1,983 matches
-
smintiții?!“ Constantin D., în loc să se supere, fiindcă și el venise în birou de curând, la recomandarea primarului, a scos din sertar un atlas, ca și cum era de așteptat ca orice proiectant de rețele apă-canal să aibă tot timpul la el un atlas, și a descoperit Tăbârcanii. „E un cătun“, a zis el dezaprobator, dând de înțeles că puteai să fii antisemit într-un sat sau într-o comună, dar într-un cătun era ceva de prost-gust. Vasile B. n-avea opinii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
complexă pentru elevi și pentru mine, iar la plecarea din stațiune ne-a atras atenția o broască Țestoasă de uscat care se plimba nestingherită prin iarba îngălbenită. Până atunci am văzut-o doar naturalizată în laboratorul de biologie sau în atlase. Pe lângă calitățile remarcabile de om de știință și pedagog desăvârșit, domnul profesor mai este și un talentat bucătar, pregătind cu măiestrie mai multe specii de pește, dar este și o gazdă primitoare și generoasă. Îmi lasă și acum gura apă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
2008). Locuitori: arabi și berberi 96%; străini 4%; europeni 1%. Culte: islamism (marea majoritate), catolicism, mozaism. Sistemul politic: democrație parlamentară și monarhie constituțională. Capitala: Rabat, situat pe coasta Atlanticului, la 200 km de Marea Mediterană și cca. 35o km de Munții Atlas. Limbi vorbite: araba, dialecte berbere, franceza. Rabat este al doilea centru urban, industrial și comercial al Marocului, nod rutier, feroviar și aerian. A fost fondat de sultanul Abd-el Mumin, la sud de așezarea romană Sala Colonia, ca o bază a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
proclamarea solemnă, în anul 1877, a independenței sale de stat"73. Printre românii care la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au vizitat Marocul, menționez pe Albert C. Ghica, care a ajuns până la mijlocul Munților Atlas, în anii 1897-1898, precum și pe cunoscuții globe-trotteri Dumitru Dan și Paul Pîrvu, care au parcurs în anul 1915, pe jos, distanța de la Tanger la Tunis. România a avut relații consulare cu Marocul și alte țări ale Maghrebului, sub forma consulatelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mil. euro în favoarea părții române. Suedia este pe locul 22 în topul țărilor de destinație a mărfurilor românești și pe locul 27 în topul țărilor de proveniență a mărfurilor pe piața românească. Principalii investitori sunt: Autoliv, Alfa Laval, Assa-Abloz, ABB, Atlas Copco, Ericsson, Electrolux, H & M, IKEA, Lindab, Volvo, East Capital, Kemira Kenn. În colaborare cu companiile suedeze au fost realizate o serie de obiective importante în domeniile: construcției de mașini, metalurgiei, energeticii, electrotehnicii, chimiei alimentare, industria mobilei, industria textilă etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cel mai mare. Este exact grupa de varsta aleasă pentru a veni la București, în toate "mineriadele", în urma unor "elemente informaționale luate și cu caracter "adaptativ-manipulatoriu", progresiv-percepute de mineri la televiziunea națională post decembrista. S-a alcătuit și un tabel (atlas), unic în felul său, cu determinanți de comportament la aceste categorii de muncitori. Ultimele două rubrici ale atlasului sînt cît se poate de semnificative: determinările politice și ideosincraziile. Între determinările politice, la Berevoiesti s-au experimentat reacțiile minerilor față de "diferențele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
unor "elemente informaționale luate și cu caracter "adaptativ-manipulatoriu", progresiv-percepute de mineri la televiziunea națională post decembrista. S-a alcătuit și un tabel (atlas), unic în felul său, cu determinanți de comportament la aceste categorii de muncitori. Ultimele două rubrici ale atlasului sînt cît se poate de semnificative: determinările politice și ideosincraziile. Între determinările politice, la Berevoiesti s-au experimentat reacțiile minerilor față de "diferențele de acces la bunurile materiale" (pe grupe de calificare minieră) iar la ideosincrazii s-a cercetat reacția minerilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Proprietății de Stat, fost președinte al filialei PDSR Ilfov) Este semnalat în Rapoartele SRI și al Comisiei parlamentare de anchetare a cazurilor de corupție. A implicat FPS în afaceri nerentabile, cum ar fi vinderea unor acțiuni deținute de societățile comerciale Atlas SĂ, Infor SĂ și Construcții Feroviare SĂ din Galați. La Arad a împiedicat relansarea întreprinderii Astra prin forțarea intrării în conducerea unității a unei echipe a FPS, de proveniență PDSR. Implicat în privatizarea Combinatului de la Drobeta-Tr. Severin în maniera preferențiala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ucid pe greci”. 48. Pentru exemple și comentarii, vezi Andrei Oișteanu, „Reminiscențe mitico-rituale În folclorul copiilor”, În Folclor literar, vol. VII, Timișoara, 1988, pp. 51-80. 49. Tudor Pamfile, Jocuri de copii, București, vol. II, 1907. 50. Martin Gilbert, Jewish History Atlas, Steimatsky, Ierusalim, 1992. 51. Vezi 13, p. 87. Pentru același subiect, vezi prezenta carte, capitolul „Xenocid ritual ?”, subcapitolul „Jidul nu e om”. 52. Elias Schwarzfeld, „Evreii În legislația lui Matei Basarab al Munteniei”, În Anuar pentru israeliți, XVII, 1895-1896, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1-3, 1996, pp. 43-44. 133. Elie Wiesel, Toate fluviile curg În mare (memorii), Editura Hasefer, București, 1997. 134. Viviana Paques, Les sciences occultes d’après les documents littéraires italiens du XVIème siècle, Institut d’Ethnologie, Paris, 1971. 135. A Historical Atlas of the Jewish People, ed. Eli Barnavi și Miriam Eliav-Feldon, Schocken Books, New York, 1992. 136. Elisabeth Revel-Neher, The Image of the Jew in Bizantine Art, Pergamon Press, Oxford, 1992. 137. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, Editura Socec
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un stetl din nordul Moldovei (Dorohoi), În perioada 1907-1917. 198. Abba Eban, My People. History of the Jews, Behrman House Publishers, New York, vol. I, 1978 ; vol. II, 1979. 199. Josy Eisenberg, Iudaismul, Editura Humanitas, București, 1995. 200. Emil Petrovici, Atlasul linguistic român, partea a II-a, vol. I, Muzeul Limbii Române, Sibiu, 1940. 201. Israil Bercovici, O sută de ani de teatru evreiesc În România (1876-1976), Editura Kriterion, București, 1982. 202. Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jidanii În România, Iași, 1865 ; apud 125, pp. 319-320. 418. Mihai Ralea, Scrieri din trecut, vol. I, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1957. 419. Andrei Corbea, Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central- european, Editura Polirom, Iași, 1998. 420. Michael Pollak, Viena 1900. O identitate rănită [Vienne 1900. Une identité blessée, Gallimard, Paris, 1984], Editura Polirom, Iași, 1998. 421. Zorica Herbst-Krausz, Old Jewish Dishes, Corvina, Budapesta, 1988. 422. Luca Pițu, Sentimentul românesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
editare Jean Ancel, 12 volume, The Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986. 556. M. Pelin (ed.), Sioniști sub anchetă : A.L. Zissu, Edart-FFP, București, 1993. 557. Victor Neumann, Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi - și interculturalității Europei central-europene, Editura Atlas, București, 1999. 558. Josef Kaufman, Cronica comunităților israelite din județul Neamț, vol. I-II, Piatra- Neamț, 1928-1929. 559. Pincu Pascal, „Toponime și legende din județul Neamț”, În Anuarul Grupului școlar „Gh. Cartianu”, nr. IV, Piatra-Neamț, 2000, pp. 172-180. 560. Dr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În răspăr. Încercare asupra anamnezei În basm”, Buletinul Bibliotecii Române, vol. V, Institutul Român de Cercetări, Freiburg (Germania), 1976. 833. Dr. Heinrich von Wlislocki, Despre poporul nomad al rromilor. Imagini din viața rromilor din Transilvania [prima ediție, Hamburg, 1890], Editura Atlas, București, 2000. 834. Avram Rosen, Contribuția evreilor la progresul industrial În România interbelică, Editura Hasefer, București, 2002. 835. Claude Lanzmann, Shoah, prefață de Simone de Beauvoir, traducere de Mariana Arnold, Editura EST, București, 2002. 836. Câteodată, dimpotrivă, practicarea unei meserii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aflu, invitîndu-mă să facem cumpărăturile împreună. Ca peste tot în lume, vestea că doctorului i-a sosit peste noapte oaspete din Romînia s-a răspîndit încă din primele ore ale dimineții. Îmi și imaginez pe elevii din sat deschizînd repede atlasele lor școlare pentru a descoperi pe unde vine țara asta și pe ce drum a putut veni această persoană neașteptată. Femeile mă privesc cu suspiciune, ne opresc pe stradă, cer detalii asupra sosirii mele, dau din umeri și se miră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
identificăm, cu eforturi minime, satele sărace? Unde sunt situate acestea pe teritoriul țării? Dar satele bogate? În afară de multitudinea de factori istorici, greu de captat în abordări cantitative, ce explică nivelul de dezvoltare al unui sat? Toate acestea sunt întrebări de „atlas social rural”. Lor le este consacrată secțiunea de față. Mai exact, ceea ce avem în vedere nu este totuși un atlas social al României rurale. Întreprinderea ar fi una de anvergură și ar necesita un alt gen de context decât acesta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
istorici, greu de captat în abordări cantitative, ce explică nivelul de dezvoltare al unui sat? Toate acestea sunt întrebări de „atlas social rural”. Lor le este consacrată secțiunea de față. Mai exact, ceea ce avem în vedere nu este totuși un atlas social al României rurale. Întreprinderea ar fi una de anvergură și ar necesita un alt gen de context decât acesta. Ceea ce vizăm aici este prezentarea caracteristicilor esențiale ale unui atlas social al dezvoltării comunităților sătești ale țării. Dezvoltarea ca set
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Mai exact, ceea ce avem în vedere nu este totuși un atlas social al României rurale. Întreprinderea ar fi una de anvergură și ar necesita un alt gen de context decât acesta. Ceea ce vizăm aici este prezentarea caracteristicilor esențiale ale unui atlas social al dezvoltării comunităților sătești ale țării. Dezvoltarea ca set de oportunități pentru satisfacerea nevoilor socioumane (Sen, 1999) va fi urmărită la nivel comunitar, de sat. Interesul major va fi acela de a identifica nivelul relativ de dezvoltare al satelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Colloque: Securite collective et crises internationales, SGDN, 1993. Dufour, Jean-Louis; Vaisse, Maurice: La guerre au XX siecle, Hachette, 1993. Garde, Paul: Vie et mort de la Yougoslavie, Fayard, ediția a II-a, 1994. Lemarchand, Philippe e.a.: L’Europe centrale et balkanique. Atlas d’histoirepolitique, Complexe, 1995. Perez, Yves: Prevision et gestion des crises, 1988. Thual, Fran9ois: Les conflits identitaires, Iris, Ellipses, 1995. * * * col. International Herald Tribune, 1994. II.2. Premise și urmări ale conflictului din exIugoslavia II.2.1. Premise Deși cauza
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
blocajului; • semne strâns legate de cazurile precedente 1. Tuina. 2. Întindere în ax cu rotație combinată. 3. Tuina. Toate blocajele produse de retractarea țesuturilor. • contracturi, hipertonii tisulare Tuina. Torsiuni. Tuina. Blocaje cervicale Tip de blocaj Semne Tehnici de normalizare Blocaj Atlas/Axis (C1/C2) • limitarea rotației în flexiune, localizată de la C1 pe C2; • durere localizată. Întindere globală în ax și în rotație. Blocaj C2 pe C3 și C3 pe C4 • limitarea rotației în flexiune, localizată de la C2 la C4; • posteriorizarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
fiind și director al buletinului „Dacoromania” (1920-1948). Încă din noiembrie 1905 Academia Română îi încredințase continuarea Dicționarului limbii române, la care lucraseră B. P. Hasdeu și A. Philippide. P. reușește să elaboreze trei volume, până la litera L (lojniță). Tot el inițiază Atlasul lingvistic român, din care au apărut în timpul vieții lui tot trei volume. Academia Română îl distinge cu Premiul „Ion Heliade-Rădulescu”. Cu o activitate recunoscută pe plan european, este ales membru al mai multor instituții științifice: Academia Saxonă din Leipzig, Academia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
nu doar competențe lingvistice în limbile biblice primare (ebraica, aramaica, greaca, latina) ci și cunoștințe solide de istorie, geografie și arheologie biblică, precum și depriderea de a întrebuința eficient instrumente de lucru indispensabile cum sunt taxonomiile botanice sau zoologice, concretizate în atlasele și dicționarele de specialitate. Alături de animale fantastice mai mult sau mai puțin cunoscute, precum aspida, inorogul sau pajura, în textele biblice întâlnim uneori vietăți cu nume rare și ciudate, cel mai adesea opace ca semnificație și lipsite pentru vorbitorul obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și influența spațiului străbătut: "Decorul maiestuos cheamă actorul eroic. Muntele lucrează inconștientul uman prin mijlocirea unor forțe de înălțare", prin dezvoltarea unei "sensibilități verticale".22 Poetul romantic "provoacă muntele" sau este, adesea, provocat: se dezvoltă din această relație a "complexului Atlas" o "conștiință a imensității" care-l transformă pe poet într-un "erou al contemplării".23 "Erou" pentru că rezistă, traversează flăcările și cenușile viziunilor sale. Forța viziunilor cosmice eminesciene nu stă în provocarea muntelui, ca "vânător de Dumnezeu", precum la F.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
propriul său tată. În cântul XVIII îi va regăsi pe toți cei pierduți în Rai (cf. Gerjes Dumezil, Mit și epopee, vol. I-III, Ed. Științifică, Buc., 1993, trad. Francesca Băltăceanu, Gabriela Creția, Dan Slușanschi, p. 29). 23 Despre "Complexul Atlas" vezi G. Bachelard, Pământul și reveriile voinței, Univers, Buc., col. "Studii", trad. de Irina Mavrodin, 1998, p. 266 și passim. 24 Reținem câteva dintre figurile reprezentative ale romantismului cu care imaginarul eminescian este în corelație: Thomas Gray își așază eroul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
controlul teritoriilor traversate de conducte, ca miză a disensiunilor frontaliere din spațiul arab. Ewan W. Anderson, profesor emeritus, specializat în geografia frontierelor statelor din Golful Persic, geopolitica resurselor de apă șisecuritate regională în Orientul Mijlociu, a editat în anul 2000 un atlas al conflictelor de pe Glob, în care a inventariat și cartografiat în detaliu “punctele fierbinți” din spațiul arab. În 2003 a elaborat o enciclopedie-atlas a frontierelor lumii - “International Boundaries: a Geopolitical Atlas”, un studiu exhaustiv în care frontierele statelor arabe sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]