2,292 matches
-
-i cu argumente sigure pe aceia care consideră arhetipul ca fiind o imagine doar pentru că extensiile acestuia, structurile prin care prinde viață, sunt imagini. Argumentele elaborate de Eliade și Jung, ne asigură Corina Daba-Buzoianu, deși sunt interesante pentru investigarea de arhetipuri și a formelor sale constituite istoric, ignoră faptul că acestea se sustrag istoriei, conținutul lor rămânând în afara devenirii. Aspectele filosofice importante și actuale sunt prezente în legătură cu raportul dintre identitate și alteritate, argumentându-se că imaginea lumii și a obiectelor, indiferent
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oferă posibilitatea investigării imaginii cu instrumente care depășesc granițele unei singure paradigme. Astfel, morfologia imaginii presupune identificarea legității acesteia și analiza mecanismelor ei, prin intermediul unei investigații interdisciplinare. Lucrarea își propune să descompună imaginea pentru a ajunge la elementul ei prim arhetipul și la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
etnostereotipurile și stereotipurile. Prin intermediul capitolului al doilea, Imaginea între inconștient și conștient, se deschide perspectiva anistorică a imaginii, întrucât, din punctul de vedere al cercetării de față, pentru a putea vorbi despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane miturile și simbolurile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Imaginea între inconștient și conștient propune o incursiune în
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
capitolul implică o analiză a unor mituri din cadrul civilizațiilor primare, comparativ cu mituri istorice și moderne pentru a stabili în ce măsură se poate discuta despre o dimensiune arhetipală a imaginii. Analiza realizată evidențiază faptul că, deși moștenit prin apartenența la specie, arhetipul își pierde din intensitate în cadrul miturilor, simbolurilor și formelor istorice ale imaginii, deoarece trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să transforme necunoscutul pentru a-l face accesibil. Interesant este faptul că, deși modelul arhetipal poate fi identificat
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
elemente familiare individului, care să transforme necunoscutul pentru a-l face accesibil. Interesant este faptul că, deși modelul arhetipal poate fi identificat într-o serie de reprezentări istorice, el nu reușește să depășească granițele inconștientului colectiv. Mai mult decât atât, arhetipul trebuie înțeles ca o întrebare fundamentală, ca o colecție de probleme, indicând obiectele care urmează să fie reprezentate. Cu toate acestea, întrebarea fundamentală despre care vorbim nu își găsește răspuns în toate epocile și în toate culturile. Setul de probleme
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
felului cum gândește o societate dintr-un anumit spațiu și dintr-o anumită epocă. Capitolul 2 Imaginea între inconștient și conștient II. 1. Dimensiunea neconștientizată a imaginii Pentru a putea vorbi despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane simbolurile și miturile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea și presupoziția. Incursiunea în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în raport cu cele superioare, s-ar putea stabili astfel de relații și între structurile imaginii, în sensul devenirii din anistoric în istoric, din prelogic în logic, fără a modifica în vreun fel straturile profunde. Conceptele care definesc straturile prelogice ale imaginii (arhetipul, mitul, simbolul) exprimă esența gândirii simbolice, descriu un tipar de gândire la care individul se raportează inconștient, reprezintă un model structural de procesare a informației și fac accesibil necunoscutul, ghidând individul în societate. Dacă imaginea este o procesare simbolică a
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Acest lucru este posibil tocmai pentru că modelul reprezentațional arhetipal, deși, prin însăși esența lui, este anistoric, ajunge să fie transformat conform nevoilor indivizilor pentru a răspunde unor probleme fundamentale. Răspunsul este esența credințelor unui popor, unei epoci și reprezintă devenirea arhetipului. Acesta stă la baza cunoașterii pentru că descifrarea arhetipului permite înțelegerea referințelor esențiale, a modelelor la care indivizii se raportează inconștient 193. Din perspectiva lui Fernand Braudel, răspunsul pe care omul îl dă provocărilor cu care se confruntă este răspunsul mediului
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
arhetipal, deși, prin însăși esența lui, este anistoric, ajunge să fie transformat conform nevoilor indivizilor pentru a răspunde unor probleme fundamentale. Răspunsul este esența credințelor unui popor, unei epoci și reprezintă devenirea arhetipului. Acesta stă la baza cunoașterii pentru că descifrarea arhetipului permite înțelegerea referințelor esențiale, a modelelor la care indivizii se raportează inconștient 193. Din perspectiva lui Fernand Braudel, răspunsul pe care omul îl dă provocărilor cu care se confruntă este răspunsul mediului, geografiei, răspuns care favorizează apariția unei anumite religiii
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe baza reprezentărilor religioase. Fiind un proces reprezentațional neconștientizat, dar și un proces mental intențional, imaginea moștenește traseele speciei peste care suprapune achizițiile existenței individuale. Imaginea devine o sinteză între inconștientul colectiv și inconștientul individual pentru că poartă în nucleul ei arhetipul, conștiința socială, conștiința individuală și tot ce reușește individul să facă la nivel mental din acestea. Rămâne însă de analizat care sunt într-adevăr structurile anistorice ale imaginii. Demersul analizei devenirii din prelogic în logic pornește de la primul palier al
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
socială, conștiința individuală și tot ce reușește individul să facă la nivel mental din acestea. Rămâne însă de analizat care sunt într-adevăr structurile anistorice ale imaginii. Demersul analizei devenirii din prelogic în logic pornește de la primul palier al imaginii, arhetipul, pentru a ajunge la al doilea și al treilea palier, respectiv mitul și simbolul, și are ca reper un program de istoria artei și psihologie analitică prin care este valorizat contextul cultural, și implicit istoric, al imaginilor, context care are
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin care este valorizat contextul cultural, și implicit istoric, al imaginilor, context care are la bază semnificația arhetipală 196. În acest sens, strucurile imaginii, indiferent de conținut și de mediul în care apar, sunt o formă prin care se exprimă arhetipul și sunt legate de un sens primordial, ale cărui origini pot fi investigate, dar probabil, niciodată pe deplin cunoscute. Conceptul de arhetip este legat de problema originii ideilor, imaginilor și comportamentelor umane, fiind considerat un model universal, un pattern moștenit
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
strucurile imaginii, indiferent de conținut și de mediul în care apar, sunt o formă prin care se exprimă arhetipul și sunt legate de un sens primordial, ale cărui origini pot fi investigate, dar probabil, niciodată pe deplin cunoscute. Conceptul de arhetip este legat de problema originii ideilor, imaginilor și comportamentelor umane, fiind considerat un model universal, un pattern moștenit de individ prin apartenența la specie. Etimologic, arhetip provine din cuvântul grecesc archétypos, unde rădăcina arché înseamnă principiu prim, origine, început, iar
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ale cărui origini pot fi investigate, dar probabil, niciodată pe deplin cunoscute. Conceptul de arhetip este legat de problema originii ideilor, imaginilor și comportamentelor umane, fiind considerat un model universal, un pattern moștenit de individ prin apartenența la specie. Etimologic, arhetip provine din cuvântul grecesc archétypos, unde rădăcina arché înseamnă principiu prim, origine, început, iar typos reprezintă un model sau un tip. În acest sens, arhetipul descrie lumea platoniciană a ideilor, perfectă și nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fiind considerat un model universal, un pattern moștenit de individ prin apartenența la specie. Etimologic, arhetip provine din cuvântul grecesc archétypos, unde rădăcina arché înseamnă principiu prim, origine, început, iar typos reprezintă un model sau un tip. În acest sens, arhetipul descrie lumea platoniciană a ideilor, perfectă și nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de sursă originară, cauză primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de sursă originară, cauză primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează studiul acestuia în zona inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei procesări colective a lumii. Pentru filosofie, arhetipul desemnează modelele originare a căror natură determină modul în care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează studiul acestuia în zona inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei procesări colective a lumii. Pentru filosofie, arhetipul desemnează modelele originare a căror natură determină modul în care sunt formate lucrurile 198. Universul arhetipului dezvăluie lumea ideilor perfecte, fiind impersonal și rămânând în afara timpului istoric al individului pentru a participa la timpul speciei. În termenii lui Carl Gustav
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei procesări colective a lumii. Pentru filosofie, arhetipul desemnează modelele originare a căror natură determină modul în care sunt formate lucrurile 198. Universul arhetipului dezvăluie lumea ideilor perfecte, fiind impersonal și rămânând în afara timpului istoric al individului pentru a participa la timpul speciei. În termenii lui Carl Gustav Jung, arhetipul este chintesența operei mitologice a tuturor popoarelor și se concretizează ca o imagine a
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
modelele originare a căror natură determină modul în care sunt formate lucrurile 198. Universul arhetipului dezvăluie lumea ideilor perfecte, fiind impersonal și rămânând în afara timpului istoric al individului pentru a participa la timpul speciei. În termenii lui Carl Gustav Jung, arhetipul este chintesența operei mitologice a tuturor popoarelor și se concretizează ca o imagine a timpului primordial rămasă neconștientizată 199. Astfel, arhetipul este un traseu reprezentațional moștenit de individ prin apartenența la specie și descrie începutul absolut al gândirii umane. În
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și rămânând în afara timpului istoric al individului pentru a participa la timpul speciei. În termenii lui Carl Gustav Jung, arhetipul este chintesența operei mitologice a tuturor popoarelor și se concretizează ca o imagine a timpului primordial rămasă neconștientizată 199. Astfel, arhetipul este un traseu reprezentațional moștenit de individ prin apartenența la specie și descrie începutul absolut al gândirii umane. În concepția lui Jung, arhetipul nu poate fi definit decât prin intermediul inconștientului colectiv, întrucât imaginile arhetipale se exprimă prin motive mitologice care
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mitologice a tuturor popoarelor și se concretizează ca o imagine a timpului primordial rămasă neconștientizată 199. Astfel, arhetipul este un traseu reprezentațional moștenit de individ prin apartenența la specie și descrie începutul absolut al gândirii umane. În concepția lui Jung, arhetipul nu poate fi definit decât prin intermediul inconștientului colectiv, întrucât imaginile arhetipale se exprimă prin motive mitologice care sunt probabil comune tuturor raselor și tuturor timpurilor, constituind "o formă tipică fundamentală a unei anume trăiri sufletești, continuu repetate"200. Însă, inconștientul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin motive mitologice care sunt probabil comune tuturor raselor și tuturor timpurilor, constituind "o formă tipică fundamentală a unei anume trăiri sufletești, continuu repetate"200. Însă, inconștientul nu rămâne numai la stadiul de model reprezentațional străvechi, moștenit și care sedimentează arhetipul. Carl Gustav Jung delimitează în cadrul inconștientului un strat pe care îl definește ca fiind inconștientul personal și care este produsul acumulărilor existenței individuale, un factor psihologic conștientizat 201. Acest inconștient este sedimentat peste inconștientul colectiv și cuprinde conținuturile personale ale
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
decât de existența fizică, și mai mult de credință decât de cunoaștere. Indiferent de conținuturile și extensiile manifestărilor simbolice, acestea sunt "un șir nesfârșit de forme care în planul variat al visului, mitului, ritului, teologiei, misticii, metafizicii încearcă să realizeze arhetipul"206, ceea de dezvăluie o anumită rațiune între elementele inconștientului. Există o anumită finalitate a mitului și a simbolului care evidențiază faptul că acestea nu sunt lipsite de o legitate și, implicit, de o anumită logică, întrucât atât mitul cât
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin analiză, la elementul fundamental și care are tendința de a proiecta rezultatele pe plan universal, trebuie să fie secundată de o integrare de ordin sintetic vizând individualizarea. Simbolul arhetipal leagă universalul de individual"211. La Carl Gustav Jung, problematica arhetipului devine mult mai complexă; el introduce în definirea acestuia termenul de imagine primordială, susținând că aceasta determină modul de înțelegere și descriind-o ca fiind percepția instinctului asupra sa sau autoportretul instinctului 212. Cu toate acestea, atunci când vorbește despre arhetip
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
arhetipului devine mult mai complexă; el introduce în definirea acestuia termenul de imagine primordială, susținând că aceasta determină modul de înțelegere și descriind-o ca fiind percepția instinctului asupra sa sau autoportretul instinctului 212. Cu toate acestea, atunci când vorbește despre arhetip ca fiind imaginea primordială comună cel puțin unui popor sau unor anumite epoci, Jung susține că "principalele motive mitologice sunt comune, probabil, tututor raselor și epocilor"213. În acest sens, psihanalistul identifică imaginea cu motivul mitologic, neexplicând de ce și în ce măsură
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]