5,138 matches
-
economiei în discurs este cu siguranță responsabilă de dificultatea de înțelegere a lui Foka. Acest exemplu contrastează cu povestirea unui palavragiu pe care o regăsim în Belle du seigneur de Albert Cohen. În acest text, mișcările de anticipare ale reacțiilor auditoriului, modul de a alipi în corpul povestirii un ansamblu de propoziții descriptive și evaluative lasă în suspensie cursul evenimentelor și contrastează cu discursul lapidar din Les Justes sau neputința naratorului din Ni les ailes ni le bec. Odată cu abordarea pragmatică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
creării unei coeziuni semantice referențiale, tema-titlu deține rolul unui factor prim de ordonare. Trebuie să mai precizăm că este necesar să delimităm clar referința virtuală declanșată prin ancorare (o posibilă clasă mai mult sau mai puțin disponibilă în memoria cititorului / auditoriului) și referința actuală (clasa construită) produsă la finalul secvenței. Reprezentarea descriptivă vine într-adevăr să sublinieze (confirme) sau să modifice (revizuiască) cunoștințele anterioare. Anarhia descriptivă nu este deci atât de profundă precum o considera Valéry. Într-adevăr, producătorul descrierii întrerupe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
transferul unei proprietăți obiective de la premise la concluzie, precum cea de adevăr cum se întâmplă în cazul demonstrației -, ci se încearcă o trecere către concluzie a unei adeziuni îndreptate către premise. Această adeziune se află întotdeauna în relație cu un auditoriu și poate prezenta un grad mai mare sau mai mic de intensitate, în funcție de interlocutori. " (1983: 173) Dacă ideea de transfer de adeziune pare interesantă, distincția dintre argumentație și demonstrație este destul de dificil de realizat. Perelman insistă totuși asupra necesității acestei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
destul de dificil de realizat. Perelman insistă totuși asupra necesității acestei delimitări: "Într-un sistem formal coerent, oricine trebuie să ajungă, prin calcul, la același rezultat. Aceasta nu se întâmplă însă și în cazul argumentației, în care un discurs pentru un auditoriu format din necunoscători, considerat a fi eficient, poate să nu convingă spiritele mai critice." (1983: 174) Această distincție presupune, după cum putem observa, un ideal de logică al discursului științific, care totuși nu este întru totul conform realității. În loc să ne oprim
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
51) Dat fiind că oamenii, așa cum subliniază celebra formulă a lui Pascal sunt guvernați "de capricii și rațiune" ("De l'esprit de géometrie"), trebuie să insistăm asupra alegerii premiselor unei argumentații. Faptul că o argumentație este îndreptată întotdeauna către un auditoriu sau un public specific explică importanța acestei alegeri: "Este necesar ca [locutorul] să-și formeze, printre altele, o reprezentare cu privire la auditoriul său. Nu doar în ceea ce privește cunoștințele pe care acesta le deține, ci și valorile la care aderă." (Grize 1981:30
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de géometrie"), trebuie să insistăm asupra alegerii premiselor unei argumentații. Faptul că o argumentație este îndreptată întotdeauna către un auditoriu sau un public specific explică importanța acestei alegeri: "Este necesar ca [locutorul] să-și formeze, printre altele, o reprezentare cu privire la auditoriul său. Nu doar în ceea ce privește cunoștințele pe care acesta le deține, ci și valorile la care aderă." (Grize 1981:30). Din această perspectivă, putem înțelege de ce Aristotel și Perelman, mai târziu, s-au oprit mai mult asupra analizei premiselor. Raționamentul lui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prealabil însușit. [...] 2. Acel ceva, despre care se vorbește, este incomplet. Mai mult, trebuie să se impună caracterul lacunar al acestei situații. Toți cei care au puțină experiență în predare cunosc foarte bine eforturile care trebuie depuse pentru a convinge auditoriul de faptul că întrebarea la care lecția trebuie să răspundă se impune cu adevărat. 3. Cel care explică se află în situația de a explica. Aceasta înseamnă că interlocutorul trebuie să-și cunoască competențele cognitive care se impun. Trebuie să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
punct de vedere strict narativ, restul piesei nu cuprinde decât Rezolvarea-Pn4 și Situația finală-Pn5 a povestirii inserante, pe când povestirea din expozițiune reprezintă o mare parte a povestirii propriu-zise. 4.5. Formele de inserare a monologului narativ Pentru a atrage atenția auditoriului, povestirea din teatru trebuie să respecte nu numai cele trei legi despre care am vorbit, ci, în plus, să uzeze de o anumită "formă" specifică clasicilor, ale cărei componente tip vor fi descrise în cele ce urmează. Povestirea propriu-zisă este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
caracterizează acest personaj sînt totodată schematizate. E vorba de un agent inițiator (specialist, tehnician, autohton) ce se adresează neofitului (inițiat, străin...). Cît despre obiectul descris, din necesități structurale, este cunoscut bine de către descriptor însă abia cunoscut sau chiar necunoscut de către auditoriu. Discursul direct sau raportat (a se vedea monologul interior, ca în exemplul ce urmează, din textul lui R. Frison-Roche), verbele introductive ca "a arăta", "a indica", "a explica" sînt reprezentative pentru acest tip de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de grup. 1.4. Discuția Panel Din punct de vedere etimologic, în engleză panel semnifică listă fixă de nume. Un animator prezidează ședința în care este discutată problema de către eșantionul panel, un grup de 5-7 persoane competente în problema respectivă. Auditoriul ascultă în tăcere, intervenind doar cu mesaje scrise pe cartoane de culori diferite (verde pentru întrebări, albastru pentru sentimente, maro pentru informații). Periodic o persoană strânge aceste cartonașe pe care le prezintă publicului la momentul oportun; după aceste prezentări, panelul
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
întrebări, albastru pentru sentimente, maro pentru informații). Periodic o persoană strânge aceste cartonașe pe care le prezintă publicului la momentul oportun; după aceste prezentări, panelul reia discuția, în funcție de pistele noi apărute. Pentru soluționarea problemei, la sfârșit poate fi implicat și auditoriul. În final organizatorul reuniunii, împreună cu panelul, centralizează ideile cele mai fertile. Avantajul metodei este acela că activitatea creatoare a grupului este precedată de o etapă de încălzire într-un cadru organizatoric, care poate fi un reper solid și autorizat. 1
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Get ca și Ovidiu. Poetul din Sulmona și-a pierdut orice entuziasm sacru, nu mai simte nicio plăcere în a scrie versuri, pentru că nu are nimic de câștigat, tocmai pentru că versurile au fost cauza exilului său, și pentru că, fără un auditoriu, să scrii versuri e ca și cum ai dansa în întuneric!... Dacă totuși încă mai scrie versuri, o face pentru a se consola și pentru a-i trece timpul. Dat fiind că nu are viciul băuturii, nici pe cel al jocurilor de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
privirea ajutân-du-ne în acest sens. Potrivit cercetărilor, în cazul unui discurs având un număr mai mare de auditori, privirea va fi îndreptată, ritmic, cu menținerea ei timp de 1-3 secunde pe fiecare persoană. Concentrarea privirii pe una-două persoane din acel auditoriu, si automat ignorarea stabilirii unui contact vizual și cu ceilalți prezenți, ar putea crea, acestora din urmă, exact sentimentul că sunt ignorați, chiar dacă intenția vorbitorului nu a fost această. Michael Argyle și Janet Dean s-au ocupat de analizarea funcțiilor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a primelor echipe aflate la putere după 1945, șirul acestor dezbateri a continuat cu cele organizate în 1968 după invadarea Cehoslovaciei de trupele Tratatului de la Varșovia sau cu cele, periodice, pe probleme de politică externă. Scenariul acestor întruniri prevedea un auditoriu relativ bine informat și cel puțin un vorbitor coborât din cele mai înalte sfere ale conducerii de partid, al cărui rol esențial era acela de a încălca cu mare ingeniozitate și prudență tabu-urile. El dezvăluia participanților fața nevăzută a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acestui stil formular tipic pentru ședințe, care pare inteligibil și simplu, dar e foarte adesea vid, înșiruind o sumă de poncife fără miez, reunite nu prin logică, ci prin alunecări retorice, construiește constant un discurs vacuu ce nu solicită atenția auditoriului, dar traduce într-un limbaj aparent familiar și patern un mesaj de putere imuabilă și sigură de sine al cărui efect aproape hipnotic era extrem de eficient în contextul mediatic din 1990. Mai mult, acest idiom din sfera puterii, practicat până
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
probabil stimulată de succesul aceluiași "model". Cazul cel mai interesant e reprezentat de succesul mediatic și electoral al lui Traian Băsescu în calitate de candidat al dreptei: acesta nu se exprimă trivial decât extrem de rar în mass-media, dar provoacă fiori de plăcere auditoriului prin simpla sugestie a ce ar putea spune dacă nu s-ar cenzura. 63 De pildă, la 22 aprilie 1990, când intervenția "scutierilor" declanșează marea mișcare de protest din Piața Universității, sau în colaborarea forțelor din Armată, servicii secrete și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
trăită de el odinioară. Scrisul falsifică, prin urmare, viața. Când spune: Sunt numai un călător ce-și scrie impresiile" (asemeni criticului cu doctorat la Paris, convins prematur de relativitatea tuturor lucrurilor), povestitorul așteaptă să fie contrazis și imploră colaborarea unui auditoriu receptiv, dispus să caute împreună cu el "drama" din text, printr-o lectură "complice", tendențioasă. În acest scop, naratorul selectează din bogata recoltă a notelor de călătorie numai fragmentele legate, într-un fel sau altul, de povestea sentimentală și de împrejurările
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în acest scop diferite spargeri pentru "a-i ajuta pe camarazii care au necazuri cu poliția" (ibid.,op. cit., pag. 191). Pînă la urmă întîlnește un conducător: Bonnot, care nu se încurcă deloc în frazeologia revoluționară atunci cînd declară în fața unui auditoriu dinainte convins: Nu v-ați săturat de această existență mizerabilă, existență asigurată din spargeri, vînzări de biciclete furate de pe trotoare, plasarea cîtorva monede false sau chiar salariul derizoriu de la uzină, atît de penibil cîștigat sub ochii maistrului, paznic mizerabil al
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
noțiune la fel de absurdă, a luptei dintre categoriile de vîrstă. Această noțiune contribuie la înrădăcinarea și mai profundă a sentimentului de izolare. Viața cotidiană implică și prezența profesorilor, a intelectualilor, în general fragili, care au o mai mare grijă să placă auditoriului decît să argumenteze convingeri proprii. Aceeași situație generează o aceeași strategie, care, prin urmare, va fi pusă în practică, în toate universitățile în care se va regăsi o situație "exploatabilă". 1. Trebuie mai întîi găsită soluția, adică evenimentul, incidentul, pe
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
-o în fața Societății Fizico-Medicale din Wurzburg la 23 ianuarie 1896, când efectuează, în timpul ședinței, radiografia mâinii profesorului de anatomie, von Koelliker. Acesta propune ca noile raze să poarte numele descoperitorului și în aclamațiile generale ale oamenilor de știință care formau auditoriul, le denumește raze Roentgen. Lucrarea lui Roentgen a fost tiparită în Anglia la 23 ianuarie 1896, în revista Nature și la 14 februarie în revista Science, iar în Franța la 8 februarie în LÉclairage Électrique. Asupra acestui moment au existat
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
au murit peste 100 000 de insulari. Putea fi numit acesta imperialism? Nu și din punctul de vedere al principalilor responsabili pentru această politică. În timpul campaniei pentru obținerea funcției de vicepreședinte al lui McKinley, Theodore Roosevelt a declarat în fața unui auditoriu din Utah: "Nu am întâlnit încă nici un imperialist în această țară"21. Un important senator republican, Henry Cabot Lodge, a oferit următoarea explicație: "Nu cred că putem vorbi de "imperialism", dar sunt ferm convins de existența unui fenomen al "expansiunii
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
siguranța Americii, dar aceste incidente, cât și altele similare, nu fac decât să complice sarcina lui Karen Hughes. Realizările obținute prin intermediul diplomației publice pot fi destul de modeste, dacă politica pe care trebuie să o susțină aceasta nu este viabilă, iar auditoriul pe care trebuie să-l convingă nu ascultă 267. În orice caz, materializarea celor mai optimiste scenarii menționate anterior în acest capitol va duce la îmbunătățirea situației; dacă nu, problemele actuale se vor agrava. Obstacolele politice și cele legate de
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
inițiatorul acestei idei. De când am părăsit guvernul, am vorbit în fața unor grupuri extrem de variate, și de obicei îmi găsesc cu ușurință cuvintele; de data aceasta, nu eram sigură ce i-ar putea interesa pe preoții și teologii aspiranți care formau auditoriul. Cea mai importantă regulă a fiecărui discurs este să începi pe un ton moderat, de aceea am narat singura poveste pe care o cunoșteam în care apăreau atât Dumnezeu, cât și un fost secretar de stat: Un om moare și
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
2004, A 4. 259 Ben Okri, Songs of Enchantment, Cape publishing, Londra, 1993. 260 Centrul pentru Studii Strategice, Universitatea din Iordania "Revisiting the Arab Street: Research from Within", februarie 2005, pp. 46. (Studiu) 261 În 2004, Robertson a spus unui auditoriu din Ierusalim: "Doamnelor și domnilor, nu vă lăsați amăgiți întreaga lume este zguduită de o luptă religioasă. Această bătălie nu se dă pentru bani sau teritorii; nu este una între sărăcie și bogăție sau între vechile obiceiuri și modernitate. Nu
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
efectiv interesați de muzică, nu la ascultătorul întâmplător, de ocazie, care nu trăiește o legătură constantă cu muzica. În acest ascultător întâmplător nici nu cred. Comunicarea este condiționată și de o îndelungată frecventare, lipsită de prejudecăți a artei. Cred în auditoriul luminat care frecventează constant și urmărește sistematic fenomenul muzical. Pozițiile de pe care se ascultă muzica ce are ca suport creator matematica, trebuie să fie fundamentate pe o bază cu o structură cât mai completă deoarece matematica nu poate fi scop
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]