2,081 matches
-
"Pentru domeniul omonim din astronomie, vezi Fotometrie (astronomie)." Fotometria este domeniul din optică în care se studiază mărimi legate de lumină și de modul cum aceasta este percepută de ochiul uman. Mărimile fundamentale utilizate în fotometrie sunt: Fotometria lucrează cu două sisteme de mărimi: Metodele
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
"Pentru domeniul omonim din astronomie, vezi Fotometrie (astronomie)." Fotometria este domeniul din optică în care se studiază mărimi legate de lumină și de modul cum aceasta este percepută de ochiul uman. Mărimile fundamentale utilizate în fotometrie sunt: Fotometria lucrează cu două sisteme de mărimi: Metodele de măsurare ale
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
literal": „Uranometria, conținând hărțile tuturor constelațiilor, desenate potrivit unei noi tehnici și gravate pe plăci de cupru”). În română, cuvântul "Uranometria" vine din greaca veche, prin intermediar francez: "uranométrie": "oυρανός" (transcris: "uranos"), „cerul”, care dă și numele muzei Urania, muza astronomiei, în mitologia greacă. Elementul de compunere « metria » vine din latină: „măsură”; acesta, la rândul său, are drept origine cuvântul grec antic "metron", „măsură”. Astfel « Uranometria » semnifică „măsura cerului”, prin analogie cu « geometrie » care semnifică etimologic „măsura Pământului”. Uranometria este primul
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
motiv arhitectural, titlul complet fiind înscris în centrul ilustrației. Atlas și Hercule sunt reprezentați fiecare pe câte un piedestal, de o parte și de alta a titlului, aceste piedestaluri poartă textele: «"Atlanti vetvstiss astronom magistro"» ("literal": „Atlas, primul profesor de astronomie”) și «"Herculi vetvstiss astronom discipulo"» ("literal": „Hercule, primul elev la astronomie”). Banda superioară reprezintă mai multe divinități grecești antice. Sus, în stânga se află Helios (Soarele), iar în centru Eternitatea pe carul său ceresc, purtând pe cap o cunună de stele
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
Hercule sunt reprezentați fiecare pe câte un piedestal, de o parte și de alta a titlului, aceste piedestaluri poartă textele: «"Atlanti vetvstiss astronom magistro"» ("literal": „Atlas, primul profesor de astronomie”) și «"Herculi vetvstiss astronom discipulo"» ("literal": „Hercule, primul elev la astronomie”). Banda superioară reprezintă mai multe divinități grecești antice. Sus, în stânga se află Helios (Soarele), iar în centru Eternitatea pe carul său ceresc, purtând pe cap o cunună de stele și ținând doi lei în lesă. Selena (Luna) este reprezentată sus
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
săi teoreticieni. Ramaty a fost șeful departamentului de teorie al Centrului Goddard între anii 1980-1993.În anul 1983 a fost numit profesor adjunct de fizica la Universitatea Maryland. Ramaty a adus o contribuție importantă la studiul fizicii exploziilor solare, al astronomiei radiațiilor gamma și al radiațiilor cosmice. Alături de cel care a fost colaboratorul sau o vreme îndelungată. Richard Lingenfelter, a fost printre inițiatorii astronomiei radiațiilor gamă, folosind abundență de elemente din Soare și determinând modul de producere al exploziilor solare. Vreme
Reuven Ramaty () [Corola-website/Science/303508_a_304837]
-
de fizica la Universitatea Maryland. Ramaty a adus o contribuție importantă la studiul fizicii exploziilor solare, al astronomiei radiațiilor gamma și al radiațiilor cosmice. Alături de cel care a fost colaboratorul sau o vreme îndelungată. Richard Lingenfelter, a fost printre inițiatorii astronomiei radiațiilor gamă, folosind abundență de elemente din Soare și determinând modul de producere al exploziilor solare. Vreme de 30 ani ei și-au perfecționat tehnicile de cercetare pe care le-au inițiat în anul 1967. Ramaty a fost principalul cercetător
Reuven Ramaty () [Corola-website/Science/303508_a_304837]
-
datelor experienței. Acest studiu nu este însă o simplă compilație de date, ci tinde să descopere legile care guvernează grupele de date și fapte care corespund diferitelor științe fundamentale. În ceea ce privește clasificarea științelor, potrivit lui Comte, primul loc îl ocupă matematica, apoi astronomia, fizica și celelalte științe ale naturii. Considerat unul dintre primii mari filozofi occidentali moderni, lui Comte îi revine meritul de a fi elaborat un sistem coerent, cu o logică și o bază științifică superioare față de Saint-Simon. Auguste Comte a acordat
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
spusele lui Scalzi nu a avut succesul scontat, cel mai probabil din cauza colapsului "Dot com" petrecut în aceeași perioadă cu lansarea cărții. Următoarea carte de non-ficțiune a lui Scalzi a fost "The Rough Guide to the Universe", o carte de astronomie pentru pasionații începători și amatori, lansată în mai 2003. A treia carte pentru Rough Guides, "The Rough Guide to Sci-Fi Movies", a fost lansată în octombrie 2005 și acoperă istoria science fictionului și a filmului de ficțiune, prezentând un "canon
John Scalzi () [Corola-website/Science/323182_a_324511]
-
managerul evenimentului. În cadrul evenimentului de la Galeria Dalles, organizatorul va oferi, prin tragere la sorți, celor interesați, trei burse care acoperă integral costul cursurilor teoretice marca Fundația Calea Victoriei. Câștigătorii vor putea frecventa, în funcție de pasiunea pentru diverse discipline, următoarele cursuri: "Arhitectură", "Istorie", "Astronomie", "Costum și Modă", "Dezvoltare personală". Etajul Galeriei Dalles, în timpul Kilipirim-ului, este dedicat unei expoziții de ceasuri cu vânzare, unde pot fi găsite aproximativ 100 de ceasuri de perete din mărcile Vaerst (Germania) și Lowell (Italia). Kilipirim, cel mai mare târg
Târgul de carte Kilipirim, între 19 şi 23 octombrie în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/68623_a_69948]
-
literatur? critic? Îl propune ca model de universalitate a cunoa?terii pe Eminescu, „omul deplin al culturii române?ți". M?rturie stau cele peste 7.000 de file ale manuscriselor sale, pline de Însemn?ri din toate domeniile: literatur?, filozofie, astronomie, limbi clasice ?i moderne. Totul Îl interesa pe Eminescu. Atunci cand sim?ea c? nu cunoa?te destul, era neobosit În c?ut?rile lui: copia câte o gramatic? sau un tratat de fizic?, scria cuvinte grece? ți sau desena litere
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
și omul comun, Eu nu strivesc corola de minuni și concepția blagiană despre cunoașterea paradisiacă și cea luciferică, despre criptic și fanic etc. expusă în eseurile sale filosofice, Joc secund și concepția platoniciană, Ritmuri pentru nunțile necesare și elementele de astronomie corelate concepției barbiene privind treptele de cunoaștere, aspecte care fac accesibilă interpretarea nu doar a acestui poem și mergând până la noțiunile de logică (propoziții logice și erori logice, silogisme, paralogisme, truisme, paradoxuri etc.) necesare a fi înțelese și aplicate/evitate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
și vastitatea diplomaților europeni; nu e tăgăduit asemenea că d. I. Brătianu se pricepe și la ale războiului și la ale administrației politice, financiare, juridice, agricole ș. a. m. d., încît într-adevăr nu e ramura de știință omenească, începînd de la astronomie și sfârșind cu cultura viței, pe care prezidentul Consiliului nostru de Miniștri să n-o priceapă din fir în păr, cu toate acestea umilita noastră părere e că aceste ilustre personaje sânt prea exigente față cu inteligența lor înaltă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de câte nouă compoziții, „descriu” peisaje bucolice purtătoare de „semne” (cercul, lumina, Columna, apa, pasărea, nunta etc.), în care tensiunea derivă din jocul - și aici cu trimiteri livrești - dintre închis și deschis, ascundere și revelare, dintre hieroglife și „vorbele limpezi”. Astronomia ierbii (1981) marchează un punct de cotitură. Pe de o parte, intervine o criză ontologică, adâncind conflictul dintre realitate și poezie, dintre „natură” și „cultură”. Sentimentul trecerii, tema centrală a liricii scrise de T., se acutizează, potențând conștiința ireversibilității emoției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Gabriela Melinescu prin impulsul vitalist, T. se distinge în contextul poeziei actuale prin rafinamentul unui discurs liric foarte bine dozat, pe muchia dintre simbolismul neomodernist și discursivitatea poetică postmodernă. SCRIERI: Apa vie, București, 1970; Chorale, București, 1974; Hore, București, 1977; Astronomia ierbii, București, 1981; Scrisori de acreditare, București, 1982; Substituiri, București, 1983; Melopoetica, București, 1984; Târgul de animale mici, București, 1985; Achene zburătoare, București, 1986; Școala de muzică, București, 1986; Zebra și algebra, București, 1988; Întâmplări în dicționar, București, 1988; Proba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Parfumul, București, 1989; Poezie germană contemporană, îngr. și postfața trad., Cluj-Napoca, 1991; Werner Söllner, Somnul toboșarului, București, 1996; Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 252-253; Iorgulescu, Scriitori, 155-156; Dinu Flămând, „Astronomia ierbii”, AFT, 1981, 4; Laurențiu Ulici, Senzație și viziune, RL, 1981, 26; Constantin Pricop, „Astronomia ierbii”, CL, 1981, 7; Dumitru Mureșan, Astronomia ierbii, VTRA, 1981, 8; Daniel Dimitriu, În grădina cu sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
toboșarului, București, 1996; Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 252-253; Iorgulescu, Scriitori, 155-156; Dinu Flămând, „Astronomia ierbii”, AFT, 1981, 4; Laurențiu Ulici, Senzație și viziune, RL, 1981, 26; Constantin Pricop, „Astronomia ierbii”, CL, 1981, 7; Dumitru Mureșan, Astronomia ierbii, VTRA, 1981, 8; Daniel Dimitriu, În grădina cu sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 186-187; Dinu Flămând, Un manifest de conștiință, AFT, 1982, 9; Nicolae Manolescu, În vârful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 252-253; Iorgulescu, Scriitori, 155-156; Dinu Flămând, „Astronomia ierbii”, AFT, 1981, 4; Laurențiu Ulici, Senzație și viziune, RL, 1981, 26; Constantin Pricop, „Astronomia ierbii”, CL, 1981, 7; Dumitru Mureșan, Astronomia ierbii, VTRA, 1981, 8; Daniel Dimitriu, În grădina cu sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 186-187; Dinu Flămând, Un manifest de conștiință, AFT, 1982, 9; Nicolae Manolescu, În vârful picioarelor, RL, 1982, 44; Valentin F. Mihăescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
de ghiduri biobibliografice Știința în Bucovina. Într-un singur volum, cel de-al III-lea, bunăoară, în aproape 300 de pagini aflăm date sumare despre 94 de personalități cu lista lucrărilor lor științifice și referințe asupra acestora, din domeniile: agricultură, astronomie, biologie, chimie, drept, economie, filologie, folclor, Filozofie, fizică, geografie, geologie, istorie, lingvistică, matematică, medicină, silvicultură, tehnică, adică 18 domenii de activitate. Au urmat alte colaborări la câteva lucrări de aceeași factură, începând, în 1990, cu indicele bibliografic pentru revista de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
GRIGORE RÂMNICEANU, (c. 1763-1828), cărturar și traducător. G. a îmbinat viața monahală cu preocupările culturale proprii centrului de la Râmnic. Știa limba greacă, avea cunoștințe de astronomie și matematică, de istorie și geografie și era interesat de Enciclopedia franceză. Ierodiacon la Episcopia Râmnicului de la șaptesprezece ani, este ieromonah din 1787 și, adus de mitropolitul Filaret la București, în 1793 devine arhimandrit. A fost în același timp conducătorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
plină de umor. Nu, nu-s bune la nimic. Ele doar vor un bărbat în casă. Așa, să fie acolo. Să șadă pe scaunul lui. Se prefac că ascultă ce crede și ce spune el. Că e despre guvern, despre astronomie... așa că îi dau apă la moară și se prefac că le pasă de partide, de stele. Îi corcolesc pe bărbați și nu le pasă nici un pic ce joc joacă atâta vreme cât au bărbatul lor în casa lor. Dacă bărbatul ăla e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
au atins-o și au întrecut-o*. * Comparațiile, citate frecvent, sunt aproape neverosimile. 365, 242129 zile anul din calendarul maya, față de 365, 242198 anul din calendarul astronomic actual, în vreme ce calendarul iulian indica 365, 250000 zile, iar cel gregorian 365, 242500. Astronomia ne-a ajutat să parcelăm timpul, să transformăm neantul în secole, în ani, în zile, în clipe. Astfel, limitat, împărțit, clasificat, timpul putea fi înțeles mai ușor. El devenea istorie și viață omenească. În această cucerire era, însă, și o
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sfat la Teotihuacan, hotărând să creeze soarele și luna. Soarele e înfățișat în centrul calendarului aztec cu limba scoasă, semn că așteaptă să-și potolească marea lui arsură cu sângele celor sacrificați. Puține civilizații au fost atât de interesate de astronomie, dar nici una n-a plătit un preț mai sângeros pentru asta. Pe vechiul platou al Tenochtitlanului, timpul curgea ciclic. La fiecare 52 de ani, care formau un secol aztec, focurile erau stinse și urmau douăsprezece zile de așteptări anxioase. O
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
lăsînd caietul în poală. Mă ierți! Așa încep toți spune Lazăr ironic -, adevăru-i că-mi ești cunoscută... De la universitate saltă fata din umeri. Poate. Nu-i plictisitor să înveți la Matematică tot timpul? face Lazăr semn spre caietul deschis. E Astronomie... A, e romantic. Și cum rămîne cu Universul, e finit, sau infinit. Asta se studiază la Fizică; eu sînt la Matematică. A! Și nu scrii teatru? De ce?! Așa. Să pui pe drumuri oameni nevinovați. "Ecaterino, ești damă bine"... Se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vara, cu șefu', la un pește... Zău?! se miră ironic studenta. Ce-i șefu'? Pescar amator, cu noroc. A, și hîrtiile astea, cu care-mi ataci picioarele, sînt instrucțiuni de protecția muncii în timpul pescuitului? Sînt afișe pentru o oră de Astronomie. Ești mereu ironic? Mai ales azi. De ce? Te-așteaptă cineva la destinație? Nu. Părinții nu știu că vin. M-am gîndit, așa, că pînă luni aș putea învăța în liniște. Nicăieri nu-i ca acasă. Mie-mi spui! oftează Lazăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]