2,281 matches
-
e natural că, de vreme ce n-a căutat a-și da o importanță umanitară, îngăduitoare, universală, nimeni nici nu i-a dat-o. Papa de la Roma nu era un arhiereu italian; patriarhul din Constantinopol însă nu-i nimic alt decât au arhiereu grec. Daca deci secularizarea s-a îndeplinit în țări catolice, cu cât mai mult era și naturală și justă față cu autorități ecleziastice străine și poporului și statului nostru, autorități cari reprezentau o naționalitate și în decadență și antipatică popoarelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plină de sentimente generoase și de un entuziast patriotism, de-o înflăcărată iubire de naționalitate, ca Adunarea ad-hoc a Moldovei de la 1857, numită cu drept cuvânt și cu recunoștință din partea tuturor: Adunarea-mumă. În această Adunare nu intrase încă ulița Bucureștilor. Arhierei, literații cei mai însemnați, fiii familiilor celor mai vechi și ai celor mai influente din țară, apoi reprezentanți ai breslelor și ai țăranilor: iată elementele din cari se compunea acea Adunare, liberală într-adevăr, unită printr-o egală iubire de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puterii turcești”. Delegațiile rusă și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor graf Nicolae Dudescu, Mihai Cantacuzino, Pană Filipescu, Pantazi Câmpineanu, Grigorașcu Băleanu și Ioniță Bălăceanu, cu asemenea rugăciuni, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca niște basme doldora de tâlcuri, le oferă. Accentuate cu mistică fervoare, unduindu-se ca sub line adieri sau înăsprindu-se și congestionându-se în mânii viforoase, aceste cuvântări ar putea fi luate drept o emanație spontană a inspirației unui arhiereu cu improvizația fecundă. Aproape nimic rigid și trudnic în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
etapă odată Încheiată, este rândul sfintei să „Întoarcă vizita” monarhului. Racla este instalată În mijlocul Curții improvizate În fața bisericii, iar ordinea În actul de devoțiune reproduce ierarhia charismelor și puterilor: „și merge Întâi mitropolitul de sărută moștile, să miruiește mitropolitul”. Gestul arhiereului este un gest săvârșitor, iar atingerea sa aduce asupra principelui harul divin, reconfirmat prin actul Încoronării. Exemplul capilor țării este Îndeaproape urmat de beizadele și de marii boieri, al căror privilegiu de a fi cei mai apropiați de alesul Domnului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har, mir, chivot, disc, potir, antimis, paraclis, chilie, metoc, trapeză, sihastru, schimnic, ieromonah, egumen, protoereu, arhiereu, mitropolit, exarh ș. a. Să subliniem că toate aceste cuvinte se referă la cult și organizarea bisericească, iar nu la noțiunile fundamentale de credință, care sunt de origine latină. Deducem că românii erau creștinați cu mult înainte de venirea slavo-bulgarilor, iar creștinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
laici" sunt datori să-l asculte și să i se supună "ca unui adevărat păstor". Patriarhul înștiința în scrisoarea sa pe domn că a hotărât, cu încuviințarea împăratului Ioan V Paleologul (1341-1376), ca Iachint să fie "de acum înainte..legiuit arhiereu a toată Ungrovlahia". Actul din 1359 avea și o dimensiune politică, domnul Țării Românești avea nevoie de recunoașterea statului său de către împăratul de la Constantinopol, chiar dacă o făcea indirect. Reședința mitropoliei Ungrovlahiei a fost la Argeș, unde se afla și scaunul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Păcurariu, în binecunoscuta sa sinteză, contestă această susținere și scrie, pe bună dreptate, că "din moment ce Bogdan I a ctitorit biserica "Sf. Nicolae " din Rădăuți, nu se poate concepe să nu fi avut lângă sine o față bisericească mai înaltă", un arhiereu, care să hirotonească preoți, să sfințească biserici. Este adevărat, nu cunoaștem nici un nume de ierarh ortodox la est de Carpați, înainte de întemeierea Moldovei, dar aceeași situație o întâlnim și la sud de Carpați. Apoi, știm că Lațcu a înființat o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ROMANUL] Ce ai zis? T[EUTOBA] * Roma - și nimic! {EminescuOpVIII 69} BOGDAN-DRAGOȘ 2275 PERSOANE[LE] DRAGUL voievod de țară în Maramureș SAS văru-său BOGDAN fiul lui Dragul voievozi de neamuri - BALCU - DRAGU - DRAGOMIR - ȘTEFAN ROMAN BODEI hatmanul lui Dragu PAHOMIE arhiereu de Rădăuți URICARIUL TOADER LUPĂȘTEANU boier pe valea Bistriței BOGDANA soția lui Sas CRĂCIUNA soția lui [Toader Lupășteanu] ANNA fiica lor PEPELEA STROLEA scutier la Toader Lupășteanu DRAGOMIR burgrav al cetății Dâmboviței, solul lui Alexandru Bassarab UN CRAINIC ACTUL I
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ți-ai omorât vlăstarul. (Sas aleargă în fund. Cortina cade. NUNTA LUI DRAGOȘ În 3 acte 2254 ACT[UL] I SCENA I E scrisă. Bogdan și Veroni. SCENA II Strolea curăță armele. Ceartă cu boierul bătrân. Scutierul Bogdan cere fata. Arhiereul din Rădăuți. SCENA III Eșarfa cu bourul. Despărțirea de Veroni. Să cer un semn, iubito. Nu vrei, copilă dragă. ACT[UL] II SCENA I Arhiereul din Rădăuți și Bogdan Vodă într-o cârciumă. Planul de-a-și încerca iubita. Pepelea și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și Veroni. SCENA II Strolea curăță armele. Ceartă cu boierul bătrân. Scutierul Bogdan cere fata. Arhiereul din Rădăuți. SCENA III Eșarfa cu bourul. Despărțirea de Veroni. Să cer un semn, iubito. Nu vrei, copilă dragă. ACT[UL] II SCENA I Arhiereul din Rădăuți și Bogdan Vodă într-o cârciumă. Planul de-a-și încerca iubita. Pepelea și consoții. Scenă comică. Pepelea se-nvoiește să joace pe Vodă. SCENA I Alegerea miresei. Pepelea joacă pe Domn. Bogdan pe un scutier. I se propune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Scenă comică. Pepelea se-nvoiește să joace pe Vodă. SCENA I Alegerea miresei. Pepelea joacă pe Domn. Bogdan pe un scutier. I se propune Veronii. Ea-ngălbenește și cade leșinată. Scena între Pepelea și boierul din M[oara] G[uzanilor]. Arhiereul din Rădăuți le spune tuturor boierilor că, spre a se încredința de a lor fidelitate, Vodă cere de la fiecare un ostatic la Curte. ACT[UL] III SC[ENA] I. Vin ostaticii și văd pe Pepelea cu mătura-n mână, îl
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Vrea să se despartă de Bogdan căci e fată săracă. Nu astfel. Împăcare. Vin delegațiunile din toate părțile Moldovei. El le arată pe mireasa lui. Trâmbițe. Capăt. {EminescuOpVIII 91} [ PERS0ANELE ] BOGDAN-DRAGOȘ BOIERUL DIN M[OARA GUZANILOR] SOȚIA LUI VERONI PAHOMIE arhiereul din Rădăuți PEPELEA STROLEA scutierul b[oierului] d[in] M[OARA] G[UZANILOR] ROMAN BODEI credinceriu a lui Dragoș din Maramurăș KADIUS LADKI solul lui Vladislav Bassarab Boieri. Meseni. Țărani. Copii de casă. 2275 [ACTUL I] [PROLOG] [ROMAN] [(aparat)] Cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cât și-n Moravia uzul limbei slave la liturghie, cu toate protestele patriarhului ecumenic și a papei, încît mijlociră pe cale pacinică altoirea și concreșterea bisericei cu chiar conștiința poporului. În anul 1205 papa Inocențiu al III[-lea] trimise pe Dominic, arhiereul grecilor din Brundusiu, un om știutor de carte și limbă grecească și latinească, ca intermediator cătră regentul (Dominum) Ioannițiu (Kalojohannes) și-l prevăzu c-o creditivă vrednică de mirare. În acea creditivă papa se referă la originea romană a românilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
politică, din sudoarea tuturor fără muncă și fără merit? Dar pre vremea aceea oamenii ca acel vătaf de plai și ca acel vameș erau înfrînați și dojeniți de adevărații boieri ai țărei. Știrbey, Crețuleștii, Grădiștenii, Fălcoienii, Raleții cu mitropolitul și arhierei în cap, înfri-n [au] prin judecățile lor alunecările unor astfel de nenorociți și Domnul țării scăpa pre români de apăsările nelegiuite. Astăzi fapte mult mai mișelești se săvârșesc pre o scară întinsă. Concesii peste concesii, întreprinderi peste întreprinderi, abuzuri peste
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Astăzi fapte mult mai mișelești se săvârșesc pre o scară întinsă. Concesii peste concesii, întreprinderi peste întreprinderi, abuzuri peste abuzuri se grămădesc. Oamenii de meserie devin milionari în clipă! Moștenitorii și semenii acelor mijlocitori ascunși cari atunci mărturiseau tremurând înaintea arhiereilor și a boierilor păcatul lor și se pocăiau acum domină țara și-i dau legi. Și țara, legată de mâini și de picioare, spumează de mânie, căci n-are cui se plînge: mitropolitul și arhiereii țării nu mai au milă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari atunci mărturiseau tremurând înaintea arhiereilor și a boierilor păcatul lor și se pocăiau acum domină țara și-i dau legi. Și țara, legată de mâini și de picioare, spumează de mânie, căci n-are cui se plînge: mitropolitul și arhiereii țării nu mai au milă de dânsa sau nu îndrăznesc să ridice glasul în favoarea celor asupriți! Boierii țării, unii și-au dat mâna cu împilatorii, iar ceilalți sunt asupriți și huliți! Și Domnul țării are urechile astupate de strigătele de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că El „este și Mijlocitorul unui legământ mai bun...” (hósÄi kaì kreítonós estin diathekQs mesítQs), afirmație reluată în 9,15 și 12,24: diathekQs kainQÎs mesítQs, El este „Mijlocitorul unui nou legământ” (t.n.). 3.2.2.14.2. archiereús: „arhiereu” (TC, Blaj, G-R, BS); „Arhiereu” (BVA); „Mare Preot” (C); „pontifex” (Vg); „grand prêtre” (BJ); „high priest” (RSV). Este echivalentul grecesc al ebraicului hakkohQn sau hakkohQn hagg":Äl , desemnându-l pe cel aflat în fruntea ierarhiei preoțești. Epistola către evrei este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
unui legământ mai bun...” (hósÄi kaì kreítonós estin diathekQs mesítQs), afirmație reluată în 9,15 și 12,24: diathekQs kainQÎs mesítQs, El este „Mijlocitorul unui nou legământ” (t.n.). 3.2.2.14.2. archiereús: „arhiereu” (TC, Blaj, G-R, BS); „Arhiereu” (BVA); „Mare Preot” (C); „pontifex” (Vg); „grand prêtre” (BJ); „high priest” (RSV). Este echivalentul grecesc al ebraicului hakkohQn sau hakkohQn hagg":Äl , desemnându-l pe cel aflat în fruntea ierarhiei preoțești. Epistola către evrei este singura carte a Noului Testament
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
intru toate, spre a fi Mare Preot îndurător și credincios în cele către Dumnezeu...” (t.n.) - hína eleemÄn génQtai kaì pistòs archiereùs tà pròs tòn theón... (2,17) - Pătimirile indurate îl califica pentru această funcție de mijlocire: „Căci nu avem un Arhiereu (archieréa) care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci a fost încercat în toate asemenea nouă, afară de păcat.” (4,15) - Preoția lui este veșnică: el este archiereùs s...ț eis tòn aiÄÎna („Mare Preot în veac” - 6
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Sfântă Sfintelor s...ț cu propriul său sânge, dobândindu-ne astfel răscumpărare veșnică.” (9,12) Vedem deci cum noțiunea de Mare Preot o include și pe cea de mijlocitor și pe cea de răscumpărător. Traducerea în limba română este fie „arhiereu”, împrumutat din grecește și utilizat în Biserică ortodoxă și că sinonim pentru „episcop”, fie „Mare Preot”, în textele liturgice catolice și în traducerea Cornilescu, utilizată de protestanți. 3.2.2.14.3. paráklQtos: „mângâitoriu” (SC); „Mângăitoriu” (Blaj); „Mijlocitor” (cu notă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
nu demult, din partea Sf. Sinod rusesc, a dreptului de a ne ruga lui Dumnezeu în limba noastră veche“, numai că arhierii ruși din Basarabia nu aveau „decât «preferința» lor nevinovată pentru limba slavonă în biserici“; preoțimea e numită după planul arhiereilor și din „1.500 de preoți din Basarabia rămân nerusificați nu mai mult ca 15%“, situație care ne „lămurește pe dată cât de bine stăm cu biserica noastră națională“. • Ibidem, p. 191. • „Mai avem un mare și bun mecena, d.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cărții nu are trufia de a crede că el ar fi „creat” simbolurile). Ediții: Physiologus (publ. M. Gaster), „Archivio glottologico italiano” (Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 276-290; Oarecare cunoștințe de la filosofii vechi pentru firea și obiceiurile năravurilor oarecărora jivini, adunate de preînțeleptul între arhierei Damaschin Studitul (publ. C.N. Mateescu), „Ion Creangă”, 1914, 1-3, 1915, 9-12, 1916, 1-4, „Ion Creangă” (calendar), 1914, 40-45; Fisiologul (publ. Margareta D. Mociorniță), CEL, 1934, 89-92; Fiziologul, în Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 180-195; ed. îngr
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
cruța trupul”. Difuzată mai întâi în manuscris atât în Țările Române, cât și în lumea greacă (o copie a fost descoperită la Muntele Athos), opera lui S. va fi imprimată nu peste mult timp, în 1638, „cu îndemnul și cheltuiala arhiereului” grec din Veneția, Panos Pepanós, venit din Țara Românească, originar, ca și Matei al Mirelor, din Epir. Ediția, scoasă de ieromonahul Neofit, în tipografia lui Ioan Antonie Iulian, cuprinde opera poetică a lui Matei al Mirelor (Istoria celor săvârșite în
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
ecumenice). Probabil că nu, mai ales că aceeași pravilă reducea la șase luni perioada de „ispitire” atunci când candidatul se afla „întru mare boală” sau când era cunoscut ca „om smerit”, mărturisit de „oamenii miréni că iaste dăstoinic de călugărie”. „Voia arhiereului locului” - pretinsă de pravilă - cu siguranță că nu lipsea, chiar dacă leginitorii nu ignorau cazurile de „călugărie formală”, sub presiunea unui sfârșit (grăbit, poate, de boală) care scurta drumul spre judecată: „De să va face neștine călugăr la sfârșenia vieții lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]