KorAP: Find »[drukola/base=articulare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...97 >

2,401 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

iar marginile ei ating molarii superiori. Articularea fonemului t se realizează în expir prin acumularea aerului între palat și limbă, care în retragere eliberează expoziv curentul de aer, formând sunetul specific consoanei t. Presiunea aerului este superioară celei realizate la articularea bilabialelor și se verifică aplicând aceleași procedee ca la emiterea consoanei p: prin deplasarea unui pendul de hârtie sau împrăștierea unor bucățele de hârtie etc. Fonemul se deprinde și se exersează analitic, apoi se exersează sintetic prin introducerea în cuvintele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se exersează silabele inversate (vocală-consoană): at-at, a-ta; pa; pa-t, pat, tata-pat. Consoana t are o utilizare relativ frecventă atât în pozițiile inițiale și intermediare, dar mai ales în terminațiile cuvintelor, încât prin deprinderea și a altor sunete, exersarea articulării fonemului t crește. (figura 2.4.) Corectarea deformărilor de articulare - Pierderea intensității sonore este datorată pierderi de aer printr-o ocluzie neglijentă ce dă un aspect fricativ sau de th, iar uneori prin nerealizarea unei presiuni suficiente. Defectul apare în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-t, pat, tata-pat. Consoana t are o utilizare relativ frecventă atât în pozițiile inițiale și intermediare, dar mai ales în terminațiile cuvintelor, încât prin deprinderea și a altor sunete, exersarea articulării fonemului t crește. (figura 2.4.) Corectarea deformărilor de articulare - Pierderea intensității sonore este datorată pierderi de aer printr-o ocluzie neglijentă ce dă un aspect fricativ sau de th, iar uneori prin nerealizarea unei presiuni suficiente. Defectul apare în cuvintele cu o structură mai complexă, datorită lipsei retro-controlului auditiv

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
interfonemice și se corectează explicând fermitatea ocluziei linguo-dentale și încurajând pronunția explozivă a consoanei izolate sau a silabei (ta-ta), cu un suflu de aer puternic. - Parazitarea fonemului t cu alte sunete, dar mai frecvent cu vocala î, se datorează articulării prelungite a fonemului t și lipsa deprinderii de legătură interfonemică. Logopatul cu acest defect pronunță cuvintele pat, viitor astfel: patî, viitîor. Corecția se face prin rostirea fonemului t corect și scurt, atât izolat cât și în cuvinte, precum și exersarea legaturilor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
silabe și cuvinte ca: da, dădaca, duda. Fonemul d este foarte greu de emis, încât eliminarea vibrațiilor în vederea pronunției corecte a fonemului t poate fi amânată într-o anumită măsură până când, prin palparea laringelui, demonstrăm logopatului că vibrațiile lipsesc în articularea fonemului t. (22, 184, 228) - Fricativarea sunetului t este cauzată de lipsa atingerii incisivilor de către vârful limbii, ceea ce crează un profil sonor asemănător sunetului s sau ț. Se conservă sunetele obținute explicându-se diferențele de transcriere grafică și utilizarea lor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Se conservă sunetele obținute explicându-se diferențele de transcriere grafică și utilizarea lor. Demutizarea lui D - Deltacismul - Paradeltacismul Fonemul d este o consoană ocluzivă linguo-dentală, ca perechea sa surdă t, dar este însoțită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin mai discretă, fiind compensată de fonația sonoră laringeană. Sunetul produs prin explozia aerului pentru articularea fonemului t, însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
surdă t, dar este însoțită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin mai discretă, fiind compensată de fonația sonoră laringeană. Sunetul produs prin explozia aerului pentru articularea fonemului t, însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul d. Simultaneitatea dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
explozia aerului pentru articularea fonemului t, însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul d. Simultaneitatea dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene achiziționate la articularea fonemului b și deprinse a fi produse și percepute prin palparea laringelui. T-ul este transformat direct în d. (figura 2

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul d. Simultaneitatea dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene achiziționate la articularea fonemului b și deprinse a fi produse și percepute prin palparea laringelui. T-ul este transformat direct în d. (figura 2.5) - A doua tehnică de articulare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul d. Simultaneitatea dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene achiziționate la articularea fonemului b și deprinse a fi produse și percepute prin palparea laringelui. T-ul este transformat direct în d. (figura 2.5) - A doua tehnică de articulare pornește de la achiziția sunetului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene achiziționate la articularea fonemului b și deprinse a fi produse și percepute prin palparea laringelui. T-ul este transformat direct în d. (figura 2.5) - A doua tehnică de articulare pornește de la achiziția sunetului b care se rostește de mai multe ori pentru

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene achiziționate la articularea fonemului b și deprinse a fi produse și percepute prin palparea laringelui. T-ul este transformat direct în d. (figura 2.5) - A doua tehnică de articulare pornește de la achiziția sunetului b care se rostește de mai multe ori pentru a se exersa fonația laringeană, apoi se articulează sunetul t, ca în final să se exerseze grupul biconsonatic bt la care se micșorează distanța temporală interfonemică în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pornește de la achiziția sunetului b care se rostește de mai multe ori pentru a se exersa fonația laringeană, apoi se articulează sunetul t, ca în final să se exerseze grupul biconsonatic bt la care se micșorează distanța temporală interfonemică în articulare până la obținerea unei suprapuneri sonore unice similare sunetului d. - A treia tehnică de articulare se bazează pe transferul vibrațiilor din articularea vocalelor asupra consoanei surde în silabele inversate de tipul vocală-consoană. Se rostește consoana t, precedată și urmată de vocala

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se exersa fonația laringeană, apoi se articulează sunetul t, ca în final să se exerseze grupul biconsonatic bt la care se micșorează distanța temporală interfonemică în articulare până la obținerea unei suprapuneri sonore unice similare sunetului d. - A treia tehnică de articulare se bazează pe transferul vibrațiilor din articularea vocalelor asupra consoanei surde în silabele inversate de tipul vocală-consoană. Se rostește consoana t, precedată și urmată de vocala a, în felul următor: ata-ata-ata, care prin creșterea vitezei de articulare estompează a-ul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sunetul t, ca în final să se exerseze grupul biconsonatic bt la care se micșorează distanța temporală interfonemică în articulare până la obținerea unei suprapuneri sonore unice similare sunetului d. - A treia tehnică de articulare se bazează pe transferul vibrațiilor din articularea vocalelor asupra consoanei surde în silabele inversate de tipul vocală-consoană. Se rostește consoana t, precedată și urmată de vocala a, în felul următor: ata-ata-ata, care prin creșterea vitezei de articulare estompează a-ul de început dar transferă sonorizarea lui t

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
treia tehnică de articulare se bazează pe transferul vibrațiilor din articularea vocalelor asupra consoanei surde în silabele inversate de tipul vocală-consoană. Se rostește consoana t, precedată și urmată de vocala a, în felul următor: ata-ata-ata, care prin creșterea vitezei de articulare estompează a-ul de început dar transferă sonorizarea lui t care apare sub formă: da-da-da sau ad-ad-ad, ada, ada. Vibrația laringelui, toracelui și chiar a dinților se resimte de către subiect prin palpare, și se imită, verificându-se prin comparare, similitudinea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de început dar transferă sonorizarea lui t care apare sub formă: da-da-da sau ad-ad-ad, ada, ada. Vibrația laringelui, toracelui și chiar a dinților se resimte de către subiect prin palpare, și se imită, verificându-se prin comparare, similitudinea expresiei vizual-tactile în articulare. Se poate folosi pentru obținerea transferului fonetic al sonorizării cuvântul ud, pronunțat repetitiv ut-ut-ut până se obține consoana d. Consoana d se emite mult mal greu decât celelalte consoane sonore. Pentru emiterea acestui sunet se fac exerciții îndelungate. Când s-

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a obținut, fonemul d trebuie consolidat în cuvinte ca: da, dud, dulap, doi, două, dar mai ales în cuvinte în care ocupă o poziție finală, întrucât deseori în cuvintele: dud, cad, ud, vad, pod, nod se desonorizează. Corectarea deformărilor de articulare a fonemului d - Desonorizarea este cel mai frecvent defect de pronunțare a fonemului d, care se articulează t în loc de d și care poate fi corectată prin reluarea exersării consoanelor sonore: v, b. După consoana d a fost achiziționată corect în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mișcări de deocluzie realizate cu vârful limbii sprijinit sub buza superioară, apoi în spatele incisivilor superiori prin retragere, cu producerea unui plescăit. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Diferențierea sunetelor izotonale t, d și n și a sunetelor din aceeași regiune de articulare prin pronunțarea unor cuvinte care le conțin, în diferite poziții îpotecă netedă, dă-ne tot), emise de la diferite distanțe și diverse incidențe. - Dezvoltarea simțului tactil prin palparea pe mâna a curentul de aer, care este atât de puternic încât poate

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a curentului de aer asupra unor obiecte ușoare așezate pe dosul mâinii sau la marginea mesei. - Dezvoltarea sonorizării se face prin pronunția silabelor tu, ti, tî, evitându-se asocierea la t a sunetului h, care va conferi un aspect surd articulării. - Lipsa poziționării corecte a limbii poate fi reglementată pornind de la un t interdental, retrăgându-se treptat vârful limbii în poziție corectă. Din poziția interdentală, se „mușcă" vârful limbii cu dinții și se trage în jos bărbia cu putere în timp ce se

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în poziție corectă. Din poziția interdentală, se „mușcă" vârful limbii cu dinții și se trage în jos bărbia cu putere în timp ce se suflă. Prin atingerea cu o spatulă a alveolelor superioare ale incisivilor și arătându-se schema secțiunii sagitale a articulării lui t desenată sau în programul computerizat de simulare se explică care este locul de articulare a sunetului, arătând unde trebuie să stea vârful limbii când se produce suflul articulator. - Sonorizarea lui d se obține alegându-se grupări de foneme

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
jos bărbia cu putere în timp ce se suflă. Prin atingerea cu o spatulă a alveolelor superioare ale incisivilor și arătându-se schema secțiunii sagitale a articulării lui t desenată sau în programul computerizat de simulare se explică care este locul de articulare a sunetului, arătând unde trebuie să stea vârful limbii când se produce suflul articulator. - Sonorizarea lui d se obține alegându-se grupări de foneme sonore: du, dul, dum etc. și se semnalizează prin atingere sau percuție ușoară pe laringele sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
coroanele alveolare superioare, iar dezocluzia articulatorie se realizează prin linie mediană prin coborârea maxilarului și lăsarea deschisă a fantei labiale. Vălul palatin este coborât pentru a permite curentului de aer expirat să producă rezonanța nazală. Poziția se exersează în fața oglinzii. Articularea fonemului n are nevoie de suportul sonorizării laringine care este dublată în timpul fazei ocluzive de o reîntoarcere a aerului expirat din cavitatea bucală spre rezonatorul nazal. Aici își amplifică mai mult rezonanța și iese apoi afară într-o curgere continuă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în dreptul buzei superioare este aburită pe ambele fețe: pe fața superioară de fluxul de aer nazal, iar pe fața inferioară de fluxul de aer oral. În cazul unei ocluzii linguale neermetice a cavității bucale, fonemul n nu se mai produce. Articularea lui n se exersează în silabile de tipul vocală-n unde are o poziție favorizantă în obținerea sonsorizării, după care îl introducem în cuvântul și propoziția de unde a fost separat. Utilizăm cuvinte în care fonemul n are poziție finală sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
reluând procesul invers de reconstituire a silabelor, cuvintelor și propozițiilor sunt modalitățile obișnuite de antrenament articulator. Asocierea vocalică este facilitatoare în obținerea sonorizării și rezonanței în cuvinte ca: în, gând, stâncă, cânt, cană, mână, mănâncă, nas etc. Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului n - Parazitarea articulării cu fonemul î înaintea sunetului n: înas, înasture, înu, înimic se datorează declanșării sonorizării înaintea ocluziei și lipsei de simultaneitate a acestora. Se poate elimina acest defect prin sublinierea fonației vocalice inițiale, prin adăugarea altei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]