5,062 matches
-
nu-mi pasă că toamna mi-e tristă. Te-așteaptă-ai mei pași să-i îndrumi în ringul uitării de sine și sufletul meu tremurând. Dansează te rog lângă mine pe nori chiar de-ți sunt prea curând... Referință Bibliografică: Ultimul dans / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise
ULTIMUL DANS de AURA POPA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384598_a_385927]
-
și sufletul meu tremurând. Dansează te rog lângă mine pe nori chiar de-ți sunt prea curând... Referință Bibliografică: Ultimul dans / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Aura Popa Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest
ULTIMUL DANS de AURA POPA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384598_a_385927]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Aura Popa Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
ULTIMUL DANS de AURA POPA în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384598_a_385927]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > NOAPTEA CERCETĂTORILOR EUROPENI CU UAV ARAD Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sfârșit de septembrie cu aură nonruginie ci cu un soare care a îmbiat la cântec cercetare cunoaștere.Atrium Mall Arad a găzduit acest eveniment organizat de universitatea arădeană.Au răspuns școli gimnaziale licee Liga studenților și UVVG care și-au depănat ingeniozitatea și priceperea oferind
NOAPTEA CERCETĂTORILOR EUROPENI CU UAV ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382485_a_383814]
-
nu o auzi! Crezi oare că în cer îngerii aiurează sau că e nevoie ca Adam în tufiș să te ascunzi? Cuvintele te găsesc și-n a șarpelui gaură, după tine oftează, exclamă, tânjesc, omule doar tu și ele aveți aură, folosindu-le bine vă și mă folosesc! DE-A VA-ȚI ASCUNSELEA Violetul ascunde un om roșu ce zboară prin vis, violându-și propriul somn nimic nu mai simte, e în paradis. Negrul sparge violetul cu tușe groase de moarte
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
reciproce ale unuia din firea celuilalt. Acum Seniorul părea destins. Trupul, înaltul trup, primise între timp o nobilă aducere a umerilor lați, brațele, dezinvolte și expresive în mișcare, lămureau oricare vorbă începea. Fruntea oferea privirii boltirea nativă, încununată de-o aură luxuriantă, stăvilind părul și adâncind ochii de-o tinerească melancolie pe albul feței mărginit de umbra bărbii rase. Și, ce să vezi, gura nu-și mai chinuia buzele în incisive atingeri, ba din contră, își respecta calină linia, lăsând ca
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
neant Astartee, Baali ce se-afundă-n abis, Să fie aievea, e vis? Purtat de un nor, strălucind, Se-apropie Cuvântul șoptind: ,,Eu sunt Cel ce sunt!” Din mărire, Coboară mirificul Mire Și-n dans ordonat de atom, Renaște adamicul om, Cu aură cristică-mbracă, Ființa cândva prea săracă, Să poată purta o cunună. În ceruri, trompete rasună, Ecouri de noi aspirații, Se sting printre vechi constelații Și pulberi de stele coboară, Îmbrăcând minunata comoară, Eternul Luceafăr de zi! E Viața, minunea de-
EXISTENȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382576_a_383905]
-
mai multe reviste, făcându-mi astfel „al doilea debut literar”. Primul fusese marcat în 2009, în revista „Repere Educaționale”, cu poezia „ Când îngerii vegheau” dedicată Antoniei, nepoțica mea, apărută în viața fiului meu - Cătălin și a familiei noastre ca „o aură pe fruntea unui neam binecuvântat de Dumnezeu”. „Am trimis „necunoscutului de la capătul lumii” asa cum era firesc, un mulțumesc. Cuvântul mulțumesc nerostit direct, doar scris, e un răspuns sec, fără suflet, care a fost uitat sau trecut cu vederea de
SUFLETUL NU ARE GRANIŢE ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382589_a_383918]
-
în sine, mătușa e schimbată, dar nu doar în bine... Încă suferea după Artemie... Resentimentele față de el și de toți ce i-l aminteau erau încă la fel de puternice?! Poate de asta e altfel? Poate de asta nu întreabă nimic de Aura, de ceilalți? Ce mai, se ridicase între ele un zid inconfortabil de tăcere groasă... Stânjenită de turnura vizitei, Mira se ridică, își luă rămas-bun, promițând că va mai trece. Ieșind, îl zări pe soțul vară-sii coborând din mașină. Nu
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
se păruse normal cum procedase... Așa era ea. Așa erau ei, ai lui Artemie. Îi acceptase. Erau rudele... Unicele... Fuseseră așa... Așa rămăseseră... Dar cine nu greșește?! De la povestea cu peștele, nu se mai văzuse cu Marieta decât la înmormântarea Aurei, apoi, a lui Costin. Pretextând că cei tineri erau plecați, trecuse numai ea. Atunci, Mira înțelesese că n-avea de la cine să aștepte o mână de ajutor la nevoie. Nu exista nimeni. Nici măcar aceste neamuri... Zâmbise amar, încercând să uite
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
a lui Costin. Pretextând că cei tineri erau plecați, trecuse numai ea. Atunci, Mira înțelesese că n-avea de la cine să aștepte o mână de ajutor la nevoie. Nu exista nimeni. Nici măcar aceste neamuri... Zâmbise amar, încercând să uite încrederea Aurei în Marieta și ai ei. La nunta lui Renée veniseră toți, dar înfășurați într-o mantie de distanță, de aroganță, de parc-ar fi asistat siliți. Stătuseră de formă și plecaseră rapid. Pieriseră toate punțile de comunicare. Era clar. Plecaseră
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
OCTOMBRIE 2014 Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK ***1. BORIS IOACHIM (Botoșani) - IMN IUBIRII (Versuri, A5 Manșetat, 132 pagini) Poezia lui Boris Ioachim inspiră încredere, speranță și poartă o aură specială. Este, fără umbră de îndoială, aura unui învingător care, în ciuda vremurilor de restriște pe care le traversează societatea românească și, implicit, cultura română, își păstrează intactă seninătatea sufletului, așternută în mod miraculos în versete de tainică rugăciune. Este - sau
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK ***1. BORIS IOACHIM (Botoșani) - IMN IUBIRII (Versuri, A5 Manșetat, 132 pagini) Poezia lui Boris Ioachim inspiră încredere, speranță și poartă o aură specială. Este, fără umbră de îndoială, aura unui învingător care, în ciuda vremurilor de restriște pe care le traversează societatea românească și, implicit, cultura română, își păstrează intactă seninătatea sufletului, așternută în mod miraculos în versete de tainică rugăciune. Este - sau nu - poezia lui Boris Ioachim atinsă de
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
recitând versurile acestei cărți, cu o dragoste matură, spunându-i: Am nevoie de tine pentru că te iubesc. (GHEORGHE A. STROIA) ***2. AUREL VASILICĂ (Slobozia, Ialomița) - LUMINA VIE (Versuri, A5 Manșetat, 88 pagini) Multe dintre poeziile cărții poartă în ele subtile aure meditative, ce fac trimitere la poezia metafizică, însă fără a apela la un limbaj de lemn, ci traducând înțelesurile adânci prin cuvinte simple și generoase. Astfel, Dumnezeu este centru al Vieții și Universului, Alfa și Omega și trebuie să fie
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
se culce. Chiar de trec prin valea morții Nu mai am de ce mă teme Dumnezeu este cu mine A venit să mă rezeme. El pe dușmani îi iubește Și le pregătește cină El pe cap mi-a pus coroană Cu aură de lumină. Plin potirul se revarsă De prea sfanțul hâr al Lui Și-n tot timpul e cu mine Domnul meu și-al cerului. Fericit șanț la tot pasul Căci voi locui și eu Multă vreme fără grijă În casa
PSALMUL 23 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383901_a_385230]
-
în sus, iar lucrurile de la nume mai departe. Vocea umană lasă dâre sonore în atmosfera îmbâcsită de lesturile toride ale verii. Fiecare individ ”răsună” clar și distinct. Fără dubii. Filtrată de simțuri, realitatea își ocupă din nou locul predestinat. Recenta aură semantică îi vine perfect, camuflând-o în cotidianul cel mai plat cu putință. Cu alte cuvinte, lucrurile se trudesc să-ți umple viața cu prezența lor sufocantă și monotonă. Să purcedem, cititorule, mai la vale! Costel Zăgan, 58 (1) Referință
58 (CINCIZECI ȘI OPT) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383945_a_385274]
-
sporită...de o lună-două în peisaj a mai apărut cineva. Cu siguranță tot o urmașă a Evei, colegă cu celelalte, tânără și frumoasă! Ea parcă are ceva aparte, acel sex-appeal sau pe românește acel vino’ncoa. E înconjurată de o aură de mister, de ceva nedefinit, dar acaparator. Gâlceava lui Ștefan cu sine însuși, dar și cu lumea politică, economică, socială, digresiunile sale pașnice o lasă complet rece. Cu coada ochiului bărbatul îi filează reacțiile, dar ovalul creol al fizionomiei acestei
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
locurile fruntașe, cu o medie mult mai mare decât a ei. Sorin avea avantajul, că era și un băiat simpatic, educat, în ciuda modestiei familiei din care se trăgea, jovial, chiar dacă nu frecventa cercurile cosmopolite unde să se șlefuiască, căpătând acea aură de șmecheraș de capitală. Era ceva nativ la el să se facă plăcut. Dacă la început a fost privit cu indiferență după ce colegii l-au cunoscut mai bine, mai ales fetele, l-au acceptat în gașca lor de "vedete" de
ROMAN , CAP. OPT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384074_a_385403]
-
Bogăția n-are nume, Fericirea-n cer e dată. Dându-și sufletul curat Doar cu fapte, gânduri bune Poți învinge un păcat Doar cu post și rugăciune. Lumea noastră nu-i a noastră, Fapte bune tu să faci, Sufletu-i aură albastră Să nu devenim posaci. Sufletul când părăsește Trupul neînsuflețit Două lumi el întâlnește Ai păcat sau mori iubit. Dintre cei care care-au plecat Lumea dincolo s-o vadă, Doar puțini au mai sperat Să se-ntoarcă aici, să
ÎNTR-UN TRUP... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383435_a_384764]
-
pleiadă de actori de o autentică și elegantă generozitate, ce joacă, uitând orice neplăcut gest de ocolire din partea notabililor oameni ai tuturor guvernelor de după 1989. Trupa de actori de la Tănase are în sinea ei o actriță care se mistuie în aura scenei, de o viață întreagă, în care și-a început drumul, îl merge și azi și-l va sfârși, în ultima clipă, pe scenă: Cristina Stamate. Mândră, frumoasă, elegantă doamnă a teatrului! Se lipește la inima omului, făcându-l să
CRISTINA STAMATE. PREIA ŞI DĂ CARATELE TEATRULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383457_a_384786]
-
cules, în practica agricolă cu elevii, mai târziu - butuc, busuioaică sau tămâioară, Riesling, Fetească albă, rosé.... M-am întâlnit cu câțiva oameni, pe stradă, îmbrăcați , mai toți, în alb / negru , ca în Ardeal, cu sobrietate și rafinament, îngrijiți, luminoși, „cu aură„ . Copiii pe care i-am zărit ici-colo, la porți jucându-se, erau frumoși ca fluturii ! Bănci erau mai la fiecare poartă și flori, multe flori, mai ales din acelea de piatră, multicolore, dar și mai înalte, nalbe cu mari cupe
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
prin prisma meseriei de muzeograf, că noi oamenii suntem dornici de frumosul artistic, ca ecou al umanismului ce ne diferențiază de lumea necuvântătoarelor, contemplarea produselor artelor plastice fiind momente încununate de sublim, de muzicalitate, de reculegere și motivație. Arta - ca aură a omului, așa ne-a dăruit-o Minodora Ursachi prin tot ce a oferit comunității. A slujit arta și tot ce ține de ea cu un soi de religiozitate înduioșătoare, pătimașă chiar, ducând o luptă invizibilă pentru asanarea urâtului din
MINODORA URSACHI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382988_a_384317]
-
deșertăciune”. Anecdotica acestui volum e vie, pe alocuri pasionantă, ea vizează diverse întâmplări, relatate cu o minuțiozitate când compasivă, când vag ironică, niciodată rece, crudă sau distantă. Cadrul este divers: un târg de provincie, zugrăvit, cu umor și duioșie acidă (Aura singurătății; Nadir, la ospățul melomanilor etc.), un cartier din Capitală (Logodnă la mezanin), o localitate rurală (Scrisori din memoria pustiei; Amiază, în simfonia cicorii), un oraș suedez (Hobby-ul anticarului Jason), un salon de spital (Celălalt Ioan) etc. Fabula, așadar
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
întuneric, alcătuiește o lume” Cum sunt nopțile, cât de lungi sunt departe de țară? Mai poate singurătatea să fie oblojită, departe de casă? - Nopțile nu sunt destul de lungi atunci când te visezi acasă. Mereu sunt pe dealurile copilăriei. Dar există o aură cu care te naști în casa părinților, care te învăluie ca un glob: e viața. Restul, care vin din alte locuri, se depun ca foile de ceapă. Oriunde vei fi în viață, fizic vei fi întotdeauna în sfera locului natal
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
te naști în casa părinților, care te învăluie ca un glob: e viața. Restul, care vin din alte locuri, se depun ca foile de ceapă. Oriunde vei fi în viață, fizic vei fi întotdeauna în sfera locului natal, în sfera aurei părinților tăi, bucățica de Românie care te protejează și te ajută să supraviețuiești. Această aură e împletită în tine prin vocea părinților tăi. Este aura istoriei trăite. - Ce ne poți spune despre soția și familia ta? Există familie ideală? - Secretul
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]