13,806 matches
-
viață fără a-și cunoaște drumurile interioare. [...] Nu vom ajunge niciodată niște «atotștiutori», însă cu cât vom cunoaște și vom înțelege mai multe, cu atât mai mari vor fi șansele ca lumea pe care o promovăm să înfrumusețeze Universul, prin armonia ei. Să gândim mai profund, să nu mai respingem nici o idee pe motiv că ar fi imposibilă, nefirească sau inutilă și mai presus de toate, să dialogăm în permanență, să ne mărturisim dorințele și frământările, idealurile și incertitudinile. Greșesc oare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fost totdeauna prea călduți. Urând extremele și soluțiile tari, ei n-au prezentat în fața cursului lucrurilor reacțiunea caracterizată a unei individualități, ci au dat ocol evenimentelor, încât toate s-au făcut peste ei. [...] Echilibrul nostru n-a fost expresia unei armonii, ci a unei deficiențe. El nu acoperea nici măcar contradicții lăuntrice latente, ci liniștea amărâtă a unui suflet nerealizat. Va trebui să vedem care este specificul național al României, care a ținut-o o mie de ani în nemișcare, pentru a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
inutil să se ridice. Desenul fetei era un studiu în clarobscur, din linii fine și țepoase de jur-împrejur, al cărnii umede a moluștei, care se dilata și se contracta. Discuția pe care o aveam în minte, despre forma scoicilor ca armonie înșelătoare, înveliș ce ascunde adevărata substanță a naturii, nu se mai potrivea Atât priveliștea ariciului, cât și desenul transmiteau senzații neplăcute și crude, ca viscerele expuse privirii. Am început discuția spunând că nimic nu e mai greu de desenat decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Acoperișul de tablă răsuna ca o tobă sub ropotul ploii; anemometrul se-nvolbura; universul acesta de bufnituri și salturi putea fi tradus în cifre de încolonat în registrul meu. Un calm suveran prezida peste urzeala cataclismelor. În acea clipă de armonie și împlinire, un scârțâit m-a făcut să privesc în jos. Ghemuit între treptele scăriței și stâlpii de susținere ai gheretei, se afla un bărbat cu barbă, îmbrăcat într-un veston grosolan în dungi, ud leoarcă de ploaie. Mă privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
prea multe cuvinte. Asta să fi fost cauza, sau faptul că în haosul general tinerețea se recunoaște pe sine și se bucură: fapt este că, în dimineața aceea, traversând Podul de Fier în mijlocul mulțimii, mă simțeam mulțumit și ușor, în armonie cu ceilalți, cu mine însumi și cu lumea, cum nu mi se mai întâmplase de multă vreme. (Nu aș vrea să fi folosit cuvântul greșit; aș spune mai degrabă: mă simțeam în armonie cu lipsa de armonie a celorlalți, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
mulțimii, mă simțeam mulțumit și ușor, în armonie cu ceilalți, cu mine însumi și cu lumea, cum nu mi se mai întâmplase de multă vreme. (Nu aș vrea să fi folosit cuvântul greșit; aș spune mai degrabă: mă simțeam în armonie cu lipsa de armonie a celorlalți, a mea, a lumii). Eram deja la capătul podului, unde câteva trepte coboară spre mal și fluxul oamenilor încetinea și se bloca, obligându-ne să ne dăm înapoi ca să nu cădem în spatele celor ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și ușor, în armonie cu ceilalți, cu mine însumi și cu lumea, cum nu mi se mai întâmplase de multă vreme. (Nu aș vrea să fi folosit cuvântul greșit; aș spune mai degrabă: mă simțeam în armonie cu lipsa de armonie a celorlalți, a mea, a lumii). Eram deja la capătul podului, unde câteva trepte coboară spre mal și fluxul oamenilor încetinea și se bloca, obligându-ne să ne dăm înapoi ca să nu cădem în spatele celor ce coborau mai încet - mutilați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
niciodată simetrică. Ordinea pe care tu cauți s-o obții (spațiul de care dispui e restrâns, dar se observă o anume intenție în exploatarea lui, pentru a-l face să pară mai mare) nu e suprapunerea unei scheme, ci o armonie între lucrurile aflate acolo. În fine, ești ordonată sau dezordonată? La întrebările peremptorii, casa ta răspunde cu un da sau cu un nu. Dorești o anume ordine, firește, ești chiar exigentă, dar nu o aplici metodic în practică. E limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
apoi tu veți stinge lumina; venind din universuri separate, vă veți regăsi superficial în întuneric, unde toate îndepărtările se șterg, înainte ca vise divergente să vă târască iarăși de o parte și de alta. Dar nu ironizați această perspectivă de armonie conjugală: ce imagine de pereche mai fericită i-ați putea opune? Îi vorbești Ludmilei despre romanul pe care-l citeai așteptând-o. — E o carte din cele care-ți plac ție: comunică o senzație de neliniște încă de la prima pagină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
numai clădirile, cu scările și intrările lor cu coloane, coridoare, anticamere, fișiere, circulare, dosare, dar și șefii de serviciu, directorii generali, viceinspectorii, substituții, funcționarii titulari și temporari, am făcut-o deoarece cred că existența lor e nocivă sau superfluă în armonia ansamblului. E ora când mulțimea personalului funcționăresc părăsește birourile supraîncălzite, își încheie nasturii paltoanelor cu guler de blană sintetică și se înghesuie în autobuz. Închid ochii și au dispărut: numai rari trecători se mai disting în depărtare, pe străzile pustii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
a indienii, îmi legasem pene și mă dădeam pe față cu vopsea de ouă... am băut, am descoperit tinerețea tumultoasă și muzica rock, pe care-o ascultam cu păturile în geam, de frica Miliției... În curtea noastră trăiam cu toții în armonie... E-adevărat că l-au bătut cu pietre pe Willy, că-i boazgă, și l-au băgat cu capu-n smoală, c-au violat-o pe fata croitoresei și-au plătit-o dup-aia să tacă, dar trecem peste detalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe zid și ne măsuram și durează... Dumnezeu știe până când. - Un bărbat care nu-i în criză de ceva, planete hoinărind aiurea prin spaț’, de capul lor, desfrânatele! a dat strechea-n meteoriți și se pupă-n bot cometele, ciuciu armonie pitagoreică, răcire accentuată a universului... știu, mi-ai zis, pământul va face țurțuri, va intra sub calotă de gheață într-o bună zi, nu te contrazic, și niște milioane de ani îs ca mâine... drepturile lu’ Homo Sapiens, Divinitatea trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vechi și experimentat detectiv și-a pus prima întrebare firească, dar a pus-o cu voce tare: "De unde știți că sînt interesat în chestiunea asta, a fericirii?" K.F. a schițat un fel de zîmbet, foarte îngrijit, încît să nu modifice armonia încremenită a obrazului său. "Ar fi mai bine să luați loc, domnule adjutant, doar știți bine că nu veți cîștiga absolut nimic dacă veți încerca să mă dominați, ca să zic așa, prin statură, prin poziție. Ceea ce vă propun eu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ceaiul se răcise. S-a scuzat că nu are pe nimeni în casă, "după plecarea prințului nu mai avea rost să mai țin servitori, mă descurc bine singură. De altfel, singurătatea domnule adjutant, singurătatea este sentimentul care mă pune în armonie cu lumea înconjurătoare. Ca și pe dumneata, de altfel!" Adăugase repezit, de parcă i-ar fi fost frică să nu fie oprită în a spune acele cuvinte. Pe oricine altcineva Radul Popianu l-ar fi contrazis, însă pe K.F. a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
au furat centura de pene galbene, simbolul independenței noastre, precum și Marea Perla Neagră, pe care toți o invidiau, si au răpit-o pe Anuanúa, al cărei mariaj cu principele din Rairatea ne-ar fi asigurat secole de pace și de armonie, precum și pe câteva dintre cele mai frumoase fiice ale poporului nostru, care deja trebuie să fi fost siluite fără milă... Se auzi oftatul a doi părinți întristați și, după o nouă pauză, pentru ca aceștia să-și revină, Hiro Tavaeárii continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
asigura Tapú Tetuanúi, de o superstiție nefondată, însă, în străfundul sufletului sau, pe Navigatorul Căpitan îl speria mai mult posibilitatea că tradiția milenara să se întrerupă tocmai cu el, decat certitudinea de a se reuni cu strămoșii fără să tulbure armonia unei lumi care fusese dintotdeauna astfel și care trebuia să rămână astfel cel puțin încă două mii de ani. Convins cum era că Tapú Tetuanúi va reuși, cu ajutorul cârmaciului cu un singur ochi, să ducă navă înapoi acasă, putea considera încheiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
bani când era vorba de îmbrăcăminte. Cele mai multe haine le cumpăra de la București unde, de două ori pe an, mergea în vizită la o fostă colegă de școală măritată acolo. Preocupată de felul cum arată, nu concepea o ținută lipsită de armonia perfectă a culorilor. Asorta, întotdeauna, poșeta și cureaua la nuanța pantofului. După o astfel de călătorie, doamna Leon se întorcea acasă elegantă ca o vedetă de cinema. Își amintea de o asemenea zi când mama intrase pe poartă îmbrăcată într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Simplu și firesc. Educat, atent și sensibil, Marc o cuceri pe Luana. Dansară împreună iar a doua zi o invită la plimbare. Tulburată de frumusețea naturii, Luana își pierdu verva obișnuită și aproape că uită să vorbească. Era năucită de armonia culorilor, de importanța neașteptată care i se acorda. Băiatul se parfumase, se îmbrăcase cu grijă și se străduia să poarte o conversație cât mai interesantă, în ciuda emoțiilor pe care le încerca. Nu era un băiat frumos dar nici urât. Oferea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
naturii, nopțile, la lumina stelelor și a focului, au povestit întâmplări de peste an. La întoarcere, legănată de mersul monoton al autobuzului, vegheată de privirea grijulie a lui Renar, Luana a simțit satisfacția acestei preocupări sincere, o liniște benefică și-o armonie în jur, numai bune pentru a-i vindeca rănile de până atunci. Într-o seară de august jucau cărți în sufrageria familiei Leon. Timp de o fracțiune de secundă atenția le-a fost atrasă de un vuiet puternic apoi, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
se lupte. Își formau în gând un lanț bine conturat din cuvintele ce se spuneau. Căutau puncte de reper care să le lege. Uneori băiatul era nevoit să se recunoască învins în fața imaginației mult mai bogate a fetei. Uimiți de armonia relațiilor dintre cei doi, participanții la joc aproape că tânjeau după ciocnirile din trecut. Devenise, totul, prea monoton. Dispăruse hazul, nebunia strigătelor, întrecerea adusă la stadiul de coșmar. Plictisiți de tot ce făcuseră până atunci, dădură în pasiunea filmelor. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în extaz, în vreme ce Luana îi săruta fruntea inteligentă, părul frumos, ochii albaștri. Amețit, aiurit de cuvinte pe care nimeni nu i le mai spusese vreodată, Ernest își lipi buzele de ale ei. Învățară sărutul împreună, într-o liniște deplină, în armonia pură a două suflete abia înmugurite care aveau să dea în floare, cu siguranță, ceva mai târziu. În a treia zi a prieteniei lor, Luana îl așteptă în camera Emei din complexul "Pușchin". Ernest avea antrenament la baschet apoi repetiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
vizitau pe mai în vârsta doamnă Escu. Când Luana avea ore după-amiaza, el venea s-o ia de la facultate, mergeau să mănânce o prăjitură și se retrăgeau, apoi, în cuibușorul lor de nebunii. Până în iarnă, toate au decurs într-o armonie desăvârșită. În decembrie, însă, s-a întâmplat ceva ce nimeni sau foarte puțini credeau că se va întâmpla vreodată. Ștefan era la serviciu, Luana se afla pe stradă, în drum spre casă. La o intersecție de drumuri, auzi răsunând, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ce-și doresc e să plece, împreună, acasă. Bărbatul o invită la o pizza. Ca altă dată, zâmbi Luana. Ca altă dată, răspunse Ștefan. În timp ce așteptau să fie serviți, se priveau cu aviditate, lăsându-și ochii să se îmbete cu armonia trupului după care tânjeau de prea multă vreme. Luana coborî pleoapele, de teamă ca imaginea lui să nu-i ardă sufletul și să-l lase pustiit pentru vecie. Întrebă: Ce-ai mai făcut? El surâse amar: Mă lupt să supraviețuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
paginile, era o colecție de poezii de Rilke În traducerea lui Chairil Anwar. — Ți se pare că respectă originalul? — E mai bună traducerea lui din Gide. Cu Rilke Își dă prea mare silință, vrea cu tot dinadinsul să fie În armonie cu Rilke. La Gide nu comite astfel de stângăcii, parcă s-ar cunoaște personal. Cu Rimbaud, Anwar ar fi fost extraordinar. Au atâtea În comun, libertatea comportamentului, părul În bătaia vântului... Păcat că nu l-a descoperit niciodată. Ar fi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
porii de pe obraz i se contractară. Oare de când am început să fabulez? Privi pe furiș, vinovată, către Sidonia Trofin. Tăcea era nemișcată și masca de șoricioaică dispăruse complet, fusese înlocuită cu una calmă. Senină, amintind mai mult ca oricând de armonia trăsăturilor, de frumusețea ce existase cu siguranță, cândva, în tinerețe. Nu mai părea disperată, nu mai cerșea cuvinte de încurajare, era surâzătoare, plină de siguranță. Aș vrea s-o vizitezi, îi spuse dintr-odată, să te ducă Ovidiu cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]