4,609 matches
-
Totuși, este clar că aceste tactici măresc, în general, rezistența clientului și diminuează probabilitatea schimbării (Miller, Benefield și Tonigan, 1993; Miller și Rollnick, 1991). 4. Stilul consilierii este, în general, unul liniștit și provoacă admirația. Convingerea directă, confruntarea agresivă și argumentarea sunt opuse conceptual interviului motivațional și sunt interzise în mod explicit în această abordare. Pentru un consilier obișnuit cu confruntarea și oferirea de sfaturi, interviul motivațional poate apărea ca un proces lipsit de speranță, lent și pasiv. Dovada stă în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
esențială a acestei lumi este supravegherea; în contrast cu noile valori, lumea penitenciarului găzduiește caracterul originar al pedepsei; izolarea de societate și supravegherea. Explicația este simplă: acestea sunt fundamentele reacției sociale în raport cu crima. Lumea penitenciarelor românești pare să fie spațiul ideal al argumentării perspectivei goffmaniene asupra instituțiilor totale: ruperea legăturilor cu exteriorul, controlul extrem și supravegherea, ostilitatea între cele două lumi, înjosirea și deculturația. „Recuperarea” și „reintegrarea socială” au rămas simple mituri de legitimare a existenței instituției. „Efectul de autoreproducere” a acestei lumi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
72-74. 8. Tehnica citatului În textul științific Conform DEX-ului, citatul este „un fragment dintr-o lucrare scrisă, reprodus Întocmai și de obicei cu indicarea exactă a izvorului, În scopul de a Întări și a ilustra o idee sau o argumentare”. Citatul este utilizat deopotrivă În textul literar, ca și În cel științific, fiindcă În niciunul din cele două domenii de manifestare a spiritului uman nu poate exista originalitate absolută. Concepția romantică despre originalitatea demiurgică a creatorului a fost de mult
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Să se înscrie femeile în partidele politice ?" Ziarul Universul a făcut o anchetă interesantă, adresând personalităților politice ale țării întrebarea: Să se înscrie femeile în partidele politice? Am urmărit cu atențiune răspunsurile publicate, și socotesc că un rezumat al tuturor argumentărilor pro și contra în jurul acestei chestiuni, constituie pentru noi femeile un studiu folositor pentru lămurirea noastră în chestiunea noilor îndatoriri cetățenești ce ni s-au acordat. Publicăm deci în rezumat rezultatul acestei anchete, observând că în genere toate personalitățile consultate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
adăugăm celor 17 tehnocrați pe cei patru politicieni de rang Înalt care au dovedit abilități tehnice, totalul se ridică la 21, fără a-l mai lua În calcul pe Ion Gheorghe Maurer, un alt intelectual „strecurat” În elita partidului. Dacă argumentarea noastră este bine fondată, aproape jumătate din elita Dej poate fi trecută sub eticheta de „tehnocratică”. Tabelul de mai jos sintetizează aceste rezultate. Tabelul 6. Politicieni și tehnocrați. Tabloul final Politicieni 1 Tehnocrați incerți 2 Profil greu de definit 3
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
buni sau răi sau șovăielnici, nesinceri sau tenebroși. De aceea când autorul, exemplificând, înfățișează caracteristicile sufletești ale unui chiabur rezultă limpede că ele pot foarte bine aparține unui negustor din vremea feudalismului, unui funcționar slugarnic în vremurile noastre (...). Din întreaga argumentare s-ar putea înțelege că acad. G. Călinescu admite eternitatea caracterelor omenești, despărțirea lor în caractere pozitive și negative, existența unui tablou, a unei scheme caracterologice, independente de condițiile istorice (...). Personajele marilor capodopere ale literaturii universale sunt viabile și astăzi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un context mai larg, într-un comentariu care critică greșita orientare din ultima vreme a revistei Almanahul literar în poezie și critică literară, unde domnește negativismul, afirmându-se din plin un fel de „erou critic”, precum „eroul liric”; vom cita argumentările în această privință la momentul potrivit, în capitolele despre poezie. Acum să reținem pasajul referitor la alte „atitudini nejuste, neprincipiale” din „sectorul de critică” al respectivei reviste: „Trebuie spus că mai ales în sectorul de critică al Almanahului se vădesc
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
față de piesa Oameni de azi (nr.7/1952) și recent, față de poemul Bălcescu de Eugen Jebeleanu (nr.5/1953). Iată prilejuri în care «eroul critic» s-a manifestat din plin și n-a mai putut fi tăinuit, sub încercările de argumentare contrară. Nu trebuie crezut că în cronicile respective, atât cea despre Stelele păcii cât și despre Oameni de azi sau Bălcescu nu există și numeroase observații juste, analize adânci”. Înainte de intervenția finală a Scânteii (vezi nota 36 și contextul) prin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ar trebui să fie, adică scriitorul, pentru a respecta datele statistice trebuia să înfățișeze numai... o jumătate de chiabur. Iată la ce absurdități se poate ajunge, dacă aplicăm consecvent criteriul statistic în locul spiritului realist al tipizării! Aceeași greșală și aceeași argumentare naiv-aritmetică se întâlnește și în cronica Pe drumul înfloririi gospodăriilor agricole colective de Silvian Iosifescu, din aceeași culegere de articole. Când oare este necesar să apară într-un roman mai mulții chiaburi? În Mitrea Cocor de M. Sadoveanu morarul Ghiță
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de savant de cabinet ori de estet. (...) Patosul participării la lupta pentru o cultură nouă constitue o altă însușire fundamentală a scrisului lui Traian Șelmaru. El însuflețește fiecare rând al articolelor și studiilor sale, oglindindu-se nu numai în pasiunea argumentării, în căldura și dragostea cu care criticul relevă și susține fenomenele pozitive ale vieții noastre culturale, ori în vehemența cu care combate tendințele și manifestările străine. Calitățile fundamentale ale scrisului lui Traian Șelmaru se valorifică prin intermediul instrumentului său de investigație
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cărei victime nu am Încetat Încă să le numărăm. Mircea Mihăieș: Ca unul care m-am format, am crescut, la modul fizic, Într-un mediu multicultural - am mai vorbit de strada mea din Arad -, am o repulsie fizică față de orice argumentări xenofobe, rasiale, antisemite. Din păcate, ele au reapărut - nu că ar fi dispărut vreodată! În ultima perioadă au reapărut Însă În România Într-o formă destul de insidioasă, nu numai la un pol vizibil și faimos pentru așa ceva, partidul-putregai România Mare
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
grafice prototip reprezentând această tranziție. Un alt studiu aparținând tipului de abordare categorială a formei a fost realizat de Tetlock și Suedfeld (1988), care au elaborat o metodă de evaluare a „complexității integrative” a indivizilor pe baza formelor lor de argumentare, independent de conținut. Maniera lor de măsurare presupune două dimensiunI: „diferențierea” (numărul dimensiunilor unei probleme luate în considerare în evaluarea sau interpretarea evenimentelor) și „integrarea” (dezvoltarea unor conexiuni complexe între caracteristici deja diferențiate). Tetlock și Suedfeld pretind că această metodă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
nesfârșitul câmp de manifestare al umanismului renascentist. Opera sa capitală, Summa Theologiae, a fost comparată, pe bună dreptate, cu „glorioasa arhitectură a catedralelor gotice contemporane, mai ales datorită expunerii sistematice, structurate în părți, capitole, întrebări, articole și înlănțuiri ritmice de argumentare, contraargumente, obiecții și concluzii”. O sinteză memorabilă în care discursul este organizat în jurul armoniei dintre credință și rațiune. Toma d’Aquino caută și descoperă noi căi de raționare, studiul său dovedind o foarte bună cunoaștere a filosofiei și teologiei antice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ca altul; 2. Să fii neutru raportat la subiect. 3. Tema discursului să intereseze și pe altcineva. Altfel spus, explicația este un discurs teoretic, ce face ca un fenomen singular să se raporteze la un întreg, la o schemă. 4) Argumentarea Este un discurs bazat pe actul de a convinge. Asta înseamnă că, în discurs, argumentele și concluzia sunt obligatorii. Efectul este schimbarea dispoziției interioare a celui căruia i te-ai adresat. Drumul discursul, e aparent simplu: Premisă - Argument - Concluzie. Se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vom avea un început în forță. Trowaway Lead (lead-ul amânat). Promite ceva important, dar încă nu precizează ce anume. The umbrella lead (round-ul lead). Conține o sinteză a ceea ce urmează. (2) C.F. Popescu (2003, pp. 96-114) preia din retorică și argumentare câteva tipuri de organizare a textului: a) Organizare, secvențială Pe puncte principale. Fiecare subiect (temă, idee) devine nucleu în jurul căruia se organizează celelalte elemente. Acest tip de organizare este eficient în portret, recenzie, comentariu, cronică-reportaj, editorial, relatare. Conform secvenței logice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
relatarea este un amestec de procedee jurnalistice, o intersecție de genuri: știre, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu. Preponderent informativă, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoană, valorizând scurt și decisiv, fără insistențe, fără plictisul unor argumentări bogate. Ca și reportajul, relatarea se face de la fața locului, dar este mai obiectivă, evitând descrierile lungi, portretistica amplă, confesiunea sau umorul. Dacă reportajul se ocupă de o poveste și se mișcă relativ dezinvolt în timp și spațiu, relatarea își
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
titlul de rubrică. Planul textului nu impune rigori deosebite. Cel mai uzitat plan ar fi cel liber (mozaic). Puțin sau deloc recomandabil este planul cronologic sau cel demonstrativ, din rațiuni lesne de bănuit. Unul este planul recompunerii epice, celălalt aparține argumentării. Important este, însă, altceva: ierarhizarea informației (noutate, interes uman etc.) și gestionarea corectă și expresivă a detaliilor de atmosferă. Peter Gross (1999, p. 65) propune o tipologie elementară, împărțind relatările în simple și complexe, de vreme ce un accident aviatic impune menținerea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
oneroase de diferite tipuri, încălcări ale legii, evenimente neelucidate de mai mult timp etc. Mergând mai departe, ne împotmolim. În ce constă mai precis acest demers? Aparține el cu adevărat informației? Ce facem cu numeroasele elemente de comentariu și de argumentare? etc. Nu întâmplător, mai toți teoreticienii presei trec direct la caracteristicile anchetei, mulțumindu-se să numească, precum Michel Voirol (1992, p. 58), măcar o trăsătură caracteristică: Dacă reportajul arată, ancheta demonstrează. Subiectul reportajului este un spectacol. Subiectul anchetei este o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
9) Jose de Broucker (1995, pp. 167-180) propune o altă clasificare, delimitând anchetele în două mari categorii: informativă și interpretativă. În ciuda deosebirilor, cele două tipuri au câteva trăsături comune: Lungimea. Subiectul anchetei presupune un spațiu tipografic mare, necesar prezentării faptelor, argumentării etc. Mai rare sunt situațiile când subiectul poate fi tratat în mai multe articole separate. Durata. Ancheta cere foarte mult timp pentru documentare. Riscul de a o rata. Nu orice investigație nimerește pasta cea bună. Nu toate oferă dovezi și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Expresii (întrebare-răspuns, repetiții, parafrazări, rezumate, dramatizări, jocuri de rol) Fonetic Ascultare, recunoaștere, explicații, corectări etc. Scris Înțelegere (strategii globale, strategii analitice) Expresii (exerciții de înlocuire, de transformare, de transpoziție, fraze de completat, exerciții cu aplicații gramaticale sau lexicale, redactări, disertații, argumentări, povestiri) 9. Dinamica internă a activităților de predare/învățare (puse în ordinea semnificațiilor) Existența unui ghid de prezentare/exploatare Tipologia generală a activităților de învățământ Schema clasică (prezentare/memorare/redare) Schema dinamică, creativă, nerepetitivă Tipologia generală a activităților de învățare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se modifică, promovând flexibilitatea, eclectismul, complexitatea, abordările din mai multe perspective. Considerăm că, dinspre ambele domenii, investigate aici pe scurt, se pot desprinde argumente consistente pentru ceea ce am numit abordarea integrată a curriculumului. Am urmărit să arătăm prin această succintă argumentare că integrarea curriculară nu este doar o altă teorie sau modă în domeniul educației, ci o necesitate revendicată de compatibilitatea sectorului educațional cu progresul cunoașterii și cu dinamica socială. 2. Societatea învățării și organizațiile care învațătc "2. Societatea învățării și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
un nou registru. Fiind subiecți ai disciplinei, atât în sens academic, cât și comportamental, bărbații 1 respectivi au fost creatorii disciplinelor moderne. Am putut observa cum trei practici educaționale aparent simple au contribuit la schimbarea modului în care se învață. Argumentarea lui Hoskin în favoarea ideii că întreaga disciplinaritate are o geneză educațională continuă cu investigarea a trei tipuri de „arene pedagogice”, pe care autorul le consideră posibile puncte de referință pentru o nouă istorie educațională a disciplinelor: seminarul, laboratorul și clasa
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
politicilor (cercetare academică care vizează studierea și Înțelegerea teoretică a procesului), fie ca analiză pentru politici (activitate practică, ce vizează soluționarea unei probleme concrete). Analiza politicilor publice, potrivit lui Dunn, este o disciplină care folosește multiple metode de cercetare și de argumentare pentru a produce și a transforma informația relevantă pentru politici, care poate fi utilizată În contexte politice pentru a rezolva probleme publice (Dunn, 1986, p. 60). Nu există definiție unică a analizei politicilor publice, dar Dunn surprinde cel mai bine
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ar fi interesat de căutarea stabilității internaționale prin promovarea normelor și instituțiilor liberal-democratice. O analiză a declarațiilor și documentelor NATO din anii ’90 arată Însă faptul că teoria păcii democratice este frecvent prezentă În discursul alianței, atât ca mod de argumentare, cât și ca strategie de abordare a contextului de securitate de după Încheierea Războiului Rece (Gheciu, 2005). Un bun exemplu În acest sens Îl constituie declarația secretarului general al NATO, Manfred Wörner, care justifica astfel relevanța organizației În noua configurație internațională
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la formarea unei anumite viziuni a securității. Alastair Johnston a elaborat ideea culturii strategice, care poate fi utilizată ca element indicativ al viziunii de securitate a unui stat: un sistem integrat de simboluri și strategii de acțiune (e.g.: structuri de argumentare, limbaje, analogii, metafore) care acționează În așa fel Încât stabilește preferințe strategice de durată, prin faptul că formulează concepte asupra eficacității rolului forței militare În domeniul politic interstatal, și prin faptul că dă acestor concepte o aură factuală În așa
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]