1,821 matches
-
starețul Paisie, devenit o legendă vie, primește vizitatori de toate rangurile și de pretutindeni. În 1791, în timpul ocupației țariste din Moldova, arhiepiscopul Grigorie Serebrenikov al Ekaterinoslavului sosește la Neamț cu suita. El îl investește pe Starețul Paisie cu rangul de arhimandrit. Cu toate acestea, cel care fugise în tinerețe chiar și de vrednicia preoției, rămâne până la moarte același sfătuitor modest al ucenicilor și primul slujitor al tuturor. Deși aproape orb, încearcă să corecteze din traducerile sale până în ultima clipă a vieții
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
viețuitorii săi. Tânărul Platon, venit din lumea existentă înafara zidurilor mănăstirii, simte în jurul lui numai dragoste, venind dinspre toți Părinții cu care are de-a face. Cuvintele „dragoste” și „iubire” revin aproape obsedant legate de fiecare simplu monah, preot sau arhimandrit de care Platon depinde în vreun fel sau altul. Părintele arhimandrit, ni se spune, își revărsa asupra sa „iubirea sa covârșitoare”. Ieroschimonahul Macarie, meșterul de la care învăța legatul icoanelor în aramă „îl iubea mult”, la fel toți Părinții, „nacealnicii”, din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a obștii de maici de la Văratec, sau în cea destinată Mariei Petrovna Protasieva, egumena mănăstirii de maici de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul Moldovei, Constantin Moruzzi. Indiferent de destinatar, starețul Paisie folosește același ton blând de părinte, bun cunoscător și grabnic înțelegător al tuturor neputințelor prin care trec iubitorii de Dumnezeu. Tonul său și curgerea lină a povețelor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Pentapolis. Îl aflăm în paginile acestei cărți pe Sfântul Nectarie copil, micul Anastasios, copil în Sylivria Traciei natale, apoi băiat de prăvălie în Constantinopol, îndurând foame și frig, tânăr monah și învățător în insula Chios, student la teologie în Atena, Arhimandrit la biserica Sfântul Nicolae din Cairo, Mitropolit de Pentapolis, director al Seminarului Teologic Rizareion din Atena și în sfârșit, duhovnic și întemeietor al mănăstirii de măicuțe din insula Egina, (unde se află astăzi și sfintele sale moaște). Peste tot în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
putea probabil fi scris, mai bine sau mai rău de orice proprietar de automobil, în timp ce un ghid de sfaturi practice pentru buna întreținere a Sufletului ar necesita pentru redactare un călugăr duhovnic mult îmbunătățit. Între marii duhovnici ai neamului românesc, Arhimandritul CLEOPA ILIE și-a făcut o datorie de suflet din a lăsa și în scris, tuturor, povețele pe care de atâtea ori, cu lumină și dragoste le-a oferit pelerinilor sosiți la Mănăstirea Sihăstria. Poate că opera care le cuprinde
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Poate că opera care le cuprinde pe toate însă, într-un adevărat Catehism al Biruinței Ortodoxe este volumul său, „CĂLĂUZĂ ÎN CREDINȚA ORTODOXĂ”, având trei prime ediții în 1981, 1985 și 1991, iar o a patra, revizuită și adăugită de Arhimandrit Ioanichie Bălan, în 2007, la editura Mănăstirii Sihăstria, Vânători, Neamț. Un Catehism al Biruinței Ortodoxe așadar, deoarece cartea este în totalitate construită pe scenariul unor discuții lămuritoare între un preot ortodox și un sectant neoprotestant pe de o parte și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
idei dintr-o parte și din alta, sunt cât se poate de folositoare, dacă ele sunt purtate cu cinste omenească și numai din dorința de a afla adevărul.” Faptul că, cele patru ediții ale cărții „Călăuză în Credința Ortodoxă” a Arhimandritului Cleopa Ilie sunt deja epuizate, este o dovadă că tezaurul de învățătură autentic ortodoxă va avea de-a pururea mulți păzitori. Facem o plecăciune adâncă în fața Mănăstirilor românești, care de sute de ani și până în ziua de astăzi, prin tipografiile
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
la ora 10. Oaspeții așteptau în tribună. Carol și Mihai trec în revistă trupele adunate: prima Brigadă de Munte, Batalionul de Gardă, Batalionul 3 Grăniceri (fostul Regiment Grăniceresc Român din Orlat-Făgăraș-Sibiu). A urmat slujba religioasă, oficiată, după unele surse de arhimandritul Veniamin Pocitan Ploieșteanu, vicarul Patriarhiei, după alte surse, de patriarhul Miron Cristea și episcopul Ciopron al Armatei. Patriarhul a sfințit galoanele de aur ale sublocotenentului Mihai. Ceremonia intrării lui Mihai în corpul ofițeresc al Armatei a continuat. Ministrul de Război
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
era imperioasă, În primul rând de sfințirea noii biserici cu hramul „Sfinții Constantin și Elena” la 25 mai 2014, de către Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei cu un sobor de preoți, printre care preotul Mihail Roșu, protopopul Protopopiatului 3 Iași, arhimandritul Vichentie Lupu, starețul mănăstirii Rafaila, județul Vaslui, și În al doilea rând din cauza necunoașterii trecutului acestui sat de locuitorii săi, Învățătorul de aici, Întrebat fiind, nu a putut să ofere informații despre anul Înființării școlii. Costin CLIT Satul Frenciugi Repere
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
acoperișului până la sfârșitul anului. Preotul paroh Ionuț Alexandru Figher reușete finalizarea lucrărilor bisericii, sfințită la 25 mai 2014 de către Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei cu un sobor de preoți, printre care preotul Mihail Roșu, protoiereul Protopopiatului 3 Iași, și arhimandritul Vichentie Lupu, starețul mănăstirii Rafaila, județul Vaslui (pentru contribuția preotului Figher a se vedea În lucrarea de față spațiul destinat persoanei sale la capitolul „Preoți”). Maestrul Mihai Moroșanu, pictorul, care Împreună cu fratele său, Gavriil, plecat la Domnul În 2008, a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Bordeianu, Mioara Hurdugan. Sunt aleși cinci oameni de Încredere, anume preotul Ioan Răzvan Scurtu, Constantin Craiu, cântăreț bisericesc, Mihai Cojocaru, Vasile Bordeianu, Neculai Cozma . Moaște Redăm În continuare actul de donație cu nr. 59 din 6 septembrie 2013, semnat de arhimandritul Vichentie Lupu , starețul mănăstirii Rafaila din Eparhia Hușilor, județul Vaslui, și ieromonahul Luca Sauca: Remarcăm donația moaștelor Sf. Siluan Athonitul, Sfinților uciși În Sinai și Rait, Cuviosului Sofronie Athonitul, Cuviosului Trifon Românul și Sfântului Cuvios Prohor Tămăduitorul la 15 mai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Petru Săbăciag, Inocențiu Glodeanu, Grigorie Frunză, Emil Sebeșan, Lucian Plapșa, pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Marcel Petrișor, Traian Popescu, Dan Lucinescu, Silvestru Nanu, pr. Nagy GØza, Corneliu Cornea, Titus Leonida, Petru Cojocaru, Gelu Gheorghiu, Constantin Rodas, Nicolae Itul, Radu Ciuceanu, Eugen Otparlic, arhimandrit dr. Zareh Baronian, Gheorghe Bâgu. Am început studiul pentru cartea de față în urmă cu mai bine de doi ani de zile, nemulțumiți fiind de modul în care erau prezentate evenimentele de la Pitești în toate cercurile și mediile, inclusiv (deseori
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Română, Junimea Literară, Deșteptarea, Timpul, Patria, a publicat studii și articole de etnografie, 149 lingvistică, istorie bisericească, poezii și proză literară, dări de seamă, credințe populare și tradiții. A scris și publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea și comuna Putna, monografia comunei Straja - unde a slujit Dumnezeirii. Stâna la românii din Bucovina, comuna Straja și locuitorii ei sunt lucrări și de cercetare etnografică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la înființare, dr. Vasiliu Mitrofanovie, profesor universitar la Facultatea teologică, redactor II pentru textul slavo-rus - Isidoriu Voroschievici, profesor de cântare corală; administrator și edituri Arcadiu Ciupercovici. Tipografia - W. Kerek Jarto, Cernăuți, strada Capitală. Fondatorul ei însă este Morariu Andrievici Silvestru, arhimandrit diecezan și vicar general, arhiepiscop al Cernăuților, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației, membru al Dietei din Bucovina și deputat în Parlamentul de la Viena. Se publica Regulamentul pentru jurnalul bisericesc literar din Cernăuți care prevedea și modul de remunerare a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de ani. De la 1862 a fost chemat să lucreze în Consistoriu, în anul 1865 a fost înaintat la treapta de consilier consistorial, în 1874 se călugărește cu numele de Silvestru și a fost numit arhimandrit. După ce urcă treptele ierarhiei ecleziastice - arhimandrit diecezan și vicar general, devine arhiepiscopul Cernăuților, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației în anul 1880, în care calitate este membru al Dietei din Bucovina și deputat în parlamentul din Viena. A fost totodată o personalitate culturală a Bucovinei, preocupat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primenire sufletească și cărturărească. Întâlnim printre refugiații moldoveni în Bucovina nu numai familia Hurmuzachi, ci și pe vornicul Ioan Neculce, boier Ioan Mauromfii, Iordache Bașotă, Constantin Demianov, Gh. Papazoglu, Scarlat Miclescu din Botoșani, Anastasie Scorțescul din Iași, Mitropolitul Veniamin și arhimandritul Daniil, profesorul de muzică Iohann Kraus, farmacistul Iohann Lochmann, foarte mulți preoți, adăpostiți în podurile chiliilor mitropoliei de la Suceava. Supravegheați și spionați de autoritățile austriece , cu apărători devotați și sinceri tot din partea românilor (bunul și jovialul Doxachi Hurmuzachi și mitropolitul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dar și de câte vreun medelnicer, jitnicer, diac, clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta, soli și vești de la Veneția, războaie și isprăvi ale celor șapte fii ai comisului Manole Păr Negru, toponime arhaice și referințe despre muntele Athos (șase sute de biserici și schituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cap-în-torturei... Un zvon prelung ca într-o somnie, zvon domol, dulce de pace mă împresoară, și vântul crește încet-încet, din când în când, își umflă parcă în răstimpuri adierele moi. Iunie 1906 LA MĂNĂSTIREA RÂȘCA [Poveștile lui Piticariu] Seara târziu arhimandritul Piticariu ne vorbește despre Ilie Răcoare care vrea să se facă călugăr. Starețul (un fel de haiduc în rantie) îl strânge de mână de țipă, apoi îi arată o bâtă zdravănă după ușă. "Mă, și eu am fost așa, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
6) Studiul lui C. Stere din Viața Românească nr. 1. 7) Raport general asupra igienei publice și serv. sanitar pe anii 1896-1897 de dr. Felix. Popa Piticariu și Răcoare Ilie Răcoare cel vestit a venit la M-rea Râșca la arhimandritul Piticariu: zice că vrea să se facă și el călugăr. Apoi, îi zice starețul l-ai cunoscut d-ta, moșule, pe Iosif Popovici? da pe Piele Verde?" (hoți vestiți). Da de unde-i știi d-ta? Ce? Apoi eu cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boeri vechi și alții noui își destrăbălează gura împotriva M. Sale. Cuviosu monah (................) dela Neamț e de față și are rolul unui "fou", de care lumea face haz și își bate joc; el, însă, are un anumit rol în legătură cu cuviosul Arhimandrit... dela Curtea Sucevii, care face un fel de poliție secretă a lui Vodă. Arhimandritul chiamă pe Jderi la Curte și îi pune sub jurământ în curent cu planurile și destinele lui Vodă, pentru care a fost jurat de Bogdan-Vodă, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Vodă la Curte. Cu Jder cel mititel M. S. nu s-a împăcat încă. Tânguirea Jderoaiei. Tânguirea nurorei pentru că soțul ei e lăsat cam la o parte. Îl îndeamnă să se alăture de complot. Între acestea se arată Laiotă. Arhimandritul pune pe Jderi să jure în paraclis pe sf. Evanghelie. Jderii pun la cale cu Arh. aducerea lui Mihu. Ducându-se în Polonia după Gogolea ca să aducă pe Mihail, Ionuț dă peste Nasta damă mare poloneză, care-l primește încântată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dela C.A. pentru odihna sfânt răpo Pascu dela Kilia saților păr. noștri cu Fete Gotcă Roman inima cernită și luminată Grămătic a pus pe Isaiia pisărul din toată bunăvoia care avea mai meșteșugită noastră și cu ajutorul lui Dz. pană Arhimandritul Teodor dela Bistrița a luat pe d-na Oltea și au ieșit la Probota unde s-a așezat apoi Oltea. Teoctist Probotă Cum a ieșit D-na Oltea pe pod umblător la apa Siretului Pașcani Sf. Lazăr 1704* Zlataust 1683
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
miezul nopții, când amorțești o clipă glasul cucoșilor. Noaptea ești în primejdie, căci poate să sufle vântul cel tare. În crucile nopții iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela Ilisafta) Arhimandritul Amfilohie e contra papei și a așa ziselor ajutoare ale papistașilor, care au făcut atâta rău creștinătății răsăritene. Meșterul: Te înșelă muierea, boală ușoară... când știi îți trece; când nu știi, nu-i nimic. O masă sau un praznic. RĂSUNETE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de aur ale evangheliilor și sfintele cruci bătute în pietre scumpe... La kiliandri (porți), în vremea luptelor religioase ale bizantinilor, au fost măcelăriți o mie de monahi (pentru unirea cu papa dela... contra unirii cu papa dela Roma) (Discurs al arhimandritului când se vorbește de ajutorul papei) A lăsat pe creștini să fie doborâți de păgâni! La Zografos, anul 895, Leon Înțeleptul a ridicat o mănăstire și zugravul a lucrat toți sfinții dar când a ajuns la Sf. Gheorghe nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Albu. (Neamț) 28 Mai 1470 Zbierea și Buftea (cetatea Albă) Belco (Cet. Albă) Petrică Iachimovici Iațco Hudici Gangur (Orhei) Ivașcu Hancovici Fete Sotcă (Roman) 5 Iun. 1470 Boureanu Ștefu Cernat Ciocârlie La m.rea Bistrița Iuga vistiernic Teodor Bodea spătar arhimandritul Iuga postelnic Negrilă paharnic Luca stolnic Neagu comis Anușca Nastea Sofica Alexa Teoctist de nimene siliți, nici asupriți egumen Probota Ioasuf Putna Varlaam la m.rea Zografu hram Sf. Gheorghe pentru odihna sfânt-răposaților noștri. Maria 13 Sept. 1471 în ziua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]