64,210 matches
-
tutelage ...”, p. 510. footnote>. Desăvârșirea dorinței sau epectaza continuă Când marele Apostol Pavel prezintă corintenilor viziunea sa măreață, pune sub semnul întrebării faptul dacă se afla în trup sau nu. El depune mărturie când susține că el nu și-a atins (țelul), dar se întinde (tânjește) (ἐπέκτεινωμια) spre ceea ce se află în fața lui, uitând ce a trecut pe lângă el (Filip. 3, 13). Este clar că Sfântul Pavel singur știa ce se află dincolo de acel al treilea cer (Moise nu vorbește despre
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de Persoana de unde pornește, ci vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune capabili de acest dialog<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Atingând acest stadiu al înălțării spirituale, am putea avea impresia că dorința sufletului este satisfăcută, deoarece el aspira să fie unit cu Cel Preaiubit și acest lucru îl vedem acum îndeplinit. „Căci cine n-ar spune că sufletul înălțat atât de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Nyssa, De anima et resurrectione, P. G. XLIV, col. 105BC. footnote>. „Sufletul care privește în sus spre Dumnezeu și înțelege această dorință bună pentru frumusețea Sa eternă, experimentează continuu o dorință mereu nouă pentru ceea ce-i stă dinainte, aici dorința neatingându-și niciodată satisfacția deplină”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1003D-1036A. footnote>. Pentru că „orice împărtășire de El nu face decât să ne sporească dorința pentru o împărtășire și mai mare de bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dorul său după Dumnezeu nu va fi niciodată satisfăcut pe deplin: experiența lui Dumnezeu făcută de suflet îl va inspira mereu să năzuiască spre mai mult. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu e departe de suflet și nu poate fi atins niciodată. Din contră, în întuneric Dumnezeu Se face prezent sufletului, iar sufletul este unit cu El. Învățătura despre ἐπέκτασις exprimă o latură a experienței lui Dumnezeu făcută de suflet: caracterul ei inepuizabil, imposibilitatea oricărei sațietăți. Dar Sfântul Grigorie are cel
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
țărmul de dincolo de mare, aer care ne duce într-acolo<footnote Pr. D. Stăniloae, nota 57 la Despre fericiri, în PSB, vol. 29, p. 356. footnote>. S-a pus și se pune întrebarea: nu reprezintă o dezamăgire să nu-ți atingi niciodată scopul, să „te afli mereu pe drum”? Vedem aici un paradox, dar unul fidel experienței spirituale. Fiecare împărtășire este o împărtășire reală, și putem să ne simțim realizați sau împliniți; și totuși, nu ne putem opri. Există atât satisfacție
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de a înainta la infinit în cunoașterea Lui și de a fi mereu aprins de dorința de a fi cuprins tot mai mult de harul Său. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu stă departe de suflet și nu poate fi atins niciodată. Dimpotrivă, sufletul, de la un moment dat, avansează, mai mult decât în urcușul spre Dumnezeu, în unirea cu Dumnezeu, care i se face cunoscut în întuneric<footnote A. Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Grigorie, într-un pasaj din Cântarea Cântărilor (5, 4), vorbește despre fereastra sufletului ca o „deschizătură mică, îngustă și strâmtă, prin care n-a încăput Însuși Mirele, ci de-abia mâna Lui; dar prin ea a pătruns înăuntru și sa atins de cea care dorea să-L vadă pe Mire, din care aceasta numai a câștigat, că a cunoscut că mâna aceasta este a Celui dorit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, XI, în PSB, vol. 29
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
înăuntru, unde încă nu a fost. Și ceea ce i se arată lui mereu mai minunat și mai mare, socotește mai prejos de ceea ce urmează, pentru faptul că ceea ce se află în chip necontenit este neîndoielnic mai frumos decât ceea ce a atins înainte. E ceea ce se întâmplă și lui Pavel, care murea în fiecare zi (I Cor. 15, 15), fiindcă mereu trecea la o viață nouă, făcându-se necontenit mort față de ceea ce a trecut și dând uitării cele străbătute înainte”<footnote Sf.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
criticului este acela de a trăi "sub semnul unei lupte permanente", de a-și "simți" mereu adversarii și de a-i doborî unul după altul: "Critica e dialog, chiar dacă uneori mai corosiv, mai caustic. Dar fondul ei nu poate fi atins de această împărțire în dușmani și amici. Ne mai supărăm unii pe alții, ne mai înțepăm, dar nu cu prejudicierea dialogului. Afară, desigur, de criticii de direcție, de criticii-șefi, a căror militanță nu suferă contrazicerea". Cronicarul împărtășește, împreună cu Al. Cistelecan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
consecințele lui ultime însuși sistemul serial, prin concepția serialismului total - pan-serialismul, întreaga lui creație prezentând un caz tipic al unui model de închidere de ciclu stilistic. Prin supralicitare ideologică-estetică și prin intenția evidentă de auto-canonizare clasicizantă, pan-serialismul își atinge limitele La această imagine deopotrivă organică și antropomorfică a succesiunii celor două etape de inițiere și încheiere a unui ciclu stilistic, putem adăuga și etapa mediană, relativ staționară și stabilă, în absența funcțiilor de închidere sau deschidere a ciclului stilistic
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
palierul inteligibil al universului. Acesta e inteligibil întrucît nu poate fi perceput și cunoscut prin simțurile noastre, ci doar înțeles pe seama unei cunoașteri aparte. Așadar, sensibil e tot ce poate fi ,accesat" prin simțuri, iar inteligibil tot ce poate fi atins prin înțelegere. De unde reiese că simțirea lumii nu-i totuna cu înțelegerea ei și că cunoștințele pe care le capeți simțind lumea se deosebesc prin natură de cele pe care le dobîndești înțelegînd-o. E de prisos de amintit că dihotomia
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
ale bietului colț de lume. Un șut în fund, o lovitură de baston trebuie expuse la picioarele tronului regal. Cînd președintele țării, alt politician de vază sau președintele Uniunii Scriitorilor ajung în provincie, membrii comunității de acolo țin să îi atingă cu mîna, ca pe moaște. Dacă nu e posibil acest contact fizic minimal, el trebuie suplinit cu valuri de hîrtie scrisă. Caragiale intuiește acest complex al distanței. E și cazul lui Ladima și a altor îndrăgostiți, ei scriu pentru a
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
picioarele scurte, groase, comportament agresiv, gata să sară la beregată, tenul puternic vascularizat și congestionat din cauza sângelui care, contrar legilor gravitației, circulă de jos în sus"), în care contrastul cu un limbaj politic normal și cu genul parlamentar al declarației atinge nivelul maxim. Prezența în parlament a acestui discurs manierist pare să indice faptul că stilul pamfletului metaforizant se bucură în continuare de prestigiu local. În măsura în care vor fi studiate, în perspectivă comparativă, strategiile discursive și valorile implicite din discursurile rostite în
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
-ncet cu-ncrederea se-mparte: o, plânset fără sens, o, vis, fior de moarte, abis fără temei. Și să te joci: inel și cerc și mingi, în parcul ce molatic se-ofilește, și pe cei mari în treacăt să-i atingi, de-a prinselea când joci fugind orbește, seara, tăcut, spre casă să te-mpingi cu mâna apucată părintește: o, înțelegere, ușor te stingi, o, frică, greul crește. Și-ngenuncheat la iazul de sineală să stai, cu-o barcă mică lângă unde
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
o mască a seriozității naive. Socrate trebuie să facă pe prostul, trebuie să se prefacă, și astfel am ajuns la cea de-a treia trăsătură a ironiei: prefăcătoria. Atîta doar că un spirit ironic e cel la care prefăcătoria nu atinge niciodată pragul ipocriziei, deosebirea fiind cea dintre mascarada ce nu depășește suprafața ființei unui om și pervertirea care îl molipsește cu totul. Și, pentru că e deformat pînă în străfunduri, ipocritul ajunge să se prefacă chiar și față de el însuși, caz
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
Dacă punem la socoteală și "know-how"-ul furnizat de celălalt pilon din umbră, fugarul Priboi, avem încă un fragment de explicație pentru ce-a însemnat "marca Năstase" asupra politicii românești. Această marcă a devenit vizibilă din primul moment, dar a atins dimensiuni sufocante în timpul campaniei electorale din 2004. Recurgând la mijloace împrumutate din arsenalul Securității, Adrian Năstase nu doar că a amenințat, dar a și pus în aplicare un set întreg de hărțuieli ale adversarilor considerați primejdioși. Felul în care, în
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
ziariști. Instituția scriitorului la ziar există de multă vreme în România și constat cu plăcere că n-a izbutit nimeni s-o destrame. Pe de altă parte, scrisul la ziar mi-a asigurat o vizibilitate greu - dacă nu imposibil - de atins doar prin cărțile publicate. Și fiindcă tot am ajuns la cărți, mă bucură succesul repurtat cu Ghidul nesimțitului și Fie-ne tranziția ușoară. Ambele se vând aproape șocant, în ce mă privește. Numai că euforia nu mă face să orbesc
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
din viața copiilor: „Dacă n-a izbutit să creeze în clasă o atmosferă sărbătorească, de eliberare și elevație spirituală, consecință a desmorțirii și destinderii puterilor sufletești închircite sau înăbușite sub tiranica dominație a rațiunii, ora de muzică nu și-a atins scopul”<footnote Breazul, George. Muzica în școlile de grad secundar; în: Revista generală a învățământului, București, An XXV, nr. 7 - 8, septembrie-octombrie 1937, p. 270; Republicat integral în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp.116 - 124; footnote> . După
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și în privința realizării grafice”<footnote Breazul, George. Scrisori și documente, vol. I, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, Prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984, p. 786; footnote> . Calitățile celor patru cărți pentru clasele primare nu au fost atinse de patina vremii, dovadă că atunci când Editura muzicală a republicat o culegere din cântecele acestor minunate cărți - care au trecut de cenzura comunistă, fiind eliminate toate cele cu tematică sau chiar cu aluzii religioase - realizată de Titus Moisescu<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
mod recurent: cel de-al doilea fiu, purtat în pîntec și apoi născut în împrejurări cumplite. Narațiunea transmite o viziune desacralizată și demitizatoare prin intermediul unei perspective flexibile. Uneori distanțată, impasibilă, aceasta favorizează ironia, sarcasmul, judecata necruțătoare ori adjudecarea omniscienței; alteori atinge punctul zero față de obiectiv și chiar pătrunde în ființa intimă a lui Odiseu, pentru a relata din interior și a revela nucleul personalității, zonele întunecate ale subconștientului, mobilurile și intențiile ascunse, dorințele inconfesabile. Discursul narativ și imaginile țesute pe pînză
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
Gelu Dorian Inițiativa Uniunii Scriitorilor de-a atrage atenția românilor că scriitorii există, în situația în care amenințarea ignoranței generale pare să-și fi atins scopul, cu toate că în ultima vreme au apărut istorii ale literaturii române, fie "de azi pe mîine", fie "condensate" sau mai puțin condensate, elective sau esențiale, și lexicoane în care aproape că au fost adunați toți scriitorii români din toate timpurile
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
ireductibil în ultima lui adîncime, nu trebuie să ne împiedice a-l reduce atîta cît putem." O astfel de reducere pe potriva putinței omenești seamănă mai curînd cu o reducție asimptotică, năzuind către o țintă pe care care nu o vom atinge niciodată. De aici paradoxul pe care Petru Vaida îl surprinde în estetica lui Vianu: esteticianul român, susținînd mereu natura rațională a artei, a fost silit să conceadă că nu totulp este rațional în ea. Pentru aceeași iraționalitate a artei pledează
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
fost reeditată cu mare întîrziere), Tudor Vianu, Gib Mihăescu, Anton Holban, Mircea Eliade, Emil Cioran , Eugen Ionescu, Vasile Conta, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, P. P. Negulescu, Nicolae Bagdasar, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Mircea Florian etc. De o similară interdicție erau atinse și o seamă de personalități ale culturii universale: Platon, Pindar, Plotin, Leibniz, Spinoza, Kant, Dante, Petrarca, Tasso, Pascal, Milton, La Rochefoucauld, Hölderlin, Novalis, Chateaubriand, Schopenhauer, Kierkegaard, Nietzsche, Bergson, Husserl, Spengler, Heidegger, Sartre, Edgar Poe, Sainte-Beuve, Baudelaire, Mallarmé, Paul Claudel, Apollinaire
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
ordine totalmente opusă, toata suma de ambiguități postmoderne precum confuzia cu periodizarea, refuzul unei identificări stilistice "ortodoxe", metisajul genurilor și formelor sau hibridizarea estetică, se prezintă mai degrabă ca reacție față de amplificarea și, implicit, diversificarea tipologiilor de practici muzicale, cumulul atingând punctul critic la care se produce o reconexiune calitativa care pune în imposibilitate definițiile, imaginile și reprezentările tradiționale atât asupra funcțiilor și conținuturilor artei, figurii artistului, statutului operei, cât și asupra rolului exercitat de cultură în general. Postmodernismul muzical se
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
abandonat femeia și a aruncat-o într-o situație fără ieșire. Uciderea propriului copil - act al ființei fără scăpare! Dar, în același timp, act al libertății absolute! Libertate pe care și-o acordă femeia care a născut, libertatea de a atinge acel hybris care este infanticidul. Nemăsură cu neputință de depășit. Știm asta încă de la Dostoievski. Bond, Sarah Kane, Pommerat... uciderea copilului se răspîndește asemeni dîrei aprinse a prafului de pușcă. Mărturie implicită despre o agresiune deliberată împotriva principiului însuși al
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]