2,478 matches
-
trăsură părăsită și un copil mort, aruncat la marginea drumului. Ana s-a supărat că Ghiță a adus o slujnică și, după ce i-a spus despre popasul văduvei la han, l-a acuzat că el și Lică Îl jefuiseră pe arendaș. Spre miezul nopții, Pintea a găsit trupul neînsuflețit al unei femei tinere, Îmbracată În negru și și mâinile legate cu un bici. Lae s-a speriat că fusese lăsat singur lângă copilul mort. A alergat Într-un suflet la han
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
celui ce-1 Înjunghiase. Biciul era al lui Lică, Pintea Îl cunoștea bine, dar jandarmul era mort si nu mai putea să spună cine era vinovatul de crimă. La Buză-Ruptă acasă, Pintea a găsit o parte din argintăria furată de la arendaș, iar unii au recunoscut cuțitul cu care fusese ucis Hanțl, era al lui Săilă. Căutat să depună, mărturie, Lică e găsit În casa lui Acrișor, un prieten din Ineu. Acolo aștepta o doamnă de la Arad, că avea să-i dea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ajutase cu nimic si nu stătuse aproape de grijile lui. Slavici descrie amănunțit procesul, cu mărturiile fiecărui bănuit. Lică a negat tot ce declaraseră ceilalți la ancheta precedentă, spunând ca poate fi adevarat, dar el nu-și aduce aminte, că argintăria arendașului fusese pusă de altcineva, În mod intenționat, În casa lui Buză-Ruptă, iar despre biciul și cuțitul găsite la locul omorului, a dat din umeri, aștepta ca acest lucru să fie lămurit de alții. Spre surprinderea tuturor, Pintea a repetat declarațiile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ar trebui să-1 scap de chinurile călăului”. Cuprins de remușcări și chinuit de sentimentul vinovăției, Ghiță Îi destăinuie Anei că plecase la Ineu, să-1 aducă pe Pintea, ca să-l prindă pe Sămădău cu șerparul plin cu bani Însemnați, luați de la arendaș. Plângând, Ana Îi reproșează ca n-a știut nimic din toate astea, iar Ghiță regretă că Dumnezeu nu i-a dat la vreme un gând bun. Când În han au năvălit Lică si Răuț, sfărâmând ușa, Ana era Întinsă la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stătea cu copiii pe o piatră și plângea cu lacrimi amare: „Se vede c-au lăsat ferestrele deschise. Simțeam eu că nu are să iasa bine; dar așa le-a fost dat". Ioan Slavici Își condamnă personajele implicate În afaceri necurate: arendașul este prădat și bătut; femeia tânără, În negru, posedată de bijuterii și aur, e asasinată prin sufocare; BuzăRuptă și Săilă sunt condamnați și Întemnițați pe viață; Lică se sinucide În chip violent; Ghiță este pedepsit de doua ori, Întrucât Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au cam spulberat... Dar asta e altă poveste!” Răspunsul este lăsat În suspensie, iar concluzia este una dureroasă. În finalul acestui subcapitol, Herdelea Își dă seama că a răscolit o rană veche, mai ales că prozatorul conturează chipurile boierilor și arendașilor, a funcționarilor mărunți, răi cu semenii din rândul cărora s-au ridicat (primarul, jandarmul etc) Capitolul „Flămânzii” aduce În prim plan iar două lumi, lumea boierilor și arendașilor lacomi și „flămânzi de pământ”, dornici de a le mai Întinde Încă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
răscolit o rană veche, mai ales că prozatorul conturează chipurile boierilor și arendașilor, a funcționarilor mărunți, răi cu semenii din rândul cărora s-au ridicat (primarul, jandarmul etc) Capitolul „Flămânzii” aduce În prim plan iar două lumi, lumea boierilor și arendașilor lacomi și „flămânzi de pământ”, dornici de a le mai Întinde Încă, iar lumea țăranilor să rămână Înfomentată și fără pământ. Pentru acești țărani, problema pământului este o chestiune de viață și de moarte. Chipurile oamenilor, femeilor, copiilor etc dezvăluie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este posesorul unei culturi rafinate obținute În Europa, așa cum făceau mulți feciori de oameni bogați. Este un ins rațional, dar confuz din punct de vedere igeologic. Elementele umanismului apusean se Împletesc cu omenia românească tradițională. Respinge și Îi disprețuiește pe arendași, dar nu găsește soluția pentru problema țărănească. Consideră că această problemă s-a ivit odată cu apariția arendașilor. De-a lungul cărții el este Însă preocupat mai mult de iubirea sa pentru Nadina, o iubire eșuată, și apoi pentru Olga Predeleanu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ins rațional, dar confuz din punct de vedere igeologic. Elementele umanismului apusean se Împletesc cu omenia românească tradițională. Respinge și Îi disprețuiește pe arendași, dar nu găsește soluția pentru problema țărănească. Consideră că această problemă s-a ivit odată cu apariția arendașilor. De-a lungul cărții el este Însă preocupat mai mult de iubirea sa pentru Nadina, o iubire eșuată, și apoi pentru Olga Predeleanu. Nadina este prezentată ca un proprietar nepreocupat de moșie, sub nici o formă. Ea se mulțumește, În exclusivitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Însă preocupat mai mult de iubirea sa pentru Nadina, o iubire eșuată, și apoi pentru Olga Predeleanu. Nadina este prezentată ca un proprietar nepreocupat de moșie, sub nici o formă. Ea se mulțumește, În exclusivitate doar să primească veniturile cuvenite de la arendași. (Rogojinaru, Platamonu). Spiritul ei este simbolic și sugerează lupta pentru dreptate a țăranilor asupriți. Petre Petre, ca personaj ce se detașează din masa țăranilor, este și el confuz, duios, sensibil și nestatornic În conducerea acțiunilor. Nu este capabil să Înțeleagă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nici o idee, poate știa mai mult decât pot să-mi închipui. Cine știe? S.A.: Nu e foarte plauzibil că ar fi știut mare lucru, dincolo de practica religioasă. M.I.: Așa cred și eu. A existat o masă de evrei neguțători, poate arendași, care n-au avut ocazia să scrie, n-au lăsat multe urme documentare. Cred că hasidismul a putut să apară numai într-un loc unde era o altă limbă comună (nu cea vernaculară a evreilor, idiș), acolo unde puteai să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Les Fléaux nationaux. Dépopulation, pornographie, alcoolisme, affaissement moral 42 [Flagelurile naționale. Depopularea, pornografia, alcoolismul, prăbușirea morală]. El constată că s-a trecut de la o activitate artizanală la o adevărată industrie: Nu mai suntem în poveștile deocheate cu care se delectau arendașii și filozofii, nici în romanele licențioase care erau pe gustul Vechiului Regim aflat în declin [...]. Pornografia contemporană are o esență diferită, s-a democratizat, s-a industrializat, ca orice altceva". pp. 97-98. Ar trebui ca pentru fiecare text să se
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
veterani, s-au consultat jurnalele de operații ale unităților din care aceștia au făcut parte,datele fiind puse de acord cu evocările respective. 6. 1907 din toamnă până-n primăvară la Hudești Intensificarea exploatării la începutul sec. al-XX- lea de către moșieri, arendași, cămătari și lacheii lor prin cele mai odioase forme de asuprire și înjosire, lăsându-i fără mijloace de muncă și săraci lipiți pământului, i-a determinat pe aceștia să treacă la acțiuni hotărâte împotriva exploatatorilor care au culminat cu marea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
satul Vatra. Manifestanții au stat la școală până la ora 4. Deci, încă din anul 1906, anul sărbătoririi a 40 de ani a domniei dinastiei de Hohenzollern, în țara noastră, în comună au început frământările și revoltele împotriva moșierilor și a arendașilor lor. Dacă în județul Botoșani, scânteia răscoalei a pornit de la Flămânzi, în județul Dorohoi, comuna Hudeștii-Mari a fost aceea care a dat semnalul răscoalei. Dacă la Flămânzi, învățătorul C. Maxim a fost sprijinitorul moral al răscoalei, la Hudești acest rol
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în comună a fost provocată în adevăr din cauza unor broșuri ajunse în mâinile unor săteni știutori de carte . . . . Adunarea s-a desfășurat printr-o puternică manifestație de împotrivire a țăranilor contra proprietarilor de moșii, Ion Franc și Ilie Ciolac, a arendașilor acestora, care nu au rezolvat unele cereri ale sătenilor de a li se distribui pământ pentru cultură sub formă de arendă în bani. Manifestația nu s-a soldat cu victime omenești sau distrugeri de locuințe și materiale. în urma sugestiilor date
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de a se restabili bunele relații între locuitorii muncitori și marii proprietari. Autoritățile județene erau îngrijorate de cursul pe care-l lua răscoala țăranilor care cereau ca moșiile să fie luate de stat și date în arendă la țărani, iar arendașii să fie izgoniți. întrucât nu s-a rezolvat favorabil cererea țăranilor din 31 decembrie 1906 și li s-au făcut numai promisiuni din partea autorităților comunale, aceștia au continuat manifestațiile în lunile ianuarie și februarie, culminând cu acțiunea întreprinsă la 23
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
adunați au intenționat să distrugă velnița boierească a lui Ion Franc, dar nu au distrus-o datorită intervenției autorităților comunale. La 1 martie un număr de peste 400 de răsculați au înconjurat curtea primăriei, cerând în mod hotărât ca proprietarul și arendașii moșiilor din Hudești să fie izgoniți, iar pământul să li se dea în arendă, la prețul cu care îl țineau aceștia. Pentru a-i liniști pe țărani au sosit în comună în ziua de 1 martie, secretarul general din Ministerul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că de data asta li se vor rezolva doleanțele. Tot în ziua de 1 martie 1907, au avut loc acțiuni țărănești și în alte comune din județ. La Coțușca, țăranii au distrus conacul moșiei, iar al Oroftiana au atacat casa arendașului. Din raportul inspectorului județean, Varlaam, rezultă că la începutul lunii martie existau temeri ca să nu se generalizeze răscoalele comunelor Horodiștea cu două cătune și HudeștiiMari cu cinci cătune. în ziua de 4 martie locuitorii din satele comunei Hudești sau adunat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din această perioadă au fost înserate în presa vremii din București cu multe amănunte. Astfel ziarul Dimineața din 7 martie 1907 scria : La Hudeștii-Mari sătenii sunt răsculați în număr mai mare și totodată mai iritați. Supărarea lor e mare pentru că arendașul moșiei a arendat niște pământ pe care voiau să-l arendeze ei. De vreo trei zile, sătenii răzvrătiți din Hudeștii-Mari sânt într-o continuă agitație. După îndemnul a câțiva dintre ei se agită și sătenii de prin împrejurimile acelei comune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a rămas o chestiune nerezolvată chiar și în zilele noastre, chiar și după așa-zisa revoluție din decembrie 1989. La Hudești n-au fost morți, nici răniți, dar nici problemele nu s-au rezolvat. Pe ici, pe colo, boierii și arendașii au mai îndulcit tonul discuțiilor cu țăranii, au devenit mai îngăduitori și și-au făcut legi care să le apere tot interesele lor. Reformele agrare din 1921 și din 1946 n-au rezolvat pe deplin problemele țăranilor. Nici colectivizarea forțată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a ținut de rău, pentru reprezentațiile ce le-au făcut contelui Wittgenstein asupra furniturilor însemnate și grele ce le sunt cerute. Aceste învinovățiri au mai adăugat la consternarea generală, căci proprietarii văd aici dovada că nu vor obține nici o ușurare... arendașii îi silesc (pe boieri) să-și reia moșiile, care s-ar putea zice că astăzi se exploatează în folosul rușilor; aceștia pun stăpânire pe mai toate recoltele, slobozind în schimb simple bonuri sau chitanțe. Autoritățile făgăduiesc într-adevăr să verse
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Rukman părăsi Bucureștiul, unde fu înlocuit prin Titov, în locul căruia, după un an, veni Dașcov. Relațiile Domnului cu Adunarea deveniră din ce în ce mai încordate, din cauza măsurilor propuse de cel dintâi pentru îmbunătățirea soartei țărănimii și stăvilirea abuzurilor săvârșite de proprietari și de arendași, la care Adunarea, alcătuită numai din proprietari, se împotrivea cu cerbicie. Consulatul general al Rusiei nu pierdea această ocazie pentru a ațâța pe cât putea pe Domn împotriva Adunării, împingea pe membrii acesteia să se arate neplăcuți lui Ghica. Fără îndoială
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
contra punctum”. în Răscoala, fiecare punct își are contrapunctul, antipodul său. Zugrăvirea e polifonică, bazată pe îmbinarea celor două linii contradictorii și a ramificațiilor lor. Fiecare fapt din lumea țăranilor demască - în text sau în subtext - faptele moșierilor și ale arendașilor, o „boierime crepusculară”, „stăpânitorii de pământuri, absenteiștii”5. Opoziția apare la toate nivelurile arhitectonice: între capitole, în cadrul capitolelor, în același paragraf, scenă sau chiar frază. „Satul [Curteanca] era numai câteva bordeie, în mijlocul cărora se înălța conacul, o clădire informă cu
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
forma restaurantelor de noapte - mizeria din casa lui Petre Petre, aluzia la focul care și el face lumină în lipsa gazului de lampă. Exemplele de mai sus, toate din prima parte, înfățișează condiția țăranilor, în opoziție cu cea a moșierilor și arendașilor, urmând ca partea a doua să accentueze acțiunile țăranilor. Se remarcă trecerea de la desenul detaliat, relativ static și descriptiv, surprinzând contrastele în diversitate spațială - la zugrăvirea concentrată, febrilă, a atacurilor și a desfășurării lor temporale. Comparată această compoziție cu cea
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
cu câte o jumătate de hectar de pământ și îi făcea gospodari. În rest, ei munceau pe moșii boierești cu produse date în parte. O treime sau o pătrime îi revenea celui care muncea, iar restul îi revenea moșierului sau arendașului, după cum se înțelegeau de la început. Așa era pe vremea noastră! Omul se mulțumea cu foarte puțin deși muncea foarte mult. Se ajunsese în această situație și datorită stării de înapoiere a populației, a inculturii și a sărăciei. De pe la 8-9 ani
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]