3,106 matches
-
revista „Ateneu” (1965-1969), inspector la Casa Județeană de Creație Iași (1970-1972), redactor la revista „Convorbiri literare” (din 1972). S-a pensionat pe motive medicale în 1981. Debutează cu versuri la „Iașul literar”, în 1961, colaborând ulterior la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Prima carte, Singurătatea în doi, îi apare în 1966. În intervalul a trei decenii poeziile i-au fost editate în peste douăzeci de volume și incluse în câteva antologii de autor, au fost traduse în
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
o ocupă până în 1968, apoi director la Casa de Creație Populară. Debutează la „Contemporanul”, cu poezia Partidului, în 1956. Va colabora în special la publicații ieșene: „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Opinia”, „Flacăra Iașului”, dar și la „România literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Vremea nouă”. Prima plachetă, Întoarcerea lui Făt Frumos, îi apare în 1969, fiind urmată de alte cinci. Postum, îi sunt editate culegerea de versuri Obsesii (1983) și volumul Singurătatea eternului (1998), cuprinzând extrase de jurnal. Poezia scrisă de R. este
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut în colecția de proză îndrumată de D. R. Popescu. Colaborează cu proză, eseu și traduceri la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Viața românească”, „Familia”, „Ateneu” ș.a. În romanele Sepia și Febră vesperală (1982), ca și în volumul de povestiri Nostalgii secrete (1976), R. dăduse măsura valorii sale scriitoricești. În cea de-a patra carte, Vară indiană (1987), încheiată în ultimele săptămâni de viață, și-a
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
1953 a absolvit Liceul de Mecanică din Giurgiu, iar în 1957 Facultatea de Filologie, secția germană, a Universității din București. Lucrează la Bacău, ca profesor la Liceul „G. Bacovia” (1957-1962), metodist la Casa Regională de Creație (1962-1964), redactor la revista „Ateneu” (1964-1974) și, în ultimii doi ani de viață, ca director adjunct al Teatrului Dramatic „G. Bacovia”. A debutat în 1958, cu poezie, într-o culegere editată de Casa Regională de Creație din Bacău. În deceniul în care a fost redactor
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
și, în ultimii doi ani de viață, ca director adjunct al Teatrului Dramatic „G. Bacovia”. A debutat în 1958, cu poezie, într-o culegere editată de Casa Regională de Creație din Bacău. În deceniul în care a fost redactor la „Ateneu”, a semnat și cronici teatrale. Pe lângă volumele de versuri, a scris și piese de teatru, nepublicate, dintre care, la teatrul băcăuan, s-au reprezentat Totul într-o noapte (1973), postum O oră de poezie (Arena cu paiațe) (în stagiunea 1975-1976
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
colaborare cu Nerva Hodoș), introd. Ioan Bianu, București, 1913; Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, București, [1916]; Bibliotecă Academiei Române. Instrucțiuni regulamentare de organizare, București, 1916; Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 265-303; Nicolae Kretzulescu. Bibliografie, București, f.a.; Plan pentru organizarea bibliotecii Ateneului Român, București, [1925]; Curs de biblioteconomie ținut la Școala de Arhivistica și Paleografie în anul școlar 1925-1926, București, [1926]; Note și planul complet pentru „Enciclopedia română”, București, [f.a.]; Contribuțiuni la repertoriul bibliografic universal, București, [f.a.]. Repere bibliografice: Diabolo, „Publicațiunile periodice
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
limpede”, ci și redactorul-șef adjunct al acestor periodice clujene. A mai colaborat, de-a lungul anilor, cu proză, reportaje, însemnări și interviuri la „Steaua”, „Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Cronica”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Flacăra”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi apare în 1972, fiind distinsă cu Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În câteva pagini programatice, puse în fruntea celui de-al doilea roman, Săptămâni de dragoste (1975), dar care ar
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
a Studenților, condus de Victor Ernest Mașek și de Gabriela Melinescu. Debutează în 1962, cu poezia Vechiul obor, într-un grupaj alcătuit de revista „Luceafărul”, iar editorial în 1969, cu volumul de versuri Urme. Mai colaborează la „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Astra”, „Tribuna”. În 1997 i se decernează premiul „Corneliu Coposu” în cadrul Concursului Național de Literatură „Nihil sine Deo”, organizat la Brașov. Tematic eterogenă, lirica lui S.-P. încearcă să recompună o imagine cuprinzătoare a lumii vizibile și
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
de Filologie a Universității din București (1959), funcționează ca profesor de limba și literatura română la Adam-Klisi și Constanța, fiind un timp și inspector școlar. Debutează în 1961 la „Luceafărul”, colaborând ulterior la „Tomis” (unde va fi și redactor), „Argeș”, „Ateneu”,„Iașul literar” ș.a. Prima carte, Mersul ciudat al lucrurilor, îi apare în 1968. A mai publicat culegerile de nuvele și povestiri Ultima zi optimistă (1971) și Memoriu către ministru (1990), romanul Fluxul apei dulci (1985), un volum de teatru, Musafiri
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
Mircea Demetriade comentează defavorabil piesa Gaspar Grațiani a lui Ioan Slavici. Sub pseudonimul Strapontin (I. D. Malla) se inserează un comentariu asupra repertoriului dramatic al teatrelor bucureștene, iar Polit (Al. Macedonski) discută o conferință a lui G. I. Ionnescu-Gion, ținută la Ateneul Român. S.ț., din care au ieșit numai zece numere, a fost o gazetă scrisă cu nerv, cu rubrici vioaie și însemnări de actualitate, confirmând încă o dată calitățile de gazetar ale lui Macedonski. L.V.
STINDARDULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289934_a_291263]
-
Grupul de la Ploiești. Debutează în 1965, cu poezie, în revista „Familia”, fiind prezentat de Gheorghe Grigurcu. Prima carte, În iarnă cu fluturi albaștri, îi apare în 1974, fiind semnată, ca și următoarele trei, Ion Vergu Dumitrescu. Colaborează la „Viața românească”, „Ateneu”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Tribuna”, „Steaua”, „Cronica” ș.a. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Brașov, pentru volumele Deasupra tainei (1999), Praguri și trepte (2003). Autor egal cu sine, S. este un poet aplicat, cu o lirică ce
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
1979-1982) și director (1982-1999) al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. Debutează în 1964, cu o proză, în „Iașul literar”, iar editorial cu volumul de nuvele Cercul de ochi, apărut în 1968. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Vatra”, „Ateneu” ș.a. Cariera prozatorului și maniera în care acesta înțelege actul de creație sunt serios amendate în 1975, când publică Miezul și coaja, roman psihologic cu tramă detectivistică (investigarea unei crime), plagiat după un autor italian. I s-au acordat Premiul
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
Din cauza unor poeme sau texte patriotice scrise ca jurnalist, "regimul" a început să-i dea o "înaltă apreciere" (după epoci în care era criticat datorită unor fragmente "naționaliste"). Și astfel, Centenarul său a fost celebrat în marea sală istorică "a Ateneului Român", prin așa-numitul "Simposion Omagial Mihai Eminescu", participanți fiind invitați "aleși", mai cu seamă din Nomenklatură, din scriitorii bine-văzuți etc. Adunarea s-a deschis printr-un "Mesaj " (M) al lui NC (citit de unul dintre cei mai inculți miniștri
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
un efect de bumerang). Pe de altă parte, pentru cei care scapă realmente de "hipnoză", cum menționam, și gândesc, folosirea numelui lui ME pentru a evoca "socialismul și comunismul" devine ridicul și chiar hilar (nu am fost, evident, în sala "Ateneului", atunci ca să observ mimica pariticipanților, dar este drept că atâtea zeci de ani ai ipocriziei, ai mimării "interesului", puteau face să nu se vadă vreo reacție de "inteligență" (să nu uităm, însă, "marea reacție" a "Pieței" din apropiere, în decembrie
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
continuând să publice contribuții de aceeași natură în periodicele academice „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări științifice”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a., ca și în „Argeș”, „Ateneu”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Lucrarea Contribuții la cunoașterea lui G. Ibrăileanu în prima etapă a activității sale (1889-1900), prezentată ca teză de doctorat în 1958 și tipărită în 1965 sub titlul Contribuții la cunoașterea activității lui G. Ibrăileanu în
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
magazin) literar”, „Revista română”, „Preocupări literare”, „Democrația”, „Semnalul”, „Drum nou” (Turnu Măgurele), „L’Indépendance roumaine”, „Victoria”, „Tinerețea”, „Veac nou”, „Buletinul apărării patriotice”, „Cotidianul de amiază”, „Apărarea”, „Contemporanul”, „Femeia și căminul”, „Forum”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Astra”, „Revue roumaine”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Almanah literar”, „Echinox”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Numai o parte din această publicistică a intrat în alcătuirea volumelor Études sur la littérature roumaine contemporaine (1937), Profiluri literare franceze (1945), Eseuri (1971), Eseuri literare, filosofice și
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
din Cluj-Napoca. Debutează în presă cu versuri, în revista „Tribuna” (1965), iar editorial în 1976, cu volumul de poeme Elegie pentru ultimul crâng. A colaborat cu versuri, proză și desene la „Echinox”, „Napoca universitară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Vatra”, „Poesis”, „Apostrof”, „Literatorul” ș.a. A participat cu pictură, acuarele, desene la numeroase expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate (Paris, Reno, Washington, Roma). B. a debutat cu un
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
1989, la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, cu eseul Heliotropul soarelui negru la Eminescu și Nerval, și editorial cu volumul Cuprinderi, apărut în 1993. În două rânduri, în anii 1990-1996 și din 2000, este titularul rubricii de cronică literară la „Ateneu”. Note critice, articole și studii mai semnează în „Luceafărul”, „Familia”, „Poesis”, „Caiete critice”, „Vatra”, „România literară”, „Viața românească”, „Antiteze”, „Contemporanul” ș.a. I s-a decernat Premiul pentru critică al revistei „Luceafărul” (1992). S. adoptă în Cuprinderi un demers de tip
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
din capitala Franței. După revenirea la București (1865) este numit profesor de estetică și istoria artelor la Școala de Arte Frumoase și profesor de caligrafie la Școala Normală, după aceea la Liceul „Sf. Sava” din București. Se află printre fondatorii Ateneului Român, unde va ține numeroase conferințe despre artă, despre formarea gustului artistic sau despre istoria picturii românești. Participă la toate expozițiile de artă plastică din capitală și organizează saloane oficiale anuale. A făcut parte aproape patru decenii din Comitetul de
STANCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289863_a_291192]
-
1961) și în volum în 1978, cu lucrarea Cantemir în Cartea ieroglifelor, distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Jurnalul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Dialog” (Montpellier) ș.a. Universitar prin formație și profesie, S. este specialistă în literatura română veche, pe care o cercetează cu acribie științifică și subtilitate interpretativă. Perspectiva sa critică asimilează idei noi
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
1990-1992) și la University of Nevada, Reno, SUA (2003). Debutează în revista „Steaua” (1965) cu critică literară, continuând să colaboreze, cu eseuri și traduceri, și la „Tribuna”, „Secolul 20”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Echinox”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, iar după 1989 la „Literatorul”, „Apostrof” ș.a. Este unul din autorii articolelor din Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002). A fost distins cu Premiul Consiliului Britanic (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2001). Prima carte a lui S., Orientări în
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
1994 revista „Poezia”, iar în 1995 „Caietele de la Durău”, din decembrie 1995 fiind redactor-șef la „Convorbiri literare”, publicație căreia îi dă un profil distinct. Debutează în 1970, cu versuri, la „Amfiteatru”. Va mai colabora la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ateneu”, „Familia” ș.a. Prima carte, Pornind de la zero, îi apare în 1985. Îi urmează, după o lungă pauză, alte volume de poezie, precum și culegerea de eseuri Atitudini literare (I-III, 1999-2003). A fost distins cu Premiul revistei „Poesis” (1995), Premiul Asociației
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
1866, București - 9.VII.1899, Axenfels, Elveția), prozator, culegător de folclor, editor și traducător. S-a născut într-o familie de intelectuali cu un rol însemnat în viața culturală a Bucureștilor. Atât tatăl său, Alexandru Stăncescu, o vreme secretar al Ateneului Român, cât și unchiul său, Constantin I. Stăncescu, scriitor, director al Teatrului Național, erau printre animatorii Ateneului Român. S. învață la Liceul „Sf. Sava” din București, avându-l pe G. Dem. Teodorescu profesor, care, probabil, va fi contribuit la trezirea
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
într-o familie de intelectuali cu un rol însemnat în viața culturală a Bucureștilor. Atât tatăl său, Alexandru Stăncescu, o vreme secretar al Ateneului Român, cât și unchiul său, Constantin I. Stăncescu, scriitor, director al Teatrului Național, erau printre animatorii Ateneului Român. S. învață la Liceul „Sf. Sava” din București, avându-l pe G. Dem. Teodorescu profesor, care, probabil, va fi contribuit la trezirea interesului său pentru folclor. Debutează în „Literatorul” cu schițe sentimentale, moral-educative. Dintre colaboratorii aceleiași reviste s-a
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
și cercetare în Belgia, Franța, Canada. Participă la numeroase simpozioane naționale și internaționale. În 1992 e desemnat corespondent pentru România al Centrului Internațional de Studii Poetice de la Bruxelles. Debutează în 1978 la „Convorbiri literare”. Mai este prezent în „Luceafărul”, „Orizont”, „Ateneu”, „România literară”, „Viața românească”, „Tomis”, „Tribuna”, „Unu”, „Poesis”, „Poezia”, „Ex Ponto”, „Dacia literară” ș.a., sau în „Autre Sud”, „L’Estracelle”, „L’Encrier” (Franța), „Courrier du Centre International d’Études Poétiques”, „Journal des poètes”, „Sources”, (Belgia), „Nouvelle Europe” (Luxembourg) ș.a. A
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]