4,163 matches
-
posibil. Aidoma omului, Și creațiile sale, printre care contabilitatea, prezintă același caracter complex. Complexitatea Științei sociale a contabilității este susținută Și de „dificultatea” cu care se pătrunde în înțelesurile Și procesele sale. Toate realizările Științifice de până acum pot fi asemănate cu cele care țin de descoperirea Și explicarea naturii umane. Și unul Și cealaltă, adică omul Și contabilitatea, deși pot fi fixați ca apartenență la istoria lumii încă de la începuturile acesteia, nu au putut fi pătrunși Și explicați de-a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
este un mijloc de luare în stăpânire de către copil a lumii exterioare la care el trebuie să se adapteze și, totodată, un mijloc de armonizare a acestuia cu lumea sa proprie interioară. Din acest punct de vedere, desenul infantil se aseamănă cu jocul simbolic, care apare aproximativ în aceeași perioadă de exprimare grafică. Activitățile artistico plastice sunt un mijloc de dinamizare a vieții psihice a copilului, a proceselor sale intelectuale, afective, voliționale și motivaționale. Viziunea nouă în care se realizează în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a conținutului acțiunilor ce vor fi derulate. În mod paradoxal, trecerea de la teorie la practică simplifică lucrurile, în sensul că o definiție ce pare greu de înțeles își găsește rapid modul de aplicare într-o situație dată. Modelul propus se aseamănă ca structură a etapelor cu cel al lui Hax și Majluff (1996), dar diferă prin elemente de conținut adaptate realităților românești. Analiza poate avea următoarele etape. 1. Definirea ariei de interes: se definește aria de interes a organizației, în scopul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
slăbiciuni. Analiza acestor modele se va concentra în continuare doar asupra celor mai cunoscute matrice bidimensionale: BCG, McKinsey și Arthur D. Little. Celelalte instrumente de portofoliu de „primă generație” - etichetă ad-hoc pentru a sublinia că sunt predecesoarele celor tridimensionale - se aseamănă cu cele trei modele de bază, chiar dacă prezintă și elemente de diferențiere. Caracteristicile principale ale acestor matrice sunt relativ cunoscute de cei familiarizați cu instrumentarul modern de management. În aceste condiții, atenția trebuie să fie concentrată asupra limitărilor și dificultăților
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ATENIANUL: Ei bine, trebuie oare să facem ceea ce am spus sau nu? Nu trebuie oare să-i facem pe gardieni să fie mai vigilenți în privința virtuții decât ceilalți cetățeni, atât în fapte, cât și în vorbe? Cum altfel se va asemăna statul nostru cu capul și simțurile unor oameni înțelepți, ca unul care posedă în sine o pază asemănătoare cu a acelora? CLEINIAS: Cum și în ce fel, o străine, ne vom reprezenta statul făcându-l să semene unui astfel de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
demersul cercetărilor este îndreptat spre ideea argumentării noutății absolute a guvernărilor totalitare, care au impus instituții cu totul noi, au distrus toate tradițiile sociale, juridice și politice și, cu ajutorul ideologiei și terorii, au creat un fenomen care nu se mai aseamănă cu nimic altceva în cruzime. Acest lucru însă se datorează faptului că autorii, aflați într-o „derivă” de început a clarificărilor istorice, nu au putut să sesizeze sau au refuzat să înțeleagă relațiile de rudenie cu alte regimuri mult mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
încât să rezulte o societate dreaptă compusă din oameni drepți. O asemenea societate ar fi evident ideală, în sensul că ar oferi un standard de perfecțiune prin care toate societățile existente ar putea fi măsurate conform gradelor în care se aseamănă sau nu cu aceasta. La fel cum lumea vizibilă imită, după posibilități, creatorul, lumea inteligibilă, și orânduirile politice sunt generate de către cea mai bună dintre ele. Concepția istorică pe care Platon o îmbrățișează este schițată după același sistem. Această concepție
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
liberi însă se vor bucura de blândețe din partea lui, iar cârmuitorii de supunerea lui. Acesta, fiind un iubitor de putere și de glorie, va renunța la a conduce cu ajutorul cuvântului, ci va apela la război și la tot ce îi aseamănă. De asemenea, omul timocratic va iubi gimnastica și vânătoarea. Socrate mai remarcă faptul că acest om, lipsindu-i rațiunea îmbinată cu arta Muzelor, singura care „precum un păstrător al virtuții” sălășluiește și îndrumă de-a lungul întregii vieți pe cel
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
libertate (...) cea mai cuprinzătoare și desăvârșită robie”. Boala care cuprinde cetatea democratică și care o transformă în tiranică este produsă de către conducătorii îndrăzneți, „bondarii”. Asemănarea acestei etape a degenerării cu o boală ne certifică faptul că, pentru Platon, cetatea este asemănată cu un organism între părțile căruia trebuie să existe echilibru, la fel cum susținea teoria hipocratică, altfel dezechilibrul dintre umori ar produce boala. Pentru a simplifica dezechilibrul care apare, Socrate împarte cetatea democratică în trei părți. Astfel, ea este compusă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Mai bine s-ar arăta în toată „urâțenia” lui și astfel va putea fi ajutat să descopere și să își îngrijească părțile pe care le-a neglijat. Căci cel mai bine e să te îngrijești de partea rațională care te aseamănă cu divinul, care te va ajuta să cumpănești întotdeauna ceea ce este bine pentru a ajunge mereu „în acord armonia din trup pentru concertul din suflet”. Platon încheie „construcția” cetății-suflet reamintind că cetatea „întemeiată pe cuvinte” are un „model ceresc” care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și pentru celelalte două chestiuni. Problematizarea realității sale este făcută de Platon după modelul unei ontologii scalare tripartite. Situația filosofului care se află în postura de a formula un proiect politic pe măsura accesului său privilegiat la adevărul ființei se aseamănă situației unui pictor. Pânza și reprezentarea pe pânză ce echivalează unei imagini obținute în suflet să spunem că va corespunde unei imagini noetice a constituției. Pictorul constituțiilor (politeiw=n zwgra/foj) privește către realitățile în sine (dreptatea, frumosul, cumpătarea și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca în Republica, se privilegiază o generație, și anume cea mai aproape de începuturi, cea în vârstă. Nici această trăsătură nu este reținută în definiția finală, pentru că se respinge cu totul concluzia: omul politic nu este un zeu, nici nu se aseamănă cu zeii, nici măcar într-o mișcare inversă, așa cum ar presupune analogia cu perioada în care procesele de creștere și descreștere erau inversate și toate erau conduse de zeu spre perfecțiune. Eroarea din încercările anterioare și, putem presupune, chiar și din
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e un serviciu și o problemă nouă întrucât pregătește intrarea în scenă a Diotimei. E vorba de numita descoperire a frumosului în sine. Agathon e aici un înainte mergător al Diotimei, așa cum e Ioan Botezătorul pentru Isus, încât unul se aseamănă celuilalt, dar cel de-al doilea nu datorează nimic celui dintâi. Relația interumană trebuie depășită; nu se poate ca iubirea să sfârșească toată și întreagă în celălalt, doar în celălalt. E nevoie de altceva. Diferența este esențială: „la Diotima, iubirea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
său civic. Matematizarea artei și strictețea canoanelor se leagă la Platon de prestigiul modelului. „Ingineria socială” pe care o are în vedere Platon „permite făurirea de instrumente pentru stăvilirea schimbării sociale, pentru că sugerează conceperea unui „stat ideal” care să se asemene atât de mult cu Forma sau ideea de stat, încât să nu poată degenera. Frumusețea, simetria și adevărul, (adică ingredientele Binelui) sunt amprente sacrale. Orice încercare de a distorsiona mesajul divin este o impietate și asta ar conduce la rezultate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
măsura dreaptă a tuturor lucrurilor, mai bine decât un om, după cum se zice, oricare ar fi el. Prin urmare, nu este alt chip de a ne face plăcuți lui Dumnezeu, decât a ne strădui din toate puterile în a ne asemăna cu el”. Omul nu poate spera o prestație de valoarea și calitatea celei divine. În Legile, Platon introduce chiar o distincție între două tipuri de egalitate: o egalitate la îndemâna omului (privitoare la număr) și, pe de altă parte, una „mai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și la fizică. În vârful piramidei factorilor se află factorul general (g), identificat de mulți autori cu inteligența. Cele două modele de descriere a personalității, a trăsăturilor și factorilor, deși diferite din punct de vedere al informațiilor de plecare, se aseamănă prin faptul că ambele încearcă să reducă diversitatea inițială a datelor (date de observație sau evaluări psihometrice) la un număr redus de dimensiuni Ă trăsături sau factori. În baza acestei asemănări, de foarte multe ori termenii de trăsătură și factor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fiind mai mult sau mai puțin evidențiate. Atributele prin care profesorii diferențiază elevii sunt legate de reușita școlară (inteligență, memorie, atenție etc.); celelalte aspecte ale personalității (emotivitate, stăpânire de sine, onestitate, deschidere socială etc.) nu produc diferențe în evaluare, portretele asemănându-se foarte mult între ele. Elevul este privit prin filtrul unei optici profesionale, ceea ce contribuie în mare măsură la distorsionarea evaluărilor prin exigențele profesiunii. În cunoașterea psihologică se pune problema semnificației informației obținute, dacă aceasta reprezintă esențialul, care poate permite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
relief anume trăsături dominante. e. Analogia este un procedeu adeseori prezent în știință și tehnică. Structura atomului a fost imaginată (mai ales la începutul descoperirilor din microfizică) similar cu aceea a unui sistem solar. Ch. Darwin a conceput selecția naturală asemănând-o cu selecția artificială practicată de secole în agricultură. Primele automobile semănau mult cu o trăsură fără cai. În creația artistică se observă cum compozițiile din tinerețe ale lui Ludwig van Beethoven pot fi confundate cu creațiile profesorului său J.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
perceptiv din momentul comportării sale” (1965, p. 12). Din acest punct de vedere rezultă că educatorul trebuie să înțeleagă și să privească orice situație de învățare din perspectiva elevului sau a celui ce trebuie să învețe. Cu toate că teoria lui se aseamănă mult cu cea a psihologilor cognitiviști, Combs accentuează mai puțin aspectele cognitive ale învățării și acordă o importanță mai mare percepției personale a celui ce învață. Combs crede că modul cum o persoană se percepe pe sine este de o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
între cercetarea creativității și fabula cu orbii și elefantul: „Atingem părți diferite ale aceluiași animal și ne imaginăm întregul în mod distorsionat, pe baza a ceea ce cunoaștem: Elefantul e asemenea unui șarpe», spune cel care îi atinge coada; Elefantul se aseamănă cu un zid», spune cel care îi atinge părțile laterale” (p. 270). Dacă înțelegerea creativității ar presupune o perspectivă multidisciplinară, consecințele unei abordări unidisciplinare ar însemna confundarea unei părți cu întregul, ducând, în același timp, la incapacitatea de a elucida
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
experimentale, biografice, istoriometrice și biometrice. Fiindcă toate metodele - cu excepția abordării biometrice - sunt tratate în amănunt în alte capitole ale cărții, în secțiunea de față ne vom concentra asupra comparației orientărilor de mai sus și a abordării psihometrice. Abordarea experimentală se aseamănă într-o mare măsură cu cea psihometrică prin faptul că experimentaliștii utilizează aceleași instrumente de măsurare a creativității ca și psihometriștii. De exemplu, au fost utilizate metode experimentale în scopul evaluării efectului strategiilor de transfer asupra procesului de rezolvare a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
investigație din sfera tradiției psihometrice, doar câteva lucrări destinate teoriilor implicite ale creativității au rezistat în literatura de specialitate. Confirmând rezultatele cercetărilor anterioare, Runco, Johnson și Bear (1993) demonstrează că definițiile implicite ale creativității oferite de profesori și părinți se aseamănă caracteristicilor psihice ale copiilor creativi descrise de ambele grupuri: energie, aventurierism, spirit artistic, curiozitate, entuziasm și imaginație. De asemenea, Runco et al. (1993) afirmă că profesorii apelează la atribute sociale (bine dispus, prietenos, flexibil ș.a.), în timp ce părinții prezintă trăsături personale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deseori considerate, în același timp, expresii cognitive și afective, așa cum este considerat versul lui Blake „Tigrii mâniei sunt mai înțelepți decât caii instrucției” (1790/1946, p. 254). Aspectul 1: Unicitatea Murray și Kluckhohn (1950) au afirmat că fiecare individ se aseamănă cu ceilalți în anumite privințe și se deosebesc de ceilalți în alte privințe, prin ceea ce Wallace (1989a) descrie drept Alfa, Beta și Gamma. Dar distribuția și configurarea tipurilor Alfa, Beta și Gamma - modul lor de reprezentare și de interferență, ca să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din perechi de baze azotate (adenină, timină, citozină și guanină). Înainte de a reuși să determine corect perechile de baze (adenină cu timină, citozină cu guanină), Watson a petrecut mult timp analizând posibilitatea ca perechile să fie de tipul „cine se aseamănă se adună” - adenină cu adenină, timină cu timină etc. S-ar putea ca motivul interesului arătat de Watson acestei posibilități să fie faptul că avusese de-a face cu acest tip de structuri în perioada studiilor postuniversitare (Olby, 1974). Watson
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ar putea ca motivul interesului arătat de Watson acestei posibilități să fie faptul că avusese de-a face cu acest tip de structuri în perioada studiilor postuniversitare (Olby, 1974). Watson s-a străduit multă vreme să aplice schema „cine se aseamănă se adună” până să renunțe la ea și să descopere perechile corecte, eminamente pe calea eliminărilor succesive (Watson, 1968). Din acest exemplu reies mai multe aspecte importante. În primul rând, a existat un transfer negativ la nivelul perechilor de baze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]