1,654 matches
-
presupune redefinirea motivațiilor acțiunilor altcuiva în termeni pozitivi și mult mai ușor de acceptat. De exemplu, să presupunem că ai un șef care are obiceiul să-și bată joc de cei din jur. îți spui în sinea ta: „Ce ticălos arogant!”. Chiar dacă afirmația ta cît se poate de adevărată, această perspectivă îți este dăunătoare. Să fim realiști: e foarte greu să ignori un ticălos arogant. Gîndește-te însă cum s-ar schimba sentimentele tale, dacă ar fi să reformulezi astfel: „Bietul om
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
obiceiul să-și bată joc de cei din jur. îți spui în sinea ta: „Ce ticălos arogant!”. Chiar dacă afirmația ta cît se poate de adevărată, această perspectivă îți este dăunătoare. Să fim realiști: e foarte greu să ignori un ticălos arogant. Gîndește-te însă cum s-ar schimba sentimentele tale, dacă ar fi să reformulezi astfel: „Bietul om probabil are ceva complexe, din moment ce simte nevoia să-și bată joc de toți ceilalți”. E vorba despre același șef, despre același comportament, dar modificarea
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
nu refuză compania Leliei. În piesele în trei acte sensurile critice se amplifică și se accentuează. Dinu Rareș, protagonistul dramei Când soarele se uită înapoi..., un mare avocat, ridicat de jos prin propriile capacități și prin muncă, e căsătorit cu aroganta fiică a unui fost prim-ministru, care își disprețuiește soțul și se consideră „divorțată moralmente” de el, dar în fapt nu vrea în ruptul capului să se despartă, considerând sub demnitatea ei să apară într-o sală de tribunal. Îmbolnăvindu
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
publicat schițe și nuvele, monologuri satirice, poezii și cronici literare. Timp de aproape un an (1885) a dirijat „Revista literară”, în 1889 conduce „Revista românească”, iar în 1893-1894 este proprietar și redactor al publicației „Albine și viespi”. V. respinge critica arogantă, judecătorească, la fel ca și pe aceea pedantă. După el, critica este o artă. Inspirată de frumosul dintr-o operă, ea nu se mărginește să judece și să dea verdicte, ci devine, la rându-i, creatoare. Despre teatru, atât în
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
sale normative. În această privință, aș distinge cel puțin patru tipuri de reacții principale, care pot fi ordonate În cupluri antagonice de o simetrie perfectă: a) sentimentul propriei superiorități, specific culturii occidentale; b) resentimentele și frustrările provocate de această atitudine arogantă În rândurile celor din afară; c) perspectiva autocritică și relativizantă a occidentalilor, În raport cu suficiența și egocentrismul presupuse de poziția lor favorizată; d) interiorizarea de către ne-occidentali a perspectivei triumfaliste a Occidentului, ceea ce presupune autovictimizare, acceptarea unui stigmat social, adoptarea entuziastă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi fost tulburată de intruziunea supușilor rebeli. A fost un eveniment unic și care a marcat viața mamei și a fiului.“ (trad. n.) După eliberarea prizonierilor de rang înalt și plecarea lui Mazarin în exil, prințul de Condé devenise din ce în ce mai arogant. Într-o lucrare apocrifa se povestește cum, întâlnindu-l pe Ludovic care se întorcea de la o baie în Sena, Condé nu a coborât din caleașca, conform protocolului curții, ci l-a salutat pe rege printr-o simplă înclinare a capului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
să-și reconsidere cumva punctul de vedere asupra unor aspecte legate de așa-numitele popoare antice primitive. Ideea că civilizația noastră ar fi prima și cea mai evoluată dintre toate civilizațiile umane existente vreodată pe Terra, sună cam egocentric și arogant. Dacă civilizația actuală, cu toți cei 6,6 miliarde de locuitori, ar dispărea (printr-o catastrofă naturală ori folosirea armelor de distrugere în masă într-un război generalizat sau atac teroristă, peste 1.000 de ani ce ar mai rămâne
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Yang. Treptat, treptat acest dezechilibru s-a mutat și în societate și în mai toate domeniile, inclusiv în medicină. Prin aceasta a apărut o medicină superficială foarte luminoasă puternică, bogată pe de o parte iar pe de altă parte superficială, arogantă, mincinoasă, dornică de realizări rapide, dornică de a simplifica orice proces, inclusiv actul medical. Un alt necaz este că cercetarea nu este deschisă la nou fiind superficială, necesită fonduri extraordinar de mari pentru a o derula, este de multe ori
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
9. Să nu știi ce vrei în privința carierei. Lipsa obiectivelor și a scopurilor le spune angajatorilor cât de serioasă și de hotărâtă este o persoană, așa că, dacă nu vrei să te bâlbâi, fixează-ți dinainte câteva obiective; 10. Să fii arogant(ă), plin(ă) de sine, ca și cum le știi pe toate. Această atitudine arată lipsă de politețe și de maturitate și nu e apreciată. 198. Care sunt cele mai grele întrebări pentru un interviu? R: Întrebări dificile puse la un interviu
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
asupra propriului punct de vedere; * Deschiderea elevului spre alte percepții; * Construirea unei relatii profesor-elev; * Identificarea unor opțiuni de schimbare la elevi; * Precizarea viitoarelor angajamente pe care și le vor lua; * Identificarea de roluri continue pentru ei; * Evidențierea evaluării. 3. Comportamentul arogant Caracteristici: caută să capteze atenția; pretențios; afectat; îngăduitor cu sine; egoist. Profesorul trebuie să urmărească: * Conștientizarea limitelor comportamentului elevilor; * Conștientizarea nevoilor celorlalți; * Stabilirea și menținerea limitelor până la care se poate merge; * Obținerea de angajamente din partea elevilor; * Punerea accentului pe avantaje
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
plictiseli în timpul lecției și până la comiterea de nedreptăți, adresarea de epitete necorespunzătoare, admonestări eronate etc.). Copiii caracteriali din școli sau licee sunt prezentați cadrelor didactice ca fiind copii dificili, dezordonați, neatenți, leneși, neascultători; distrag pe colegii lor, fură; sunt încăpățânați, aroganți, vindicativi, bătăuși, obsceni, trișori, mincinoși, distrugători de materiale școlare etc. Nu încape însă îndoiala că supraîncărcarea elevilor, indiferent de vârstă și de modalități, este cea dintâi care exercită o influență negativă asupra atitudinii școlare și a conduitei elevilor.Astfel, suprapopularea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
am propus pe Lucică, care a ieșit de acolo la pensie. Cam astea erau relațiile, nu că eu am fost deosebit, dar n-am putut să mă răzbun pe Lucică. Însă ei, secretarii de partid sau membrii consiliului politic, erau aroganți și când se simțeau în putere te cam loveau. S.B.: Asta ține și de caracterul fiecăruia. Cu ofițerul de contrainformații în misiune S.B.: Spuneați că vă abțineați de la comentarii politice cu colegii. Vă temeați unii de alții? I.T.: Nu. Dar
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
a rămâne și a produce cultură în România. Sau, în primul rând, în România. Dar fără complexe. De nici un fel. În mod natural, organic. Cine circulă prin Europa și nu se sperie de nimic, nu este nici umil, dar nici arogant, nici foarte admirativ, nici mereu îmbufnat, nici facil cosmopolit, nici șovin, acela face parte dintr-o categorie superioară de la care se poate aștepta un mare salt calitativ. Nu avem nici un fel de elemente statistice. Dar am cunoscut efectiv astfel de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
suntem, și bărbați și femei, și prin relațiile pe care le-am avut în timp. Chestia aia cu în spatele unui bărbat care reușește e o femeie, e doar una dintre fețe... dacă privești cu atenție un bărbat, dacă e rău, arogant sau doar trist, închis în sine până când nu-și mai dă seama că a murit demult, sau e limitat sau, dimpotrivă, reușește să dărâme munți, îi afli povestea femeilor din viața lui și începi să înțelegi de ce e așa. Și
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
conștient de posibilitatea unei astfel de obiecții la adresa argumentării sale, însă nu face nimic pentru a arăta în vreun fel că ea este greșită sau problematică. Tot ceea ce spune Newey este că, în opinia sa, această obiecție este rezultatul temerii arogante de a nu "perverti" sau de a nu transforma filosofia politică într-o disciplină "mai puțin respectabilă" prin "contaminarea" cu științele politice 35. Acesta este însă un raționament sofistic (din categoria ad hominem)36. A declara că filosofia politică nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
extinde mișcarea revoluționară în toată Europa* - cu pregătirea unei insurecții comuniste în Germania, în octombrie 1923, care însă eșuează -, Stalin* îi opune concepția sa despre „construirea socialismului într-o singură țară”. Mai abil în manevre de culise și mai puțin arogant în comportament, acesta din urmă va avea câștig de cauză începând din 1924. înfrânt, Troțki este exclus din Politbiuro, apoi din Comitetul Central și, în cele din urmă, din PCUS, în 1927, și trimis în exil în Kazahstan. Expulzat din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stilul de conducere și celelalte două componente (orientările și mentalitățile conducerii) există o strânsă interdependență. Uneori, stilul de conducere apare ca o consecință firească a orientării conducerii. De exemplu, dacă un conducător își consideră subordonații incompetenți, el se va purta arogant cu ei, distant, brutal, îi va suspecta, supraveghea îndeaproape, îi va repezi ori de câte ori i se vor adresa. Alteori, stilul de conducere datorat unor particularități strict personale va impune cu timpul o anumită orientare a conducerii. Un conducător amabil, sincer, într
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
277). Interesant este și faptul că s‑au propus și tipologii ale non‑liderilor. Astfel, Dalena și Henderson (1976) stabilesc următoarea clasificare a non‑liderilor: nemulțumitul (guraliv, certăreț, subiectiv în aprecieri, cu tendința de a subevalua munca și rezultatele subordonaților); arogantul (infatuat, critic, inspiră teamă subordonaților); infidelul (incapabil să se atașeze de ceva sau de cineva, inconstant); fricosul/temătorul (copleșit și descurajat de complexitatea și dificultatea sarcinilor). Tipologiile stilurilor de conducere, oricât de numeroase și de diversificate ar fi ele, au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și plină de energie reformistă ajunge după un an sau doi o namilă obosită și arțăgoasă, cu aere și umeri de comisar sovietic? Mare mister, oricum! Mai ales că, odată cu greutatea, proaspeților îngrășați li se schimbă și comportamentul: devin greoi, aroganți, intoleranți și țâfnoși. Nu mai ascultă și de fapt nu mai aud pe nimeni dacă nu e din lumea grașilor. S-ar putea să avem de-a face cu o modificare psihosomatică demnă de interes și pentru psihologi, și pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
doar o primă aproximare. Dacă recitim povestea, ne putem dispensa de cîteva dintre aceste caracteristici considerîndu-le insuficient de reprezentative, în timp ce altele pot fi luate în considerație. O examinare mai atentă a tabelului va evidenția, de exemplu, că "timid”, "narcisistic” și "arogant” au profiluri identice, neavînd astfel vreun rol în deosebirea personajelor: două astfel de clasificări pot fi ignorate sau toate trei categoriile pot fi reunite. Iar unele dintre aceste atribute trebuie neapărat adnotate. Astfel, un adjectiv important precum "generos”, pe care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
parte, confruntarea ambițiilor naționale amplificate de realitățile situației economice din Polonia poate genera o decepție considerabilă, și, în același timp, o percepție negativă a Poloniei și a polonezilor, care, din cauza credinței în rolul special al Poloniei, pot manifesta o atitudine arogantă, o încredere inexplicabilă în propria lor superioritate, un refuz al dialogului constructiv etc. Totuși, oricare ar fi interpretarea rolului mitului 4 despre locul special al Poloniei din punct de vedere normativ, funcția sa potențială de bază pentru dezbaterea sentimentelor anti-Bruxelles
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
propoziții coordonate, dintre care a doua este eliptică de predicat: (131) A venit nu Ion, ci Maria. < (132) A venit nu Ion, ci Maria a venit. Conjuncția dar stabilește relații și între părți de propoziție: (133) a. Este [inteligent dar arogant]. b. Este [inteligent], [dar este arogant]. În (133)a, cele două adjective legate prin conjuncția dar formează o unitate prozodică, iar enunțul conține un singur predicat și un singur nume predicativ, realizat multiplu, prin două adjective coordonate adversativ. În (133
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este eliptică de predicat: (131) A venit nu Ion, ci Maria. < (132) A venit nu Ion, ci Maria a venit. Conjuncția dar stabilește relații și între părți de propoziție: (133) a. Este [inteligent dar arogant]. b. Este [inteligent], [dar este arogant]. În (133)a, cele două adjective legate prin conjuncția dar formează o unitate prozodică, iar enunțul conține un singur predicat și un singur nume predicativ, realizat multiplu, prin două adjective coordonate adversativ. În (133)b, enunțul conține două propoziții coordonate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ochii multor autori și lectori ai creației. Vorbind deci de „talentul social” care ar fi necesar acelei bruște și cam brutale treceri „În altă viață socială” - cu adevărat „brutală” pentru cei care treceau din Estul comunist În Vestul bogat și „arogant” și, mai ales, din Estul românesc unde comunismul, cu spolierea și umilirea cetățeanului, luase forme de coșmar! -, pentru a glumi În continuare, noi, cei care am traversat acești cincizeci de ani de infern, putem să ne Întrebăm dacă „pentru noi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu numai cunoscuți, stimați și urmăriți de un public mai mult sau mai puțin larg, dar Înșiși șefii de state și potentații vremii le-au făcut curte și le-au făcut loc la masa lor, În ciuda disprețului și a indiferenței arogante cu care erau Întâmpinați, În acele vremuri, cei ce „veneau de jos”, din straturile inferioare ale societății!...Ă Evident, aș putea să Înșir și alte precepte morale valabile și necesare În lumea care tălzuiește dincolo de zidurile acestor „temple”, indiferent că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]