KorAP: Find »[drukola/base=atacat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...365 >

9,111 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

multe grupe. 8.1.20. Suberificarea rădăcinilor de tomatePyrenochaeta lycopersici Boala a apărut în Olanda însă acum este cunoscută în multe țări ale Europei. În România a fost semnalată în 1965, în serele de la Lemeni și Ișalnița. Simptome. Rădăcinile plantelor atacate prezintă zone suberificate, brune, în dreptul cărora în țesuturi apar crăpături ce se adâncesc. Țesuturile au o consistență moale, spongioasă, din care cauză se numesc, "rădăcini de plută". Partea aeriană a plantei prezintă simptome de îngălbenire, creștere întârziată, fructificare slabă și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brune, în dreptul cărora în țesuturi apar crăpături ce se adâncesc. Țesuturile au o consistență moale, spongioasă, din care cauză se numesc, "rădăcini de plută". Partea aeriană a plantei prezintă simptome de îngălbenire, creștere întârziată, fructificare slabă și ofilire. Pe zonele atacate, apar mici puncte negre (fig. 106a). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol, pe resturile de rădăcini, sub formă de miceliu sau fructificații. Aceste resturi vor constitui sursa primelor infecții, iar în cursul vegetației, ciuperca se răspândește prin sporii duși de apa

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pătrund prin coaja fructelor care, nu manifestă simptomele caracteristice decât în faza de coacere deplină. În cercul de plante gazdă a ciupercii intră, și ardeii și vinetele. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, reprezentate prin strângerea rădăcinilor și fructelor atacate, sunt importante pentru prevenirea apariției bolii. Rotația culturii de 3-4 ani, irigarea prin canale și amplasarea culturilor pe terenuri cu un bun drenaj (scurgere) sunt măsuri obligatorii de prevenire care vor fi completate cu tratamente chimice în perioada de vegetație

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mare. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, cozile acestora, tulpinile și fructele. La baza tulpinilor apar zone ușor scufundate, eliptice, de culoare brună, ce se acoperă cu un miceliu cenușiu, ce dă culoarea brun-cenușie zonei distruse. În cazul unui atac puternic, zona atacată devine inelară și planta moare. Florile atacate putrezesc, se acoperă cu miceliu și cad înainte de vreme. Pe fructele mici apar pete de 2-5 mm în diametru, la început argintii, apoi cu un punct central brun, acestea fiind numite "pete fantomă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tulpinile și fructele. La baza tulpinilor apar zone ușor scufundate, eliptice, de culoare brună, ce se acoperă cu un miceliu cenușiu, ce dă culoarea brun-cenușie zonei distruse. În cazul unui atac puternic, zona atacată devine inelară și planta moare. Florile atacate putrezesc, se acoperă cu miceliu și cad înainte de vreme. Pe fructele mici apar pete de 2-5 mm în diametru, la început argintii, apoi cu un punct central brun, acestea fiind numite "pete fantomă". Dacă în cultură se menține umiditate atmosferică

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și direct prin penetrarea țesuturilor de către miceliile de infecție. Ciuperca atacă și ardeii, vinetele, castraveții, fasolea, varza, salata etc. Prevenire și combatere. În prevenirea bolii, măsurile de igienă culturală sunt esențiale. În culturi, se vor îndepărta periodic frunzele și fructele atacate, se va asigura o aerare corespunzătoare și o temperatură constantă, fără oscilații sub 20șC, când se produce condensul, favorabil infecțiilor.Tratamentele chimice se vor aplica de la apariția bobocilor florali, la intervale de 7-10 zile cu produsele din grupele: Gr.C

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
România a fost semnalată în 1935 și de atunci este menționată anual în Starea fitosanitară. Simptome. Atacul este semnalat mai întâi pe frunzele bazale, apoi poate apărea pe tulpini, cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor, petale și chiar fructe. Frunzele atacate prezintă pete gălbui, mici, care se vor extinde, putând atinge 0,3 5 cm în diametru. Culoarea petelor este gălbuie, apoi galbenă, cu margini difuze pe fața superioară a limbului și cafenie pe fața inferioară, unde se observă un puf

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
putând atinge 0,3 5 cm în diametru. Culoarea petelor este gălbuie, apoi galbenă, cu margini difuze pe fața superioară a limbului și cafenie pe fața inferioară, unde se observă un puf cafeniu (fig. 105-b). Prin uscarea prematură a frunzelor atacate, dezvoltarea fructelor este oprită, acestea rămând mici. Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii sunt duși de curenții de aer și germinează în absența picăturilor de apă, însă în prezența unei umidități aerului cuprinsă între 85-100 %. Vânturile și ploile puternice împiedică evoluția acestei ciuperci

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații (fig. 107). În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la desfrunzirea înainte de vreme și oprirea din creștere a fructelor, ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul, se face prin intermediul sporilor duși de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35șC

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35șC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții favorabile atacului. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliu, sporii de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate (fig.103-c). Ciuperca se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu lipsă de magneziu și pe diferite plante: cartof, vinete, măselariță, ciumăfaie, mătrăgună. Prevenire și combatere. Tomatele se vor planta în soluri

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
întrucât ciuperca rezistă foarte mulți ani în sol datorită clamidosporilor (organe de rezistență), așa încât doar distrugerea resturilor vegetale și ale plantelor de meișor, nalbă și știr, care sunt și ele gazde ale ciupercii, are mare importanță. În tarlalele cu plante atacate, se va evita irigarea prin rigole sau chiar cea prin aspersiune cu cantități mari de apă, pentru a evita răspândirea sporilor. Au fost avizați ca rezistenți la fusarioze următorii hibrizi: Apollo, Gabor, Falcato, Marfa, Sayor, Mariana, Primotom, Early-Nemapride, Diablo, DicingMaster

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate, distrugerea buruienilor ce pot fi gazde ale ciupercii, corectarea pH-ului (68) care este favorabil ciupercii, evitarea rănirii rădăcinilor prin distrugerea nematozilor și transplantarea pe cât posibil fără ruperea rădăcinilor. Semințele se vor trata cu Tiuram 80 WP-3 kg/t sămânță

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe care au ajuns particule de sol după ploile repezi, prezintă pete circulare mici, brune, ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile sunt moi și cu epiderma crăpată. Ciuperca poate ataca și rădăcinile, producând ofilirea plantelor tinere și putrezirea parțială a rădăcinilor plantelor mature. Ciuperca evoluează numai la temperaturi cuprinse

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
răspândi prin fragmente de miceliu duse de apa de irigație sau de uneltele de lucru. Atacul este cu atât mai puternic, cu cât în asolament s-au folosit plante din cercul de gazde al ciupercii. Semințele provenite de la fructele parțial atacate pot fi infestate. Prevenire și combatere. Alegerea terenului la înființarea culturilor de tomate destinate industrializării, trebuie să țină cont de faptul că boala apare pe terenuri grele, denivelate, de pe care apa nu s-a scurs. Întrucât ciuperca poate fi transmis

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
au valoare comercială. Transmitere-răspandire. Virusul este transmis de la plantă la plantă prin vectori (diferite insecte, acarieni), prin inoculare de suc. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea de tratamente chimice cu insecticide și acaricide, iar în sere scoaterea și arderea plantelor atacate. 8.2.2. Mozaicul castraveților la ardeiCucumber mosaic virus in pepper Culturile de ardei din câmp și spații protejate suferă frecvent din cauza atacului acestui virus, boala fiind cunoscută și sub numele de "piticirea și îndesirea tufelor de ardei" descrisă în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
rozete. Frunzele formate înainte de infecție prezintă o suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ce se extind apoi spre baza plantelor. Frunzulițele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii mediene, iar nervurile se colorează în violaceu. Înălțarea tulpinii este stopată, florile rămânând sterile sau formează fructe mici, deformate, cu puține semințe. Plantele atacate sunt ușor de observat din cauza piticirii și a decolorării care poate produce chiar o ofilire asemănătoare verticilozei, însă în acest caz vasele conducătoare nu sunt brunificate. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face de la plantă la plantă prin intermediul insectei Hyalesthes obsoletus sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Bacterioze 8.2.7. Pătarea bacteriană a ardeiuluiXanthomonas campestris pv. vesicatoria Boala de origine americană a fost semnalată în 1974 de C. Rafailă și col. în România, unde s-au estimat pierderi de până la 15 16 % din recoltă. Simptome. Plantele atacate prezintă pe frunzele tinere pete cu aspect umed, verzi-închis, în dreptul cărora țesuturile sunt bombate spre partea superioară. Uneori, chiar și pe fața inferioară, apar aceste bășici. Pe frunzele bătrâne, petele sunt mari de 1-10 mm, galbene-deschis, înconjurate de o zonă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de o zonă cu aspect umed, care devine brună-închis. La soiurile sensibile, petele sunt numeroase, se unesc, frunza se îngălbenește și cade. Pe tulpini apar crăpături alungite, de 1-5 mm, ce în final se brunifică și zona devine aspră. Fructele atacate au pete circulare de 2-5 mm, cu aspect umed, apoi brune cu aspect aspru. Simptomele sunt foarte evidente pe vreme umedă când, din răni apare lichidul bacterian. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite prin semințele ce provin de la plantele bolnave, ele putând

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Boala este originară din China unde a fost semnalată în 1933, apoi a apărut în America 1956, iar în România a pătruns în 1971 în județele Dolj și Ilfov. Simptome. Boala se observă în special pe frunze și fructe. Frunzele atacate au pete circulare de 1-2 mm, de culoare gălbuie, cu aspect umed care evoluează spre zone brune negricioase, în dreptul cărora limbul frunzei este subțiat și rămân înconjurate de o zonă verde-gălbuie. Aceleași pete brune-negricioase le întâlnim și pe tulpini, însă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1919, în Italia în 1927, după care s-a extins în toată Europa cu o frecvență de până la 40-50 % în culturile de câmp. Simptome. Atacul este frecvent pe frunze, fructe și semințe și mai rar pe tulpini și rădăcini. Frunzele atacate prezintă pete circulare în dreptul cărora țesuturile par opărite și se acoperă în scurt timp cu un puf albicioas. Țesuturile afectate se decolorează, se brunifică și se usucă. Tulpinile atacate au la bază o zonă inelară, verde închis apoi cafeniebrună, ceea ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructe și semințe și mai rar pe tulpini și rădăcini. Frunzele atacate prezintă pete circulare în dreptul cărora țesuturile par opărite și se acoperă în scurt timp cu un puf albicioas. Țesuturile afectate se decolorează, se brunifică și se usucă. Tulpinile atacate au la bază o zonă inelară, verde închis apoi cafeniebrună, ceea ce produce imediat ofilirea și uscarea plantelor. Fructele atacate de obicei prin trecerea miceliului din tulpină prin codiță, prezintă pete apoase, verzi închis apoi galbene, în dreptul cărora țesuturile se scufundă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
puncte mici negre, reprezentate de fructificațiile ciupercii. În cazul în care atacul se instalează înainte de înflorit, fructificarea plantelor este mult diminuată, înregistrând pierderi mari. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori pe resturile de plante atacate, iar în cursul vegetației aceștia sunt purtați de apa de ploaie sau de irigație care favorizează și germinarea lor. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală, un asolament de 4 ani, precum și gama de tratamente preventive ce se aplică pentru

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prezintă o ofilire ireversibilă. Secțiunile efectuate transversal în tulpini, scot în evidență brunificarea intensă a vaselor conducătoare, simptom clar de astupare a vaselor cu miceliul ciupercii. Rădăcinile plantelor ofilite sunt brunificate și putrezite, lemnul lor având o culoare cenușie-închis. Plantele atacate fructifică slab sau chiar nu produc fructe. Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește saprofit în sol putând supraviețui mulți ani, fiind răspândită de apa de irigație sau instrumentarul agricol. Pătrunderea în plantă se face prin perii absorbanți sau prin rănile rădăcinilor. În condiții

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
4. Stolburul vinetelor Stolbur disease in eggplant Boala apare frecvent în culturile de vinete de la noi. Ea a fost descrisă în 1933 în Rusia pe tomate, însă acum este cunoscută pe 80 specii aparținând la 10 familii botanice. Simptome. Plantele atacate manifestă o decolorare rapidă urmată de ofilire. Atacul se observă în lunile iulie-august când pe frunze, începând cu marginea lor, apare decolorarea. Frunzele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii principale, apoi se usucă și se începe desfrunzirea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]