1,758 matches
-
bărbaților ieșind unul din altul, la vîrste diferite, ca dintr-o matrioșcă. Și, risipită în toți, „incurabila mea singurătate", aceea mărturisită de Sebastian în Jurnal. Pe care jocul abia o stîrnește, ca pe culpa nevindecată, și deopotrivă limanul dorit cu ardoare, ale modernității.
Jocul de-a speranța by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6793_a_8118]
-
adept al gîndirii de tip pozitivist (să nu uităm că în 1902, anul publicării romanului, spiritul epocii era impregnat de tripartiția evolutivă a lui Auguste Comte - stadiul religios, metafizic și științific - alături de determinismul biologic de sorginte darwiniană), își dorește cu ardoare un copil a cărui minte să atingă pragul genialității creatoare, drept care se hotărăște să procedeze după toate regulile pe care le recomandă știința: își alege o femeie în care intuiește mama ideală sub unghiul conformației biologice (Marina), pe care, după
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
autoarea se joacă ironic (uneori mult prea evident autoironic) cu ideea de scriitură feminină. Antonia nu e o metaforă, dar seamănă cu scrisul unui roman. Are mii de chipuri și prin urmare nici unul, e un fel de promisiune dorită cu ardoare carnală, niciodată atinsă, doar schițată în nenumărate, infinite, obsesive portrete. Secvențele care alcătuiesc cartea au uneori aer de jurnal, alteori ritm de confesiune, de discuție intimă între prieteni sau de mîzgălitură adolescentină, plictisită și frustrată. Dacă în pseudoromanul Lilianei Corobca
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
ajungeam, însfârșit, la maturitatea artistică (cititorul va ști să evalueze și partea de iluzie din această afirmație)... Poemul de deschidere, "Reversibilitate" este, sper, ceva mai mult decât un exercițiu pe motive mitologice. Daphne, fecioară consacrată zeiței Artemis, este dorită cu ardoare chiar de fratele acesteia, Apolo. Ea sfârșește prin a fi metamorfozată de propriul ei tată, zeul fluviului Peneus, într-un dafin. Apolo a ținut, totuși, să se păstreze amintirea neconsimțitoarei nimfe prin gloria cununii de lauri ce-i încununa pe
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
Nicolae Suțu are răutate cu ghiotura. Iată cum arată, de exemplu, deputatul Melinescu în Adunarea Moldovei: „demagog exagerat, avînd oarecari cunoștințe scoase din cărți și din practica de ziarist; flecar peste măsură, dar fals, discuta mai ales îndelung și cu ardoare chestiuni unde erau în joc doctrine. De altfel n-a ieșit nimic din pana lui.“ (p. 326) Și pe cît de necruțător e cu vrăjmașii, pe atît de indulgent e cu sine însuși, de aceea paginile de autojustificare menite a
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
ca într-o litanie, totul sugerează o stare de trezie, dar, paradoxal, și o luciditate textuală capabilă să țină sub control vocabulele ce tind să se revolte: "... cu umbre, lande, doamne în crinolină albă. (În crin, o lină, albă, zadarnică ardoare.) Cu umbre, lan de doamne. (În crinolină albă: za darnică, ard oare?) Cu doamne-n voal (ten palid, ovaluri împetrite!) Cu doamne-n-voalate ('n palid, o, valuri împietrite!)" (p. 31). De tot hazul este proza In care debutează în stilul unui
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
e faciesul clasic al activistului de partid, brutal, docil și insolent. Al slugii inculte și înzestrate cu privilegiul de a nu avea remușcări. Există o singură excepție: Eugen Țurcanu. Un bărbat frumos, impunător, cu ținută de atlet și cu o ardoare în priviri care, în alte împrejurări, ar fi atras atenția femeilor. Un exemplar reușit la care biologia a fost surclasată de o zdruncinare interioară cu efecte monstruoase. E uimitor cum dintr-o apariție estetică de pregnanță virilă a putut ieși
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]
-
restaurant pe Bulevard Des Italiens, la Paris. Până și portretul făcut de el lui Fanny, indirect, apăsând pe manifestările și pretențiile femeii, își lasă cititorul în preajma unei dominatoare, pe care ființa lui tânără și-o asumă dezinvolt și cu aprigă ardoare. Exemplară rămâne corespondența lui Liviu Rebreanu pentru cât reușește să contureze ea disponibilitatea scriitorului, surprins în diferite ipostaze ale aventurii creației. Pentru că aici se îmbină fericit asumarea magnifică a unui program de lucru strict și rezervele care îi marchează nevoita
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
în vînt,/ Să ne încînte raza căzută-n magazie/ Pe-un vraf de ziare rupte ca pe un tron de crai/ și să-mbrăcăm poteca în crini căci o să vie/ sunînd din cești spre seară dulapul cel bălai/ Îmbrobonat de-ardoarea de a-mi închide-ntr-însul/ În mari bucăți albastre de zahăr candel plînsul." (Sonetul XLIII) Volumul care a urmat, în 1980, a fost Dulapul îndrăgostit; dincolo de diferența de temă, sonetele se înscriu, astfel, perfect în universul livresc brumarian. Erotizarea obiectelor sau
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
a deprinderilor similar, în destule privințe, cu mișcările epocii în literatură. „O nouă treaptă de marmură în suișul spre civilizare” spunea Păstorel, prefațând o ediție mai târzie a cărții despre care vorbesc. Și nu civilizarea și-au dorit-o, cu ardoare și-n toate felurile, oamenii timpului? Organizarea e, în linii mari, ca a oricărei cărți de bucate. Începe cu supele, între care o ispititoare supă pisată (un soi de consomé din pui și franzelă prăjită), continuă cu mâncăruri din pui
Gusturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4371_a_5696]
-
că ar fi avut loc "arderea în efigie" a portretului său de către conservatorii neobedinenți Federației (p. 20). Cu toată filosofia păcii universale, a interesului abstract și a nonviolenței pe care o propagă, viața masonică la care Sadoveanu participă cu atâta ardoare este departe de a fi pașnică, lipsită de patimi personale. Dincolo de aceste ciocniri nu o dată violente între liderii masoneriei românești, încercând să se anuleze reciproc sau să se (in)subordoneze unii altora, Mihail Sadoveanu a încercat să promoveze public principiile
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
să ia banii evreilor fără o ciocnire cu ei, fără violență? De aceea tot efortul său s-a îndrptat spre stăvilirea pogromurilor. În această acțiune a fost ajutat de autoritățile laice și ecleziastice care au intervenit energic pentru a curma ardoarea maselor de a da valoare acțiunii lor prin jaf și asasinat. În multe locuri, evreii din orașe s-au refugiat în cetățile și castelele din jur care, la porunca seniorilor lor, le-au deschis porțile. Comunitatea din Köln s-a
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
Poeta are o permanentă sete de poezie. Nu poate trăi nici o clipă prozaic, nu se împacă deloc cu condiția de prizoniera a vietii de fiecare zi. Ea consideră o "înmlăstinare", o "împotmolire în neputința" împăcarea cu "indiferență zilelor puștii". Cu ardoarea cu care un credincios își spune rugăciunea, Crisula Ștefănescu compune versuri, sperând că ele să se încarce de poezie. Și miracolul se produce. Situație mai rar întâlnită, dorința de poezie precede poezia. Poeta stăpânește o retorică a stării de grație
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
normal. A iluziei grotești, spre care alergăm ca hăbăucii, și-a realității de care n-avem nevoie. A totului și a nimicului". Roscoliți! Cam asta facem de cincisprezece ani, în viețile noastre cu preț redus. O facem cu aplomb, cu ardoare, cu entuziasm. Nu e doar o dimensiune a politicului românesc, ci a ideii însăși de existență românească. Felul în care ne alegem conducătorii ne împinge mereu spre fundul grămezilor dezordonate, spre locul neaeristit unde materia prost prelucrată și țărâna râncedă
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
instrumentului solist, o prelungire a lui în spațiul sonor (Pascal Bentoiu). Tocmai această structură, în care enunțul tematic se desfășoară neîntrerupt, a evidențiat și a pus în valoare sunetul foarte cald și generos al artistului, care a susținut cu multă ardoare această imensă desfășurare. Capuçon a colorat sunetul urmărind fiecare întorsătură a liniei melodice, s-a lăsat cuprins trup și suflet de acest câmp sonor, dăruind fiecărei note atenția cuvenită. Totul a demonstrat că stăpânește lucrarea dincolo de partitură și că dezvoltă
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
aflat pentru prima dată în România. Pe podiumul Atheneului temele lui au răsunat de nenumărate ori de-a lungul timpului, sub arcușul unor violoniști intrați deja în legendă...și totuși Boris Brovtsyn a reușit să readucă acel suflu plin de ardoare imprimat de școala lui David Oistrach, dublat de extraordinarele sale calități native: muzicalitate desăvârșită și ușurință tehnică; mâinile sale pluteau pe vioară, deși numai cunoscătorul știe câtă tensiune și energie este dirijată în degete pentru a stăpâni la un asemenea
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
prin aglutinarea de adjective lipsa evidentă de sensuri a multora din aserțiuni. Nu-mi închipui că publicându-și într-o engleză la fel de aproximativă textele ar fi ajuns la pozițiile academice actuale. Dat fiind, însă, conținutul lor de regulă plin de ardoare și pasiune politică, am trecut de fiecare dată peste astfel de neajunsuri. Citindu-l pe Tom Gallagher te poți enerva, dar nu te plictisești. Cam așa stau și lucrurile cu articolul intitulat Un istoric indispensabil pentru doi președinți români. N-
Tismăneanu trebuie dărâmat! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10695_a_12020]
-
întoarcere a romanului. Condiția este ca, după ce a trecut prin experiența postmodernismului, romanul să se întoarcă la epic. Nu zic la realism, la narațiunea de tip secolul 19, dar la condiția omului. Am spus și în alt loc, aștept cu ardoare romanul care să înceapă cu propoziția celebră: la 5 mai 2003, la ora cinci după-amiază, marchiza ieși în oraș... Marchiza are o profesiune modernă (e, de pildă, specialistă în relații internaționale sau este informaticiană)... Prozatorul trebuie să ne spună cu
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
controleze patima, care contrapusese generațiile precedente lui Boccaccio și îi văzuse pe poziții opuse pe Dante și Cavalcanti. Iar povestirea care urmează oferă a nu știu cîta amară dovadă: sînt efectiv destinați morții bărbații, toți, care au dorit-o cu ardoare pe Alatiel, „la lieta” - fericita -, conform anagramei, fascinantă traducere în termeni realiști a unui simbol, anume, al fericirii hărăzite să nu fie a nimănui. Cu preambulul său lung, solemn, meditativ, Panfilo îi îndeamnă pe ascultători și pe cititori să ia
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
doleanță a tânărului: un costum pentru puberul crescut în înălțime și cu mustața mijită firav. Firește, sceneta a „prins” în familia juvenilului autor, Blaga însuși, iar costumul a fost „produs” întocmai, spre fericirea celui care și-l dorea cu atâta ardoare. De altfel, sceneta a constituit și o premieră la Radio Timișoara. Lelia Rugescu, trecută și ea în eternitate, o legendă într-o fonotecă cu „voci de aur”, istorisește despre o viață pe care a trăit-o în copilărie alături de cel
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
decât Chiru. (Evenimentul Zilei)", scrie Theodor Paleologu, după ce anterior PDL-istul afirma că nu-i prea vine să creadă ce prezintă presa. "E oare adevărat ce scrie presa? Nu-mi vine să cred. Uneori e bine ca liderii să potolească ardoarea partizanilor", a comentat, pe pagina sa de Facebook, Theodor Paleologu ceea ce s-a întâmplat la filiala PDL Constanța.
Ce-i transmite Paleologu lui Blaga, după ședința de la PDL Constanța by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39794_a_41119]
-
face și a nu face (nicidecum între a fi și a nu fi!). Renunțarea, abandonul (auto-abandonul), iată tema obsesivă a intelectualului existențialist în secolul XX! Iată un individ care ar putea să fie fericit, dar nu poate. Sau nu vrea? Ardoarea anunță arderea, consumarea, sfârșitul; dar acest lucru se întîmplă în logica naturală a lucrurilor. Apoi mai este ceva: a gândi prea mult înainte de a acționa. Dar tot Oliveira este bărbatul care scrie cea mai frumoasă epistolă de dragoste (a se
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
dreptul să ne întrebăm. Nunțiul vine la dejun astăzi, o zi după Sevastopol. Știrile arată că germanii și-au transferat liniile de apărare pe țărmul bulgar. Sper că retragerea lor e adevărată. Nicicând n-a dorit Ariane cu mai multă ardoare plecarea falsului Elizeu! Nu vreau decât să-i văd părăsind țărmurile noastre fără stânci! Dacă aș fi un pic Ciclop știu bine ce-aș face ca să-i grăbesc să plece. Din păcate, nu sunt. Cu toate astea, să sperăm că
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
de intelectual a cărui exigență, ridicată prea sus, ajunge să se întoarcă împotriva lui, retezîndu-i cutezanța ieșirii în lume. În același timp, Mircea Berindei întruchipează foarte bine convertirea exaltării juvenile în rigoarea drastică a moderației mature: un scriitor a cărui ardoare creativă a lăsat locul unei cizelări obsesive, rafinamentul expresiv ajungînd să înăbușe efuziunea sufletească. Iată de ce fostul diplomat scrie bine, dar edulcorat și atenuat, avînd ceva din delicatețea vlăguită a celor care s-au cenzurat prea mult. O coincidență stranie
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
prinse-n patru versuri sau terține. Acum însă, înfumuratul pedepsit e, De parcă-l mână torțe-șerpi, Erinii, Din deal în vale, din uscat spre mare. Aud cum genii hohotesc, cumplite, Dar mă despart de cugetul luminii Jar de sonete, de amor ardoare. Cântec coptic Mergi! Și-n seamă ia ce-ți spun, Folosește-ți anii juni, Fii mai grabnic înțelept: Pe-al norocului cântar Rar stau talgerele drept; Trebuie să urci și iar Să cobori; câștigi, domnești - Sau să pierzi și să
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]