5,287 matches
-
n-avea ce i se Întâmpla. Poate că-l Îmbrăcau pentru că era mirele sărbătoritei? Dar trebuia s-o Împiedice pe doamna Fioravanti să-l dezbrace. Elasticul de la chiloți Îi era larg, și poate că pe fund Îi rămăseseră urme de la arsura fitilului. Nu, am auzit-o pe bu-bunica atunci când Îi spunea unchiului Fausto, se bâlbâi Încercând să respingă asaltul doamnei Fioravanti. Bu-bunica e supărată pe mama că ta-tati nu ne dă nici o liră măcar, nu-l roade co-conștiința, iar copiii costă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
totul greșit - reușea chiar să vizualizeze scena, să simtă apăsarea biluței de metal a lui Aris pe limbă. Fantezia aceea dispărea apoi, În grabă, ca un lucru rușinos. De data aceasta dură Însă mai mult, lăsându-i pe buze o arsură ciudată. Dar Aris nu-nțelesese nici de data asta. Continua să privească umbrele norilor, ignorând-o. Și apoi rămaseră tăcuți, de parcă n-ar fi știut ce să-și spună. Iar acum ajunseseră, și aici era chiar Aventino. — Vrei să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mare, vara asta. Dacă se infectează, revii și ți-l scot, spuse Axel Rose spălându-se pe mâini. Valentina observă doar acum că nu făcuse acest gest și Înainte. Își tamponă rana cu vata. Sângele Începea să se Închege. O arsură și nimic altceva. Asta-i tot. — Deci Jonas nu-ți place. Păcat, spuse Miria. Ținea atât de mult să te cunoască. — Pe mine? se miră Valentina. Rămase nemișcată, așa cum Îi spusese Axel Rose, privind În oglinda din tavan elasticul chiloților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
voiau să pună întrebări, cât despre publicare nu se mai punea problema, cel puțin deocamdată, până când colectivul nu-și va rezolva dilemele. Zogru a ieșit fericit pe poarta Academiei. Nu făcuse cine știe ce, dar pentru moment era mulțumit, deși încă simțea arsura care îi mânca din inimă, iar gândul la Giulia îl făcea să se risipească deasupra orașului ca o ploaie fierbinte. Dacă Andrei Ionescu îi era inaccesibil, nu-i rămânea decât să găsească un format îmbunătățit, iar acesta era în primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a făcut părul măciucă, Iosif m-a luat de mână, iar palma îmi era umedă de frică. Ne-am uitat în sus și eram complet singuri - nu se auzea nici un cântec de păsări, nici o frunză nu tremura în bătaia vântului. Arsura din țărână nu mirosea în nici un fel și chiar lumina soarelui părea ștearsă în jurul noastru. Aerul era mort, exact așa cum fusese moartă Ruti în valea aceea secată. Aș fi vrut să plecăm mai repede de acolo, dar parcă nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că era aproape mort de durere. Bunica a luat copilul din brațele femeii. L-a pus pe perna ei, și-a lipit buzele de fruntea lui și l-a ținut în poală. A cerut un unguent care se folosea la arsuri, ceva care ușurează durerea, dar nu vindecă. Apoi, cu mâinile ei, fără nici o tresărie și fără să dea înapoi, l-a uns cu alifia pe răni. Când a terminat, și-a pus mâinile ei parfumate peste picioarele lui bolnave și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
curată! - Vinovații? - Da, noi! Noi sîntem vinovații! Noi, părinții! Ei erau niște copii! Gwen, Gwen a mea... Un hohot de plîns o scutură, Lucas interveni imediat. - Care copii? Yvonne se Întoarse spre Marie, care Îi simți privirea străbătînd-o ca o arsură și mergînd departe, dincolo de ea, cu mulți ani În urmă. - Gwen a mea, frații tăi, Yves Pérec, PM de Kersaint și Christian. Și el făcea parte din bandă... Fetița mea, n-am știut să te țin lîngă mine În noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să iasă În holul blocului; vecinii au alergat la urletele ei. Seara, ieșind de la ore, Bruno fu luat de doamna Haouzi, vecina de deasupra, care-l duse direct la spital. L-au lăsat să-și vadă bunica doar câteva minute; arsurile erau ascunse sub cearșafuri. I se făcuse multă morfină; l-a recunoscut totuși pe Bruno, i-a luat mâna În ale ei; apoi copilul fu scos din salon. Inima bătrânei cedă În aceeași noapte. Pentru a doua oară, Bruno se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dacă îl pui în cantitatea potrivită; de altfel orice exces afectează gustul, dar pe ea n-o interesează, ea nu vrea decât să trântească bucata de carne în așa fel încât uleiul să tâșnească exact spre mine). Mereu simt mici arsuri pe braț și încerc să nu tresar sau să-mi schimb expresia feței. Tudor, de la casă, face semne cu mâna. Andrei îmi zbiară comanda în ureche. Închid ochii și tai castraveți. Aș vrea să se facă toți mici și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ai văzut vreodată făcând asta? Picură și se topește, transformându-se în zgură. I-a scăpat un pic de zgură pe franjurii unei tăieturi a blugilor și a luat foc. L-am rostogolit și am stins focul. Nimic spectaculos, o arsură mică. Totuși... Păstrând tăcerea, Sally îmi pasă arcul de sudură pe care-l ținea în mână, iar eu l-am pus într-o altă geantă. —Non1 cred că o să te vizitez prea des la lucru, mă anunță el. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
picant de alune, teriyaki 2, sambal 3, dulce acrișor... Am ales un sos de citronelă, iar Hugo un chilli dulce. Bucătarul a întors creveții și apoi legumele de câteva ori în vasul wok4 care era negru ca tăciunele de atâta arsură; imediat se auzi sfârâitul ingredientelor care se perpeleau. După un minut, adăugă tăițeii, pe care îi amestecă din câteva mișcări rapide cu bețele, după care lăsă totul să se înăbușe. Când turnă sosul, citronela sfârâitoare, în combinație cu celelalte ingrediente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
antibiotic care să-i scadă febra. După doar două zile, băiatul a fost adus Înapoi la spital și consultat de un alt doctor, Girrard, care a consemnat În fișă că băiatul suferea dureri mari. Iritația părea acum să fie o arsură și-i urcase pe braț, Întinzându-se către umăr. Avea mâna umflată și Îl durea. Febra era neschimbată. Un anume doctor Grancheck, aparent dermatolog, Îl consultase pe băiat și sugerase să fie transferat imediat la spitalul armatei din Landstuhl, Germania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
trimis În Germania cu un zbor medical de urgență. Nu mai scria nimic altceva În raport, dar caligrafia Îngrijită a doctorului Peters adăugase o singură notație pe margine, lângă remarca privitoare la iritația băiatului ce părea acum să fie o arsură. Spunea „PCB“ și era continuată cu „FPJ, martie“. Brunetti verifică data, dar știa ce avea să fie Încă dinainte să se uite la ea. Family Practice Journal, numărul din luna martie. Deschise revista și Începu să citească. Observă că din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dintr-o mașină abandonată. Lichidul se scursese peste marginea pantofilor ei și-i pătrunsese prin șosetă. În ziua următoare, fetiței Îi apăruse o iritație pe picior, care se schimbase curând În ceva ce, după toate aparențele, părea a fi o arsură și care treptat i se Întinsese pe picior În sus, spre genunche. Copilul avea febră ridicată. Toate tratamentele se dovediseră zadarnice până când un reprezentat al sănătății publice se dusese la cimitirul de mașini și luase o mostră de lichid, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
până când un reprezentat al sănătății publice se dusese la cimitirul de mașini și luase o mostră de lichid, care se dovedise a avea o mare concentrare de PCB, care se scursese acolo din butoaiele de reziduuri toxice abandonate acolo. Deși arsurile i se vindecaseră În cele din urmă, doctorii copilei se temeau pentru viitorul ei datorită afecțiunilor neurologice și genetice care se observaseră adesea În timpul experimentelor pe animale cu substanțe pe bază de PCB. Puse revista de-o parte și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cu o cârpă, clătindu-le și spălându-le iar și iar. Se uscă și se așeză pe marginea căzii să și le examineze Îndeaproape. Deși erau roșii din pricina apei calde și-a frecării, nu văzu nici o urmă de iritație și arsură pe ele; arătau ca niște picioare normale, deși nu era deloc sigur de impresia pe care trebuia să o lase niște picioare normale. Își Înfășură În jurul corpului un al doilea prosop și se duse spre dormitor. Moment În care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ea urca scările. De atunci, soțul ei nu rostise nici un cuvânt - nici de scuză, nici de alt fel. Nici măcar a doua zi dimineață, când făcuseră curățenie. Dar pe Alice amintirea aceea continua să o roadă, dându-i o senzație de arsură la stomac, de parcă s-ar fi luptat cu plăcintă cu mazăre nedigerată. Deși era conștientă că nici ea nu se comportase tocmai ireproșabil, lui Alice îi venea greu să uite felul în care o tratase Jake. Alice s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
chiar ți-a umblat prin frigider, dar numai pentru că vroia să te ajute, de ce nu înțelegi? Gura i se umplu de salivă, îmi plouă și în gură, mormăi, apoi apucă paharul și luă două guri zdravene. Nici nu simți vreo arsură pe gât. - Mulțumesc. Și gândi instantaneu iată că Magicianul poate fi și ospătar, și chiar unul foarte bun, a nimerit exact cantitatea necesară de alcool, dacă pui prea puțin nu e bine, vin cuburile astea nesuferite și diluează băutura, pierzi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de pompieri care efectuau mișcări bine sincronizate, antenele parabolice ale unor care de reportaj, o ambulanță care se îndepărta în viteză (comunicat de presă - am încercat să facem tot posibilul, însă pacientul, din păcate, nu a mai putut fi resuscitat, arsuri de gradul trei-patru pe o mare suprafață a corpului, medicii ridică din umeri, neputincioși) mașini de poliție, polițiști care discutau cu unii dintre vecini. Din când în când, tunete nervoase. Și aceeași răpăială, picături ca niște gloanțe, lovind pe toată lumea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Bodyguard (la fel de boțită ca și șeful său; ducea într-o mână un radiocasetofon de bord din care susura o melodie blues, complet nepotrivită cu întreaga atmosferă, însă Scriitorul se obișnuise, deja, cu tot felul de anomalii), Vecinul curios (plin de arsuri de diferite grade, fără haine și fără pantofi în picioare, răspândind în jurul său un miros terifiant de carne arsă; în mâna stângă avea un ibric, iar în dreapta duce o ceașcă din care sorbea, la diferite intervale de timp), Detectivul, moșulețul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
încăpere mare, întunecată, și un fulg negru, mare, după ce a plutit o vreme prin cameră, se așeză pe pieptul lui în partea dreaptă. ”- De ce, puf negru!... și, de ce pe partea dreaptă?!” se miră el prin somn. Si, simți ca o arsură pe inimă... Se trezi, și se dădu la marginea patului. Deodată, urechea stângă începu să-i țiuie, la început mai tare și prelung, continuând mai încet, tot mai încet până se stinse. - Vasilica spunea că ăsta-i semn rău... Veste
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fior îl străbătu din creier, prin măduvă, până în vârful mădularelor. Începu să tremure, prins ca de un ger năpraznic. Dinții abia îi stăpânea să nu-i clănțăne. Parcă îl întoarseră frigurile copilăriei. Tremurăturile încetară și simți că începu să ardă... Arsura lăuntrică era dulce și bună, ca o mângâiere de sobă caldă când intri iarna în casă. Dezgustat de gânduri rele, s-a întors în sinea lui, hotorât s-o rupă cu toate din afară, și să se cufunde într-o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fiecare noapte o visează că îl strigă. In somnul greu care îl cuprinse avu un vis... ...Se facea că, amândoi erau în bucătărie, el si Vasilica. Un strigăt îl făcu să tresară... Vasilica căzuse cu pieptul gol pe aragazul aprins. Arsura era groaznică. ”-Ia, să văd... ia, să văd ce s-a întâmplat, Fata..!” se zori Iorgu să vadă ce-i. -Nu-i nimic, nu-i nimic... o să treacă..!” căuta ea să ascundă rana, ca să nu-l îngrijoreze. ”-Pune, Fata, repede o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
îngrijora, o să treacă!” Așa făcea ea întotdeauna, ca să-l protejeze pe el, știindu-l prăpăstios... lua totul asupra ei. ”-Nu, nu se poate așa... mă duc la farmacie. Ii voi explica farmacistei și o să-ți dea un unguent special pentru arsuri..! ” zise el foarte hotărât. Ea se așeză în pat, cu Iorgu la marginea patului; avea fața frumoasă, frumoasă și îmbujorată. ”-Fata, tu ai febră!” tresări el, atingându-i ușor fruntea cu palma. "-Gogule, vreau la spital..!”, murmură ea. ”-Da, da
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Podari - Călărași, Dinogeția - Tulcea etc. e) a cincea fază și ultima din evoluția culturii Dridu este denumită Șendreni, potrivit așezării eponime. A fost datată în secolul XI și include vasele de la Șendreni, Sărățeni-Murgeni, Dodești, Dănești și Fundu Herții. Cimitirul de la Arsura corespunde, prin obiectele de inventar, acestei faze. Tipurile dominante sunt primul și al doilea, varianta eponimă, la care se adaugă ceramica fină cenușie. Continuă să lipsească ceramica modelată la mână. Trebuie amintit că, în cuprinsul celor cinci faze evolutive, cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]