3,288 matches
-
un vârtej... ceva palpitant. Câteodată simt așa, că există o viață complet nouă și trepidantă care mă așteaptă undeva, și dacă aș putea să... — Scuzați-mă, domnișoară... — Poftim ? Ridic ochii absentă. Ce e ? Stewardesa cu spic Îmi surâde larg. — Am aterizat. Mă uit la ea ca la nebuni. — Am aterizat ? Nu Înțeleg nimic. Cum să aterizăm ? Mă uit În jur - și, așa e, avionul nu se mai mișcă. Ne aflăm la sol. Mă simt ca Dorothy. Acum o secundă mă plimbam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
o viață complet nouă și trepidantă care mă așteaptă undeva, și dacă aș putea să... — Scuzați-mă, domnișoară... — Poftim ? Ridic ochii absentă. Ce e ? Stewardesa cu spic Îmi surâde larg. — Am aterizat. Mă uit la ea ca la nebuni. — Am aterizat ? Nu Înțeleg nimic. Cum să aterizăm ? Mă uit În jur - și, așa e, avionul nu se mai mișcă. Ne aflăm la sol. Mă simt ca Dorothy. Acum o secundă mă plimbam prin Oz și țineam ritmul lovindu-mi călcâiele, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
care mă așteaptă undeva, și dacă aș putea să... — Scuzați-mă, domnișoară... — Poftim ? Ridic ochii absentă. Ce e ? Stewardesa cu spic Îmi surâde larg. — Am aterizat. Mă uit la ea ca la nebuni. — Am aterizat ? Nu Înțeleg nimic. Cum să aterizăm ? Mă uit În jur - și, așa e, avionul nu se mai mișcă. Ne aflăm la sol. Mă simt ca Dorothy. Acum o secundă mă plimbam prin Oz și țineam ritmul lovindu-mi călcâiele, iar acum m-am trezit din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
lângă mine, mă Înșfacă și mă strânge tare de tot la piept. — Slavă Domnului, spune cu voce spartă. Mulțumesc lui Dumnezeu. Ești OK ? — Connor, ce... e cu tine aici ? — Am sunat la compania aeriană ca să-i Întreb la ce oră aterizezi și mi-au spus că avionul a intrat Într-o zonă de maximă turbulență. Am pornit imediat spre aeroport. Mă privește lung. Emma, am văzut avionul aterizând. Au trimis imediat o ambulanță. Și tu n-ai apărut. Am crezut... Înghite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
tine aici ? — Am sunat la compania aeriană ca să-i Întreb la ce oră aterizezi și mi-au spus că avionul a intrat Într-o zonă de maximă turbulență. Am pornit imediat spre aeroport. Mă privește lung. Emma, am văzut avionul aterizând. Au trimis imediat o ambulanță. Și tu n-ai apărut. Am crezut... Înghite În sec. Nici nu mai știu ce-am crezut. — Sunt bine. Am vrut doar... să mă liniștesc un pic. O, Doamne, Connor, a fost un coșmar. Începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Poftim ? Mă holbez la ea de-a dreptul uluită. — Dansam, OK ? Asta făceam ! — Dansați ? Dar... de ce dansați ? Chestia asta nu are nici un sens. Lissy dansa cu un francez pe nume Jean-Paul la ea În cameră ? Mă simt de parcă aș fi aterizat drept În toiul unui vis ciudat. — Sunt membră a unui club, zice Lissy după un moment de tăcere. — O, Doamne. Sper că nu-i o sectă... — Nu, nu-i nici o sectă. E doar... Își mușcă buza. Suntem doar niște avocați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
fii OK ? — O să fiu bine. Mă sforțez să-i zâmbesc. Sunt deja mult mai bine. Dar evident că e tot o minciună. Nu mă simt deloc mai bine. În metroul spre casă, lacrimile Îmi șiroiesc pe față, una câte una, aterizându-mi În picături mari pe fustă. Lumea se uită la mine, dar nu-mi pasă. De ce mi-ar păsa ? Am trecut deja prin cea mai penibilă experiență imaginabilă; ce contează că se mai zgâiesc la mine și alte câteva persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
important e să-ți placă, zic împăciuitor. Știi că ăsta a fost totdeauna visul meu. Degetele cu unghiile tăiate în carne, nedate cu ojă, îi tremură nervos pe paharul de plastic. Pe Klava a distrus-o capitala, în care a aterizat prin anul II de facultate, venind tocmai de la Cluj (orașul acela ciudat în care era să-mi dau ultimii bani pe o amendă, fiindcă scăpasem din pungă pe trotuar cojile de castane prăjite), venind deci în Capitală după logodnicul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
destul de rarefiat zumzetul ușor mă conduce spre camera ei. Auzi, zic, oprindu-mă în prag, de când te sperie pe tine bărbații? Nu bărbații mă sperie, perverșii! zice ea întorcându-se, ca o felină răsfățată de casă, pe burtă, de fapt aterizând pe saltea drept în pelvis, cu gambele-n lumânare și tălpile întoarse spre tavan, cu concavitatea plantelor desenată ostentativ în luminația albă. (Știam că în autobuzul hârbuit care a adus-o seara din Rahova domnește o faună mai sălbatică decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fi să admir peisajul... și, poate, să mă duc la o fermă și să mă uit cum se mulg vacile sau ceva de genul ăsta... — Înțeleg. Buzele i se lățesc într‑un zâmbet. — Ce vrei să zici? spun suspicioasă. — O să aterizezi la o fermă și o să‑i rogi pe țărani să te lase să le mulgi vacile? — N‑am zis că eu o să mulg vacile, zic demnă. Am zis că o să mă uit la vaci. Și, oricum, poate nici nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în corp sana“, sau cam așa ceva. Pun mâna pe mouse, dau clic repede pe iconul de acces pe internet și caut „scaune de birou“ - și imediat încep să survolez fericită lista. Mi‑am notat deja câteva variante posibile, când, deodată, aterizez pe website‑ul ăsta incredibil pe care nu l‑am mai văzut niciodată, plin cu echipament de birou. Nu doar plicuri albe monotone, ci chestii hi‑tech uluitoare. Cum ar fi niște dulapuri cromate și suporturi pentru stilouri și niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ai spus unde e biserica? Da! spun. Serios, o să vină. Îmi dau seama că tonul meu pare ușor nervos, dar n‑am ce face. Sinceră să fiu, și eu sunt oarecum stresată în legătură cu Luke. Era vorba să mă sune după ce aterizează, și asta trebuia să se întâmple acum o jumătate de oră. Însă până acum nu am nici o veste de la el. Dar totuși. A zis că vine. — Pot să v‑ajut cu ceva? întreb, ca să schimb subiectul. Da, scumpa mea du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cu ochii în pământ. Dinspre cort aud zgomote de formație care se pregătește să cânte și vocea lui Lucy, care îi organizează pe toți. Copiii se joacă cu un sac de fasole în grădină și, din când în când, acesta aterizează lângă mine. Dar eu nici nu clipesc. Aș vrea să rămân aici toată viața, fără să trebuiască să‑l mai văd pe vreunul dintre ei vreodată. Și în acest moment îmi aud strigat numele de undeva din depărtare. În prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
din ea au început să sară pulovere, și asta le‑a împins afară și pe celelate. Apoi s‑a mai spart încă una, și încă una. Plouă cu haine. Suze e complet acoperită de bluze mulate. O fustă cu paiete aterizează pe abajur. Un sutien zboară prin cameră și lovește fereastra. Suze țipă și râde în același timp, iar eu îmi deschid disperată brațele, zbierând „stop! stop!“, ca regele Canute. Și, o, nu! O, nu! Vă rog, opriți‑vă. Vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
nu! O, nu! Vă rog, opriți‑vă. Vă rog. Dar e prea târziu. O cascadă de pungi de cadouri se prăbușește dintr‑o ascunzătoare de pe raftul de sus. Una după alta, ies la lumină. O izbesc pe Suze în cap, aterizând pe podea, revărsându‑se și dezvăluind același conținut în fiecare dintre ele. Cutii gri strălucitoare, cu inițialele S C‑S gravate cu argintiu în partea din față. Cam patruzeci. — Ce... Suze își trage un tricou de pe cap și se holbează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
o zi frumoasă de toamnă. Stăm afară, sub un arțar mare, la ceainăria de lângă campus. Pământul e acoperit cu un covor de frunze ruginii și galbene. Culorile sunt pure și luminoase. Când adie vântul, cade o ploaie de frunze. Câteva aterizează pe umerii lui Qiwei. El ia una și o admiră. Yu Shan termină prezentările și pleacă sub un pretext oarecare. Fata e interesată, dar nu o arată. Dă politicos din cap, bea din ceai cu înghițituri mici. Yu Qiwei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
oaspeți cu un coș de alune. Musafirii îl roagă pe mire să le ofere sfaturi despre dragoste. Mao se așază la loc și își întinde brațele și umerii. O tornadă mi-a zburat pălăria - cum să formulez asta? - aceasta a aterizat și mi-a prins o pasăre de aur. Detalii! țipă bărbații, dându-i șefului o țigară. Zâmbind, Mao trage adânc din ea. Nu sunt decât două sfaturi, zău: Primul, trebuie să fii câine și să rogi să iei cu împrumut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Da-fu. Prindeți-l pe Yelin și dobândiți respect! strigă eroul, amintindu-și ce l-a făcut celebru. Se cațără în vârful porții și stă drept. Făcându-și mâinile pâlnie, declară deodată greva foamei. Apoi sare de pe zidul uman și aterizează pe asfalt. Stă întins ca un pește mort și își închide ochii. În spatele lui, o mie de trupuri se întind la pământ. E ora zece dimineața când primesc un raport de la agentul meu, domnul Dong. L-am trimis să verifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de râpă instituția asta dacă eu, decorat de cinci ori, de la Teohari Georgescu la Tovarășul, În persoană, am ajuns să raportez la un spălat pe creieri ca tine! De ce nu te-ai dus tu pe teren, jigodie?! Ca atunci când a aterizat obiectivul și te-ai dat mare cu dosarele mele! Ai uitat că la Început Îmi mâncai din palmă? Crezi că nu mai am spate și Îmi dați voi un picior În cur când vi se scoală?? O să vii să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
19tc " Capitolul 35" Discursul CasandreiTC "PHILEMON ȘI BAUCIS" Fusese toată tevatura aia cu fermoarul rupt... Când am auzit chirăieli și șușoteli, am fost sigur că s-a petrecut catastrofa pe care doar el, cu ochiul lui rece de cetățean vestic, aterizat dintr-un performant OZN, și cu calculul lui de futurolog acerb, o prevăzuse, atunci când le spusese: — Fiți atenți dragii mei! Nu vă mai Îndesați toate darurile În valiză, că n-o să se mai Închidă! Și ar fi o adevărată nenorocire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
omul acesta care distribuia ziarele se mândrea într-o oarecare măsură cu ținta sa perfectă și, văzându-l pe medic așezat liniștit pe verandă, încercă să-i arunce ziarul direct la picioare. Se lansă ca o rachetă, despicând aerul și aterizând cu o bufnitură în tava de ceai. — Serios, ești prea plin de zel, strigă medicul după silueta care se îndepărta pedalând rapid și se așeză trist să citească știrile zilei în lipsa ceștii sale reconfortante de Darjeeling. — Rama Rama Rama Rama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
un papagal... Gătise o veveriță, un porc spinos, o mangustă, toate păsările sălbatice pe care le putuse găsi în zona aceea, peștii cei mici din pârâu, melcii cu cochilie rotundă care dungau cu argintiu frunzele, cosașii care săreau și țopăiau, aterizând cu bufnituri în frunziș, asemeni picăturilor de ploaie. Neobosită, căuta o nouă plantă, un nou fruct de pădure, o nouă ciupercă sau lichen, mucegai sau floare, dar totul în jur i se părea familiar și tern. Nici o aromă nouă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
se întorceau cu mâna goală. Devenise periculos să treci singur prin zona aceea, iar cei care locuiau acolo organizaseră grupuri speciale de mers la cumpărături. Țineau ferestrele și ușile închise, rugându-se când maimuțele săreau pe acoperișurile de metal subțire aterizând cu zgomote asurzitoare, ca bubuitul tunetelor. Încercau să nu se fie niciodată singuri într-un loc expus. În ciuda acestor precauții, un eveniment trist care avusese loc într-o grădină privată: doi tineri care beau pentru succesul la examenele de la facultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Soră vitregă. —Poftim? Fiona s-a oprit din perorație, nedumerită de întrerupere. —Jessica e sora mea vitregă, nu sora mea bună. Mâna Fionei a zburat în aer înainte ca femeia să-și dea seama ce face. Bufnetul palmei care-a aterizat pe obrazul puștiul a plutit între ei preț de câteva secunde. Apoi femeia a rămas cu ochii larg deschiși, în timp ce băiatul și-a lipit palma de obraz cu o expresie sfidătoare în priviri. —Bou imatur ce ești! a strigat ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să ne căsătorim, iar eu nu, a mințit Alison. Situația stătuse tocmai invers, dar femeia nu avea de gând să recunoască nici în ruptul capului. Da, căsătoria e o chestie importantă. E ceva foarte definitiv. Ultimul cuvânt a părut să aterizeze pe podea cu un zgomot profund, generat de căderea accelerată de greutatea fricii. —Trebuie să fii foarte sigură, altfel te poți trezi alături de cineva cu care nu ai nimic în comun... așa cum am pățit eu, a adăugat el ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]