1,950 matches
-
1996, 93). Aserțiunea "Eu" presupune o clarificare și este un Început al conversației, nu o concluzie. Este un deschizător al comunicării ce permite exprimarea sentimentelor În legătură cu un eveniment, fără a blama și fără a cere celeilalte persoane să se schimbe. Aserțiunea permite exprimarea sentimentelor și a nevoilor personale Într-o manieră constructivă, ducând la o mai mare eficiență În muncă și În relațiile cu ceilalți. Asertivitatea oferă indivizilor posibilitatea ca viața lor să aibă o mai mare parte de influență, un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a caracteristicilor dominante ale motivației intrinseci vizând cele patru dimensiuni grupate în factori bipolari: motivație personală (plăcere) motivație instrumentală (recompensă), motivație internalistă (provocare) și motivație externalistă (recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțaȚi să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat și face performanță dacă se simte
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
recunoaștere). Pentru a reduce tendința de fațadă am operaționalizat factorii Chestionarului IM cu ajutorul unor aserțiuni afirmații cu două variante de răspuns, subiecții fiind forțaȚi să aleagă numai una dintre variantele puse la dispoziție. Chestionarul IM solicită evaluarea a 20 de aserțiuni. FACTORII CHESTIONARULUI MOTIVAȚIE INTERNALISTĂ (PROVOCARE) Angajatul este motivat și face performanță dacă se simte provocat, dacă poate să își încerce forțele sau să își verifice competențele profesionale. El caută o validare internă a motivațiilor sale și tinde să adopte roluri
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
de ani lumină) și predicții ca urmare a teorie relativității generale a lui Einstein, oferindu-ne o imagine plauzibilă despre dimensiunile universului fizic (metagalaxie); a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când s-au emis unele aserțiuni cu aparent caracter contradictoriu (paradoxul lui Olbers - potrivit căruia cerul nocturn ar trebui să strălucească mai ceva decât Soarele, având în vedere nesfârșitul număr de stele din univers; paradoxul lui Seeliger - potrivit căruia Pământul ar trebui să se facă fărâme
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a fost primul care a făcut-o și a constatat existența acestor înfățișări lunoide. Ideea că planeta trebuie să prezinte diverse faze în mișcarea ei circumsolară nu i-a aparținut lui Galilei, ci unui student al său. Soluția are următoarea aserțiune astronomică: “Cynthie figuras aemulatur Mater Amorum”, “Mama iubirii, (adică Venus), imită fazele Cynthiei (Lunii)”. “Mater Amorum” constituie o aluzie la faptul că planeta era asociată zeiței feminine Venus, de către astrologia antică. Unii dintre astronomii antici, caldeenii, erau poate conștienți de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
este de așteptat să preexiste o opinie ca " Atunci când mașina se rostogolește, e foarte probabil ca ocupanții să se accidenteze grav", deci adecvarea mesajului este asigurată (presupoziția asociată lui dar, AB este satisfăcută pragmatic fără nici un calcul inferențial, iar aserțiunea, A∩B, o contrazice, conform tiparului logico-semantic al conectorului). În schimb, în (1) A fost profesoară, dar a devenit una din cele mai de succes femei din România (Mihai Tatulici, emisiunea "10 pentru România", Realitatea TV, 18.XI.2007) rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
un profesor are foarte mici șanse să aibă succes social, fie prin profesia proprie, fie prin reușita în vreo altă profesie", expectație calculată care satisface, în sfârșit, presupoziția asociată adversativului dar și justifică utilizarea acestuia într-un enunț a cărui aserțiune infirmă atare expectație. În mod analog poate fi estimată distanța inferențială în cazul implicaturilor conversaționale generalizate. Un enunț de tipul E nu numai frumoasă, ci și foarte deșteaptă este acceptat firesc, fără raționamente suplimentare, în virtutea prejudecății foarte răspândite că frumusețea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un raport de implicație logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la curent (dar o să-ți pară rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sau (4) Dacă sunt întrebat, sau/ori dacă văd că lucrurile se complică, spun tot ce știu; dacă nu - să vedem. Condiționalul dacă nu este factiv (și nici contrafactiv 6) și nu are caracter presupozițional: implicația este postulată în momentul aserțiunii, acceptarea acesteia din urmă nefiind condiționată de vreun consens al colocutorilor asupra unei relații oarecare între propozițiile conectate; ca dovadă, putem accepta ca enunț valid (și, deci, îl putem eventual contesta ca afirmație adevărată, fără a-i contesta însă dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
oricare din condițiile enumerate, iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și un nivel al opiniilor prealabile aserțiunii, ca o condiție a acceptabilității enunțului pe care îl construiesc; raportul de implicație este, în acest caz, prezent la nivel presupozițional și este contrazis de ceea ce se asertează 8: (13) Deși am făcút tot ce era de făcut, n-am
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
unei stări în raport cu o sumă de condiții conduce (pe baza imperativelor relevanței și ale economiei expresive) la sugestia (de tipul "implicatură generalizată"19) unei expectații de restricționare a condițiilor în care conținutul propozițional al regentei se actualizează, expectație contrazisă de aserțiune. Enunțului i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care să poată fi contrariate. Or, expresiile CI de care ne-am ocupat sunt promovate în discursul public, în special
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
elementele conectate). Pentru analiza logică a unor astfel de conectori, vezi Vasiliu (1978), Manoliu-Manea (1993). 2 Ne vom ocupa numai de acei conectori dintr-o clasă de conectare pentru care fenomenele avute aici în vedere se verifică. * Utilizăm simbolurile: (α) - aserțiune, (π) - presupoziție 3 Nu intră aici în discuție cele două tipuri de dacă cu funcție de tematizare − cf. GALR II: 917−918, nici celelalte tipuri de dacă noncondițional - cf. GALR II: 645, 650. 4 Cf. Grice (1981). 5 Interpretarea ca implicație
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
am un dialog foarte bun cu ei. (Funcționar din Ministerul educației și învățământului - Radio România Actualități, 19.II.2006). 4.3. Expresiile "comunicabilității" Printre caracteristicile limbii de lemn, Sălișteanu-Cristea (1998:195) menționează acumularea în același enunț a unor verbe de aserțiune, ca: aș vrea să încep prin a spune/a informa că..., aș dori să subliniez/afirm/punctez..., vreau să reiterez faptul că..., aș veni, de asemenea, cu o precizare. Prototipul acestor expresii introductive autoreferențiale poate fi socotit clișeul vreau/doresc
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
recunoscute ca atare de vorbitori, dar nu lipsite de ambiguitate. 2.4.3. Distanța ironică Sunt situații în care nu se mai justifică o intenție de desemnare peiorativă, alde funcționând doar ca marcă de imprecizie enunțiativă, de atenuare ironică a aserțiunii: cum fu Mizilul stație pentru rapidul de Berlin, la alde Caragiale (EZ 4.X.2006); Și alde Pinocchio avea o Conștiință care-l bătea la capul lui de lemn (EZ 8.XII.1999). În exemplele de mai sus, informația contextuală
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de presupus, datorită vechimii filogenetice a lichenului, ca aflate într’un echilibru (quasi)perfect. Totuși, lichenii sunt recunoscuți ca pionieri care transformă substratul stâncos în sol, o stare entropizată a acestuia, prin cedarea către acesta a excesului de entropie. Aceste aserțiuni sunt de fapt caracteristice tuturor proceselor oscilante între două stări. În acest context, o reacție oscilantă Belousov-Zhabotinskii, folosită anterior [117] ca model fizic al biocenozei, a demonstrat existența unui transfer energetic, având drept consecință modificarea stării redox a unui sistem
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Coombs) ce semnala necesitatea revizuirii curriculumului, realizarea unui echilibru Între dezvoltarea economică, cerințele societății și rezultatele sistemului de Învățământ. Plecând de la ideea că școala nu este singurul loc unde poți Învăța, iau amploare activitățile desfășurate În afara sistemului formal. Pornind de la aserțiunea că „integrarea este procesul prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita În aceleași instituții, condiții, contexte, Împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
oamenilor în organizație; - se centrează mai degrabă pe rezultatele care urmează a fi obținute, decât pe lucruri și activități; - adaugă ideea potrivit căreia îndeplinirea obiectivelor personale trebuie circumscrise îndeplinirii obiectivelor organizaționale. Toată dificultatea funcției manageriale se poate sintetiza in următoarea aserțiune: Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai întâi să îl ai" Vom vedea mai încolo de ce am făcut sublinierea de mai sus. Dacă, într-o organizație obiectivele generale, dar și cele individuale, nu sunt întotdeauna clar definite, sau dacă sunt
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
angajatul însuși asigură feedback-ul, sau își apreciază performanțele. Pentru realizarea unui bun self-appraisal, esdte nevoie de următoaerele calități și abilități: - onestitatea, neexagerând punctele tari, dar nici ascunzând defectele (neîmplinirile) - obiectivitatea, prin punctarea concisă și la obiect a declarațiilor și aserțiunilor, fiind necesară susținerea lor cu date și exemple concrete privind ceea ce trebuia realizat. - atitudine pozitivă față de întregul process de apporaisal. Cooperarea și asumarea responsabilității în caz de eșec, sau de reușită. Încredere în viitor și atitudinea de a nu fi
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
care o entitate lingvistică Își capătă semnificația din circumstanțele În care ea a fost produsă <ref id = "8">Dilley 1999, p. 4 </ref>. În Webster’s Encyclopedic Unabridged English Dictionary of the English Language găsim următoarea definiție: 1) “părțile unei aserțiuni scrise sau rostite care preced sau urmează unui cuvânt sau fragment și care influențează, de regulă, semnificația sau efectele acestuia, 2) setul de circumstanțe sau fapte care constituie fundalul pe care se desfășoară un anumit eveniment, situație etc.” - (traducerea mea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
putem sesiza faptul că această relație este de natura celei existente Între un stimul/eveniment aflat În prim plan și un fundal. Informația nouă, asertată, prim-planul se clădește pe informația veche, care se constituie Într-un fundal. Cea dintâi, aserțiunea, nu poate exista fără cea din urmă, presupoziția. Putem spune că informația veche este contextul (cotextul) În care este interpretată informația nouă. Presupoziția pare a juca, pentru aserțiune, rolul unui context (lingvistic). Iată cum este definită presupoziția, din perspectivă lingvsitică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
clădește pe informația veche, care se constituie Într-un fundal. Cea dintâi, aserțiunea, nu poate exista fără cea din urmă, presupoziția. Putem spune că informația veche este contextul (cotextul) În care este interpretată informația nouă. Presupoziția pare a juca, pentru aserțiune, rolul unui context (lingvistic). Iată cum este definită presupoziția, din perspectivă lingvsitică/semantică, În Dictionnaire d’analyse du discours: „ presupozițiile sunt tipuri speciale de conținut Înscrise În enunțuri. Ele au următoarele caracteristici: 1) Corespund unor realități cunoscute deja de către receptor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
modifică, deseori, raporturile dintre vechi și nou, dintre asertat și presupus. Ceea ce În mod normal constituie context, poate deveni element de prim plan. Aceasta depinde, așa cum vom vedea În subcap. 4.3., de raporturile de pertinență dintre fiecare interpret și aserțiune, respectiv, presupoziție. Cu siguranță, ministrul de finanțe, producătorul enunțului de mai sus, a intenționat ca aserțiunea enunțului său să fie suficient de relevantă pentru toți receptorii/interpreții; mai relevantă decât presupoziția. El a dorit ca mesajul receptat să fie: Situația
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
context, poate deveni element de prim plan. Aceasta depinde, așa cum vom vedea În subcap. 4.3., de raporturile de pertinență dintre fiecare interpret și aserțiune, respectiv, presupoziție. Cu siguranță, ministrul de finanțe, producătorul enunțului de mai sus, a intenționat ca aserțiunea enunțului său să fie suficient de relevantă pentru toți receptorii/interpreții; mai relevantă decât presupoziția. El a dorit ca mesajul receptat să fie: Situația Țării și a Europei este foarte gravă. Noi, chiar dacă destul de târziu, avem curajul să spunem oamenilor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]