peste") dintre care sunt totuși, câteva vârfuri (era nevoie doar de unul) nominalizate, în mari lucrări de sinteză sau dicționare. (Notă specială care se impune) Mi s-a reproșat că am fost secretar de partid la Liceul 3 (Ion
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]