1,397 matches
-
noastre concrete, ci ea depinde realmente de apariția noastră. Mundus Imaginalis este un plan de reflexie între lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
works of Florovsky Georges, volume 12: Philosophy, Belmont, Nordland Publishing Company, 1989. Florovsky, Georges, Les voies de la théologie russe, Lausanne, L'Âge d'Homme, 2001. Florovsky, Georges, Biblie, Biserică, Tradiție. O viziune ortodoxă, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2006. Florovsky, Georges, Sensul ascezei creștine: curs de patrologie, Cluj-Napoca, Patmos, 2009. Förster, Friedrich Wilhelm, Willensfreiheit und sittliche Verantwortlichkeit. Eine sozialpsychologische Untersuchung, Berlin, Dümmler, 1898. Förster, Friedrich Wilhelm, Christentum und Klassenkampf, Zürich, Schulthess, 1919. Förster, Friedrich Wilhelm, Angewandte Religion oder Christsein inmitten der gegenwärtigen Welt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paris, Cerf, 2005. Marion, Jean-Luc, Le croire pour le voir, Communio, Parole et Silence, 2010. Meslin, Michel, Palanque, Jean-Rémy, Le Christianisme antique, Paris, Armand Colin, 1967. Meyendorff, John, Saint Grégoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris, Seuil, 2002. Mladin, Nicolae, Asceza și mistica paulină, Sibiu, Deisis, 1996. Moreau, Jacques, La Persécution du christianisme dans l'Empire romain, Paris, PUF, 1956. Nellas, Panayotis, Omul animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Sibiu, Editura Deisis, 2002. Nicolescu, Costion, Spre o cultură liturgică, București
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai degrabă religios decît artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unei stări absolute ale Intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaz". Poezia proprie rămîne adevăratul chivot al lirismului absolut. Este cu totul refractar, în asceza sa, la melodioasele plîngeri ale poeților. În marginea ierarhiei din Legile lui Platon - nu și în ce privește poziția Poetului - alungat de filosof din Cetate, Ion Barbu crede că locul întîi în Cetate e al Preotului, celelalte, urmînd, ale învățatului și Luptătorului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lumini dalbe, unde dulcele exprimă misterele feminității: "Iubirea, în sens larg, trece în urma moralei, devine un pandant al datoriei. Inima este condiționată de simțul moral, dragostea devine o formă de manifestare a virtuții. Iar virtutea cea mai de preț este asceza. O asceză provizorie, cînd e vorba de amor, un scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea" (E.S.). Este, cum cu exactitate spune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unde dulcele exprimă misterele feminității: "Iubirea, în sens larg, trece în urma moralei, devine un pandant al datoriei. Inima este condiționată de simțul moral, dragostea devine o formă de manifestare a virtuții. Iar virtutea cea mai de preț este asceza. O asceză provizorie, cînd e vorba de amor, un scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea" (E.S.). Este, cum cu exactitate spune eseistul, figura
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a-l trimite pe Dumitru Stăniloae la București, tocmai pentru a-l avea sub control strict, cu amenințarea de a închide Academia, în cazul neexecutării ordinului dat. Din 1947 e transferat așadar, la Facultatea de Teologie din București, catedra de Asceză si Mistică, desființată ulterior, părintele rămânând profesor de Dogmatică pentru doctoranzi. În 1958 va fi închis la Aiud pe motivul de a fi fost membru al grupării de renaștere isihastă “ Rugul Aprins”, lucru infirmat de fiica sa, Lidia, care a
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă ieșire nu numai din propriile limitări, ci și din nivelul individualului. Moartea-înviere împreună cu celălalt revine la a da loc Polului transcendent să își manifeste
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acest din urmă sens au fost formulate judecăți care au inoculat ideea că n-ar trebui să întîrziem prea mult asupra filosofiei lui Eminescu, în pofida faptului că manuscrisele eminesciene exprimă limpede, prin magma lor ideatică, efortul unei reflecții obsedate de asceza filosofării și, pro tanto, a filosofiei ca atare. Mai mult decît atît, cineva (pot aminti aici un dialog avut cîndva, la Păltiniș, cu Noica) era tentat să creadă că preocuparea lui Eminescu pentru matematică, fizică, economie politică, științele naturii sau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al demonstrației din sfera semantică a Ecleziastului. Avînd, deci, ca orizont sapiențial gîndul Ecleziastului despre deșertăciune, panorama imaginară acoperă mai multe spații fondatoare văzute în grandoarea și ruina lor: Mesopotamia, invocată prin "Babilon, cetate mîndră cît o țară"; Palestina, cu asceza pustiului în care s-au încercat evreii: "Sion, templul Iehovei"; "miticul" spațiu al Ierusalimului și regii Iudeii: David, "în lacrimi rupînd haina lui bogată", și Solomon, "poetul-rege"; Grecia, "măreață", cu miracolele și miturile sale; Roma, unde " Gînduri mari ca sori
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în limba noastră"56. Pînă la ceea ce a fost, în măsura în care a fost, întîlnirea cu energia care a declanșat și potențat căutările întemeietoare, îl întîlnim pe Noica situat undeva în preajma limbii române. El va fi trecut însă printr-un fel de asceză a începuturilor, cînd, așa cum se întîmplă în asceză, se petrece acea "așezare dintr-o dată în țintă"57. Ca student, Noica vorbim de omul de hîrtie, de cel care citește și, făcînd asta de multe ori pe dedesubt, reacționează la lecturile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fost, în măsura în care a fost, întîlnirea cu energia care a declanșat și potențat căutările întemeietoare, îl întîlnim pe Noica situat undeva în preajma limbii române. El va fi trecut însă printr-un fel de asceză a începuturilor, cînd, așa cum se întîmplă în asceză, se petrece acea "așezare dintr-o dată în țintă"57. Ca student, Noica vorbim de omul de hîrtie, de cel care citește și, făcînd asta de multe ori pe dedesubt, reacționează la lecturile făcute nu meditează mai deloc asupra temeiurilor limbii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ă). Și tot acum, avînd ca primum movens ceea ce Peter Brown numea "cumplita teamă de trup"170, începe și se accentuează sedimentarea diferențelor specifice dintre Apus și Răsărit, dintre lume și Biserică, cu lungile episoade privitoare la oamenii pustiului, la asceză, la viața conjugală, la credința că raiul a fost cucerit, la concupiscența trupului, sfîrșind, cum remarca același istoric, cu "obsesia occidentală a sexului". Istoria umană a cunoscut apoi, rînd pe rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări și obsesii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
puține ori, cu mica sau chiar marea trăncăneală. Gesturi firești dacă vom considera că nimic altceva decît conjuncția organică dintre cuvînt și sens ne poate ajuta să ne regăsim ființa degenerată de ideologia regimului totalitar. Putem constata asta și din asceza în care ne-am propus să intrăm îndeosebi prin scris, prin tipărirea unor cărți adevărate sau a unor ziare și reviste care, și ele, să supună timpul și valoarea. Cu primele, însă, id est: cu cărțile, am fost, pînă azi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Editura Dacia, Cluj, 1977, pp. 223-224. 56 v. Alexandru Surdu, Comentarii la rostirea filosofică, Brașov, Editura Kron-Art, 2009, p. 23; în ansamblul ei, cartea academicianului Surdu este cea mai pertinentă critică făcută proiectului noician. 57 v. Constantin Noica, "Cunoaștere și asceză", în Saeculum, serie nouă, Sibiu, 1-2/1995, pp. 77-80. 58 v. Noica, Între suflet și spirit. Publicistică, II, 1930 iunie 1934, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 436-437. 59 Ibid. 60 v. Vremea, an X, nr. 517, 12 decembrie 1937, p.
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Cretei. Idealul libertății politice a devenit vorbă goală acolo unde libertatea se răsfață. Idealul libertății politice să funcționeze ca motor al unei deveniri intelectuale? Această devenire însă e convulsivă, plină de frământări, atingând razant desfrâul și înfigându-se într-o asceză nereligioasă. Studiul ca încercare de a potoli cumplita sete de adevăr, acesta este tânărul Kazantzakis. În el se ciocnesc violent teoriile. Evoluționismul minează grav creaționismul, desțelenind liniștea copilăriei. Liceanul, răscolit că ar putea fi urmașul unei maimuțe, dă fuga la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
conștiinței. Străbate deșertul ca să ajungă în Mănăstirea Sinai, poate-și va afla drumul, va dezlega taina mersului său prin lume. Aici, pentru că află în viețile călugărilor programe de biciuire a trupului, cu insolență, îi provoacă să-și răstoarne tristețile și ascezele în bucurii. Se procopsește cu mărturisirea unui bătrân care îi dezvăluie că oricât de mult lar fi căutat pe Dumnezeu, nu l-a aflat în altă parte decât în bucuria unei iubiri de-o noapte. În orice l-ar fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca ei, popii să se înfrunte și care popă va câștiga a acelui grup să fie biruința. Nu se aruncă însă în luptă înainte de a face o îndelungă meditație în munți, cu post și rugăciune aspră. Părintele Fotis ia calea ascezei extreme. La această cale ajunge și Mihelis dar altfel, pe o altă traiectorie, la capătul altor evenimente. Kazantzakis lucrează cu o idee pedagogică foarte năstrușnică: efectul placebo. Îi inoculezi individului sugestia că va fi X și individul începe să se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Simple introduceri în bunătatea timpului nostru. El patrona și stimula, alături de P. Creția, ediția Platon, îndemna stăruitor pe tineri să învețe greaca, latina, germana. Să facă, mai ales, în orice condiții și cu orice preț (nota utopică reapare), cultură. Această asceză și fanatismul cultural au impresionat pe mulți tineri, dacă nu în adâncime și prin acte de consecvență și continuitate, cel puțin la suprafață și publicitar-propagandistic. Un program cultural paralel, în plin ceaușism, a constituit un eveniment, pe care istoria culturală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ionel, înecată la Snagov, "logodnica moartă" a lui Ștefan; logodnicul Agripinei este "un om care a murit de mult" etc. "Logodnica e, în același timp, Străina, cum o numește Generăleasa, nu numai în sensul distanței nostalgice pe care o impune asceza, dar mai ales al transcendenței pe care o simbolizează"626; în acest caz, supranumele este, mai mult decât în altă proză, un semn "al canalului comunicativ între "între dincoace și dincolo". Utilizând codul lecturii gnostice, Ștefan Borbély analizează numele eroinei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Pavel Florenski seamănă destul de mult cu cele ale lui Hegel. Însă, spre deosebire de Hegel, el nu merge în direcția raționalizării speculative a vieții, ci conduce totul către zona religioasă a credinței. Astfel, Florenski vede în afirmarea antinomiei o formă de "asceză" sau de "renunțare la sine" a rațiunii, iar "asceza rațiunii este credința". Într-adevăr, continuă el, numai într-o antinomie se poate crede; orice judecată non-antinomică este sau recunoscută, sau negată de către rațiune, fiindcă nu depășește hotarul izolării egoiste a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Hegel. Însă, spre deosebire de Hegel, el nu merge în direcția raționalizării speculative a vieții, ci conduce totul către zona religioasă a credinței. Astfel, Florenski vede în afirmarea antinomiei o formă de "asceză" sau de "renunțare la sine" a rațiunii, iar "asceza rațiunii este credința". Într-adevăr, continuă el, numai într-o antinomie se poate crede; orice judecată non-antinomică este sau recunoscută, sau negată de către rațiune, fiindcă nu depășește hotarul izolării egoiste a rațiunii. Dacă adevărul ar fi non-antinomic, atunci rațiunea, frecventându
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
depășește hotarul izolării egoiste a rațiunii. Dacă adevărul ar fi non-antinomic, atunci rațiunea, frecventându-și întotdeauna propriul domeniu, n-ar avea un punct de sprijin, nu ar vedea obiectul extra-rațional și, prin urmare, nimic nu ar determina-o să înceapă asceza credinței. Acest punct de sprijin este dogma. De la dogmă începe chiar mântuirea noastră, căci numai dogma, fiind antinomică, nu ne îngrădește libertatea și dă curs liber credinței benevole sau necredinței viclene"400. O scurtă incursiune în istoria gândirii (Heraclit, eleați
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceste antinomii pot fi depășite, unite, împăcate. Dogma este piatra pe care se așează credința religioasă. Pentru rațiune, ea este o formulă contradictorie și un imperativ categoric. Numai într-o stare de har a sufletului, doar pentru mintea purificată prin asceză și rugăciune, ea devine " Adevărul care se demonstrează pe el însuși", revelat ca un adevăr intuitiv 403. Dar aceasta nu se poate face decât prin Duhul Sfânt. În el "se află plenitudinea înțelegerii"404. Citind acest text al lui Pavel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]