6,399 matches
-
Visul al șaptesprezecelea: Nu-i motiv de îngrijorare O zi o copie pe cealaltă În oglinda Iatacului cu tapet Și anecdote răsuflate Văd laguna Din fereastra deschisă A pervazului meu cu pernuță Pot auzi în casa din cuvinte arzânde întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde într-un joc inventat când surfez peste lanurile ferecate Pot să adulmec sudoarea durerii Ridicându-se ca ceața dimineața Bronzată în apa de mare Pot să gust ceea ce-am pierdut În visul din iatacul meu Cu
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
idealuri. Axiomele sar din una în alta se susțin reciproc, încearcă să se definească prin enunțuri care fixează punctul geometric în cercul format de unghiurile potrivnice la intzersecția cu sfera noastră de interes a formatului imaginar. Din vârful fiecărui unghi ascuțit coboară verticala certitidinii în centrul fiecărui cuvânt pe care vi-l spun și nicio literă nu sună mai frumos ca o liră. Nimeni nu se teme de moarte. Unghiuri obtuze ca și oamenii se precipită în triunghiuri oarecare, înțelegere depășește
REZULTATUL FINAL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350349_a_351678]
-
o mică grădină la care se ajungea urcând pe niște pietre. Știam că, fizic, sunt în dezavantaj, asa ca i-am aplicat repede una dintre puținele metode de imobilizare pe care le cunoșteam și i-am pus la gât lama ascuțită a briceagului. „E rau să simți adierea morții, nu-i așa?”. „Dar nu sunt genul care să plătească cu aceeași monedă. Uite, facem un târg: te las în viață, dar îmi spui exact din ce organizație faci parte. Cine sunteți
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
numai asta nu! Cum de nu mi-am dat seama...". * Replay. Știam că, fizic, sunt în dezavantaj, asa ca i-am aplicat repede una dintre puținele metode de imobilizare pe care le cunoșteam și i-am pus la gât lama ascuțită a briceagului. „E rau să simți adierea morții, nu-i așa?”. „Dar nu sunt genul care să plătească cu aceeași monedă. Uite, facem un târg: te las în viață, dar îmi spui exact din ce organizație faci parte. Cine sunteți
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
dilemă, diplomată, aceasta a decis să meargă la biserică pe jos, împreună cu ceilalți nuntași, biserica fiind cam la 200 metri de casa ei. În această situație, spre uimirea tuturor celor prezenți, fulgerător, al doilea birjar a scos un cuțit foarte ascuțit și cu o viteză uluitoare l-a lovit pe vărul miresei direct în stomac. Nimeni nu a avut timp să reacționeze ca să împiedice atacul. O parte dintre nuntași, care se adunaseră în drum, l-au prins pe atacator, l-au
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
luna martie a începutului de veac XXI, despre academicianul Marcu Botzan, un creator al perfecțiunii profesional-umane și un adept al multidisciplinarității, pe care eu l-aș poziționa categoric lângă acei semizei ai spiritului omenesc, unde sculpturalitatea cuvântului așezat între forța ascuțită a rațiunii și delicatețea rară a spiritului interior i se citeau nu numai între filele multelor sale cărți concepute de-a lungul timpului, ci și pe frumusețea chipului său plin de lumină, demnitate și modestie. Coordonatele de care stă agățat
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
normalitatea recunoscută că lege deplină ne distruge lectură cărților, ne apară împotriva propriilor sentimente și ne răsfăța controlându-ne biletele de călătorie. Adaptabilitatea, principiul hotărâtor al inteligenței, îndeamnă, probabil, o doamnă tânără și frumoasă să ne înfioare cu țipetele sale ascuțite conduse prin lipsa de aer exterior în adâncul cel mai deplin al inimilor noastre dimensionate minim. Fiul meu, imperturbabil, încearcă din ochi mâncarea elvețiană și o găsește insuficient de gustoasă. Doar sucul de mere aduce o oază de lumină în
CĂLĂTORIA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349137_a_350466]
-
o să mai fie... Pustiu, și morți, și lacrimi, și noi... cu-același chin. Iar ei, vor fi plecați... și n-o să le mai pese. Din rănile-ți lăsate, în alte părți de lume, Și-au dus pe sub ascuns, averile imense. Ascunși vom fi și noi... ca nație și nume. Vin astăzi în genunchi, la tine, sfântă țară Și-ți jur, că n-am să-i iert nici dincolo de tine. Precum strămoși mei întreagă te lăsară, Am să te las și eu
ÎN AUR STRĂLUCIND, PE FRUNTEA TA, COROANA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348595_a_349924]
-
făcea nuntă prin apropiere, la care să nu alergăm și noi iar seara dam raportul acasă cum era îmbrăcată mireasa, dacă au avut oameni mulți la masă, cât se da ca dar. Pe mine care aveam pe atunci un glas ascuțit, că nu știu cine mă învățase să beau ouă crude, mă lua cineva în brațe și mă punea să chiui pentru fala nunți: Hiii, hiii..., Cămașa lungă până sub genunchi, îmi era singurul obiect vestimentar de vară. Știu că m-am dus
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
fermoarul. Rânjind, s-a aruncat asupra ei printr-un salt scurt, ca într-o luptă. I-a depărtat și îndoit din genunchi picioarele inerte și a violat-o cu greutate, râzând nefiresc a satisfacție și icnind la fiecare pătrundere. Durerea ascuțită a trezit-o pe Iuliana. A încercat să-l împingă, să-l lovească peste față și să-l zgârie pentru a se elibera. Nu a reușit. Nu avea putere în brațele pe care le avea prinse cu forță de încheieturi
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
nu-mi mai văd satul în care m-am născut? Să mă despart de prietenii cu care mă jucam pe uliță?” Din senin, o palmă grea căzu peste fața umedă și curată a copilei. Fusese lovită cu forță, o unghie ascuțită a mătușii în intrase în carne, iar din obrazul crud se scurgea acum o dâră de sânge. - Nu auzi, surdo? Cu tine vorbesc. Te-am întrebat unde țineau părinții tăi banii, să am cu ce te duce mâine la cămin
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
în: Ediția nr. 1347 din 08 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului De-o vreme mă doare degetul mic de la piciorul stâng de îndată ce pun papucii după o grea zi de muncă. Așa, din nimic . Și când îl frec puțin să treacă ascuțita durere nu simt nimic de parcă aș freca un picior de lemn. Soacra e de vină cu blestemele ei. Nu mai am timp să citesc o carte și, când totuși, vrea soacra o cafeluță ca să-mi umple capul cu blestemele adresate
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
ale vânatului. După o astfel de vânătoare zgomotoasă, nu prea bogată, ce s-au gândit pădurarii și milițienii? Ce-ar fi să-l ia cu ei și pe moșul Iuțman, acesta știa bine toate cotloanele din pădure, știa unde stăteau ascunși mistreții. Așa că, la următoarea vânătoare, l-au luat pe Iuțman cu ei, i-au dat o pușcă, l-au amenințat că dacă nu găsește un mistreț, are de-a face cu ei, știu ei că mai are o armă nepredată
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
că este incorect. Dragostea, specific umană, este direct sau indirect legată de pat și poate deveni chiar marfă. Pot exista iubiri platonice, chiar celebre, dar nu am auzit sintagma dragoste platonică. Adică cum? Dormi în același pat dar cu o ascuțită sabie de separație, ca în anumite povestiri? Dar să lăsăm analiza cuvintelor. Sunt probleme arzătoare la ordinea zilei. Una din clasificările iubirii poate fi: Iubire animalică sau primordială. Este sentimentul care generează perpetuarea speciei. Mascul are în general inițiativa dar
IUBIREA, O FORŢĂ DE AVANGARDĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349961_a_351290]
-
gandire unic!! În primul rând a sistemului neurovegetativ, metabolismul, visele nopții, căci există simțirea subinconstienta a minciunii! Sistemul neurovegetativ, adică viscerele, anumite organe ce par că nu au nicio treabă cu sistemul neurotic - vibrează, (anumite persoane cu o simțire mai ascuțită localizează simțirea acestora într-un loc, printr-o vibrație spontană!) reacționează, dar nu în sens pozitiv, atât la pentru persoana ce minte cât și la aceeia mințita. Cercetătorii limbajului trupului au observat semnalmente acelora care mint: -ticul nervos de a
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344517_a_345846]
-
iar în doi, sau chiar în grup, doar pentru satisfacerea diferitelor dorințe umane. Personajul superrealist are teamă de realitate și lasă să cadă voalul dezvelindu-și intimiatea prin manifestări erotice, care abundă prin scene orduriere, satisfăcând toate introvertirile așa-zișilor ascunși ai societății. În romanul superrealist, în comparație cu romanul modern suprarealist, personajele își dezvelesc nu numai interiorul ci și exteriorul, psihologicul jucând aici un dublu existențial: cel al introvertirii și cel al extrovertirii, anulând prin acest mod trauma interioară, aceea a decăderii
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
popor misterios, au fost premisele dezvoltării unei culturi unice în lume. Cu un caracter al extremelor, unde gingășia s-a împletit cu duritatea, niponii au dezvoltat o cultură ce are ca simbol ” fragila floare de cireș” și „katana”, teribila sabie ascuțită a samuraiului. Shintoismul, vechea religie a Japoniei, a acordat o atenție deosebită naturii. Potrivit acestei credințe nestrămutate, „Kami”(spiritele) locuiau în copaci, cascade, stânci, munți influențând atitudinea japonezilor vizavi de ele. Poporul se purta cu respect față de aceste spirite care
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
îndemână. Pe măsuța de pe care nora sa adunase ceștile de cafea, a așezat un vas din ceramică. În interiorul vasului se afla un suport din lemn cu o fantă pe mijloc. Lângă vas a așezat 3 instrumente de tăiat: un cuțit ascuțit; un fel de cater și o foarfecă specială, în genul celei de tăiat la vie dar mai delicată. M-a invitat în grădină de unde a tăiat câte o crenguță din fiecare copăcel. Din piersic a tăiat o crenguță mai lungă
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
nicio cutezătoare. Dalia a gustat din sucul de fructe și a pornit spre apă. Dorea să vadă cum este apa mării în Bulgaria. A intrat cu picioarele până pe la glezne, ținându-și sandalele într-o mână. Pescarii cu lotcile lor ascuțite erau la două sute de metri de mal și controlau vigilența peștilor. Nu-și dădea seama cam ce ar fi putut pescui. În acest timp, Gloria și Ștefan rămași singuri la masă, purtau o discuție ce ar fi putut fi destul de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
zona parietală a capului. Închise ochii și ascultă zgomotul pietrelor căzute ca într-o puternică avalanșă. Curând, zgomotul se transformă, prinzând alte nuanțe. Auzi voci. Din ce în ce mai clare până începu să înțeleagă cuvintele. Se simțea obosit, foarte obosit și durerea era ascuțită, dar încercă să se concentreze pentru a înțelege ce se vorbește. Simțea că în jurul lui sunt mai mulți oameni, că sunt agitați, câțiva dintre ei manifestându-se îngrijorați. „De unde au venit oamenii aceștia? se întrebă el surprins și oarecum temător
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
de a o aplica! Realizatoarea tv, remarcabilă, Marilena Rotaru, a pornit de decenii această luptă. Este omul din media românească cel mai considerabil înrolat în cauza românească rezolvabilă prin restaurarea Monarhiei Constituționale. În tot acest timp, dar cu cea mai ascuțită sabie deasupra sa azi, a luptat cu armele culturii, iar acum o face și adunând în juru-i, în calitate de copreședinte al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, mulți români. Pentru aceasta, dectractarii nu întârzie. Presa începe să fie încărcată cu multe comentarii
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]
-
iubirea ta sublimă Vin, purtând luna în plete! Mă ascund la pieptul tău, Viu popas și dor aprins Să mă legeni dragul meu, Vis de-o noapte, tandru vis! Puterea cuvântului scris Pe când, pe tăbliță scriam, Scrijelind cu-n condei ascuțit, Mirată îmi descopeream Numele ce mi-l port smerit. Bătrâna ce mi-a pus în mâini, Tăblița cu ramă de lemn Mi-a dat toată dragostea sa Și cel mai cuminte îndemn. Și, parcă-mi dădea o icoană, Un odor
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
Păpădie: Veniți! Piatră: Noi nu ne temem de furtună. Păpădie: O să închideți ochii pentru totdeauna, dacă escaladați muntele pe o asemenea vreme. Sfinx: E mult până răsare soarele. Piatră: Pe soare e ușor. Sfinx: Pe vremea capricioasă, cine gustă vârful ascuțit, e asemenea păsării ce taie furtuna și culege razele de aur ale zorilor eternității. Păpădie: Veniți! Piatră: Urcăm! Sfinx: Pornim împreună. Păpădie: Renunțați! (Piatră și Sfinx încep să escaladeze muntele. Ploaia îi izbește în față. E atât de deasă, încât
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
ar fi fost chiar emoționant dacă nu ar fi râs de ea în barbă. Alunecarea molcomă pe întinderea verde-albăstruie reuși până la urmă să o relaxeze. Păsările coborau din raidurile lor, în stufărișul încins de culoarea unui apus mirific, cu strigăte ascuțite și foșnete de aripi obosite. Se lăsa seara și fiecare vietate se îndrepta spre culcușul ei, așa cum se îndreptau și ei spre casa lor. „Casa lor”. Fiorul de anticipație îi ghemui din nou stomacul. Dacă avea să găsească o cocioabă
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]