1,822 matches
-
resimțită Întotdeauna ca o absență - a mamei și a protectoarei „fuste materne”, a tatălui (bărbatul puternic, dominator, cu care nu discuți, nu ai dialog, ci i te supui, ascultându-i ordinele), În fine, a Bisericii, care și-a pierdut definitiv austeritatea, fiind „prea liberă” - colorează tabloul realității În nuanțe sumbre. Tonul este al disperării ultime, iar regresul la condiția paradisiac-primară nu are nimic auroral, pur sau tandru: el amintește mai degrabă târâitul spasmodic al ofidienelor, decât amplitudinea energicei mișcări adolescentine. Totodată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
specie, nu au fost decât rareori înlocuite, fixând o dată în plus lucrurile de ținut minte. Prima generație de manuale postdecembriste nu s-a diferențiat prea mult de cele din anii '80, multe fiind, de fapt, simple reeditări în condiții de austeritate economică severă. Abia odată cu manualele alternative și cu deschiderea unei competiții serioase între editori s-au putut observa schimbări notabile. Designul noilor cărți trimite, în general, la modele occidentale. Textul este încadrat de grafice, frize cronologice, hărți, tabele, statistici, reproduceri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ideea unei solidarități istorice și a bunei înțelegeri româno-bulgare, găsind argumente pentru toate epocile vizate. Dincolo de schimburile oficiale de demnitari, sportivi ori specialiști în diferite domenii, s-a conturat treptat un interes real pentru țara vecină, motivat chiar și de austeritatea extremă impusă românilor în anii '80. Disputa teritorială pentru zona dintre Dunăre și Marea Neagră care marcase ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și prima jumătate a celui următor părea uitată, cel puțin în paginile manualelor noastre. Se cultiva totuși
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ale cetățenilor evrei, neadmițând compromisuri în acest sens, dar promovând „sporirea inițiativei și curajului necesar pentru a munci și a înfăptui” de către toate categoriile sociale. Prezentat de propagandă ca salvator al statului român, prin măsurile luate și politica sa de austeritate, generalul Ion Antonescu căuta să-și fortifice poziția de conducător al statului, să câștige capital moral în fața românilor și a opiniei publice, în condițiile dualității puterii, mai degrabă a coabitării cu legionarii, în care Mișcarea să nu fie mai presus
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
știrii abdicării Regelui. Câteva luni mai târziu, rămâne fără bursă și fără perspectiva revenirii în țară. Scrisorile mamei îi descriu o Românie din ce în ce mai schimbată, mai sovietizată. Dorința de a-și revedea mama îi temperează revolta și o ajută să depășească austeritatea și decepțiile. Situația ei nu este singulară: intelectualii români trăiesc de la o zi la alta și sunt nevoiți să apeleze la asociații caritabile pentru hrană sau bunuri de consum. Monica Lovinescu descrie în La apa Vavilonului condițiile în care trebuie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sarcina de a distribui alimente în toată lumea 556. La cîteva zile după vizita din decembrie a lui Ausnit și Malaxa, Berry a telegrafiat Departamentului de Stat. El avusese o întrevedere cu ministrul Economiei Naționale, Gheorghiu-Dej, pe tema secetei. Printr-o austeritate severă, proviziile puteau ține pînă în ianuarie. După aceea, peste tot avea să fie foamete. Gheorghiu-Dej era dispus să vină în Statele Unite pentru a negocia cumpărarea unui stoc de cereale sau împrumutarea unei rezerve suficiente de grîne pentru a scoate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru consumul intern. În octombrie 1981, guvernul a hotărît să sancționeze "stocarea" de alimente prin închisoare, între șase luni și cinci ani. La o săptămînă după aceea, Ceaușescu a introdus programe de raționalizare a consumului de cereale 2132. Programele de austeritate aveau, însă, nevoie de timp pentru a da rezultate. În consecință, pe 3 noiembrie, Bucureștiul le-a cerut creditorilor occidentali să amîne scadența cu pînă la șase luni2133. Cu două săptămîni mai tîrziu, FMI a recunoscut în mod oficial restanțele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu împiedică, în nici un caz, oamenii să plece din țară2143. În vreme ce România și-a petrecut următoarele luni încercînd să-și achite datoriile externe, Washingtonul și-a concentrat atenția asupra evenimentelor din Polonia. Încercarea Varșoviei de a-și stabiliza economia prin austeritate a iscat revolte serioase pe tot cuprinsul țării. Sindicatul Solidaritatea s-a ridicat împotriva noului guvern al lui Wojciech Jaruzelski, cerînd alegeri libere și reforme economice drastice. Jaruzelski a răspuns pe 13 decembrie 1981, impunînd legea marțială în toată țara
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cu aproape 18 luni mai tîrziu, Ceaușescu le amintea membrilor CC al PCR rolul jucat de armata sovietică în eliberarea României de fascism. "Actul istoric din 23 august 1944... se... datorează victoriilor armatei... sovietice"2176. Avînd în vedere programele de austeritate ale lui Ceaușescu și lărgirea comerțului cu blocul comunist, excedentul înregistrat de America în comerțul bilateral cu România era acum de domeniul trecutului. Dat fiind că România prefera mai curînd să vîndă decît să cumpere, oamenii de afaceri americani nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu intenționează să restituie datoriile principale, de 1,4 miliarde, scadente în 1983. Ceaușescu era dispus să achite toate ratele pentru dobîndă în cursul anului, dar dorea să reprogrameze plățile principale. Creditorii străini au acceptat propunerea. Excedentul comercial al României, austeritatea impusă pe plan intern în scopul promovării exporturilor externe și hotărîrea de a nu mai solicita alte împrumuturi demonstrau că România își lua în serios achitarea datoriilor externe. Procesul de replanificare din 1982 a înlesnit negocierile din 1983. În mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au scăzut decît cu 30%. Creșterea rapidă a excedentului comercial era un motiv de îngrijorare pentru Piața Comună. România era prima țară din CAER care semnase un acord cu Comunitatea Economică Europeană, acord încheiat în 1980. Și totuși, programul de austeritate impus de Ceaușescu schimbase direcția și volumul comerțului bilateral prevăzute inițial. Deficitul CEE față de România crescuse de la 59 de milioane de dolari, cît fusese în 1980, la 710 milioane, în 1982, și era pe cale să depășească această valoare în 19832263
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca în cazul în care ar rămîne capete de porci, acest surplus să fie consumat în cadrul județului 2343. După două săptămîni, românii se plîngeau că în măcelăriile locale nu mai găsesc decît "capete de porc"2344. Printre alte măsuri de austeritate se numărau ordinul ca temperatura din locuințele particulare și instituțiile publice să nu depășească 12 grade C, toate restaurantele și locurile de distracție să se închidă la ora 22:00 și becurile din gospodării să nu depășească 40 de wați2345
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
li se micșoreze salariile, conform ultimelor decrete care condiționau retribuirea de productivitatea muncii 2489. Și totuși, această primă demonstrație importantă într-un răstimp de zece ani avea la bază și alte cauze. Cea mai importantă dintre ele era programul de austeritate economică, instituit de Ceaușescu. Bunurile de consum din străinătate aproape că dispăruseră din rafturi. Ceaușescu învinuia pe oricine în afară de el însuși și de propria familie de situația jalnică în care se afla economia românească. Pe 5 octombrie, le spunea delegaților
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru produsele finite. Și nu numai atît: România fiind încă o țară "în curs de dezvoltare", ea trebuia să beneficieze de tratament preferențial din partea statelor aliate cu o industrie dezvoltată 2491. Brașovul era în mod deosebit afectat de programul de austeritate al lui Ceaușescu. Situat la înălțime, într-o zonă colinară, acest oraș avea, în mod normal, iarna, temperaturi sub 0 grade C. Apoi, din cauza hotărîrii guvernului de a îndrepta producția alimentară către export, românilor le mai rămîneau foarte puține produse
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
hotărînd ulterior să suspende toate tratativele în vederea încheierii unui acord economic ce viza îmbunătățirea situației drepturilor omului din România 2544. Faptul că România își achitase datoriile nu a atras nici atenția oamenilor de afaceri americani. Prin programul său susținut de austeritate, Ceaușescu micșorase la minimum importurile. La sfîrșitul lunii septembrie 1989, Departamentul de Stat arăta că valoarea totală a comerțului bilateral româno-american este de 356 milioane de dolari, din care exporturile americane reprezintă doar 102 milioane 2545. Rezervele Administrației în ceea ce privește impunerea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a pus accentul atît pe persecutarea ungurilor, cît și pe emigrarea evreilor, iar în a treia, pe politica Bucureștiului vizavi de unguri și cultele religioase nerecunoscute. A treia etapă a început în primii ani ai deceniului '80. Programele de austeritate economică ale lui Ceaușescu și hotărîrea lui de a achita datoriile externe ale României au redus exporturile Americii către București. Odată cu scăderea volumului comerțului, a scăzut și numărul reprezentanților corporațiilor care veneau anual să pledeze, la audieri, pentru reînnoirea Clauzei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
foarte simplă și practică: România trebuia să-și sporească exporturile și să-și reducă importurile. Întrucît balanța comercială bilaterală se înclina în mod disproporționat în favoarea Bucureștiului, comerțul american și-a pierdut rolul major pe care-l avusese în România. Prin austeritatea impusă de Ceaușescu, țara depindea mai puțin de exporturile americane, unul din aspectele influenței americane. Criza provocată de datoriile externe și politica economică ce a decurs de aici au pus Congresul în imposibilitatea de a influența, prin comerț, politica Bucureștiului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Modernilor. Aceste imperfecțiuni datorate supunerii la legile umane ce nu permit atingerea absolutului sunt în viziunea lui Fénelon particularizate la intervențiile corului în tragedii, considerate rupturi, întreruperi ale coerenței acțiunii, la plăcerea pentru jocurile de cuvinte (se citește aici poate austeritatea prelatului Fénelon?) și la predispoziția spre vulgar. Însă imperfecțiunea supremă a anticilor o constituie religia lor "monstruoasă și ridicolă"83, ce înalță la rangul de zei ființe viciate și insuportabile. Marele păcat al Antichității îl reprezintă necunoașterea creștinismului. Se conturează
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o perspectivă diacronică, doar conștiința istoriei poate evidenția locul și rolul pe care un nou artist trebuie să-l împlinească. Referindu-se la poezia secolului al XX-lea, autorul încearcă să-i prevadă destinul, așezându-l sub semnul unei anumite austerități (o viziune asemănătoare o întâlnim și la Hulme care anticipa "o vreme a poeziei uscate, dure, clasice"303), asociate unei puternice esențializări. În viziunea lui Pound, poezia va deveni "mai dură și mai sănătoasă [...] nu se va impune prin zarvă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
aflat despre viața lui Wittgenstein. Existența altor oameni i-a putut atrage atenția lui Noica îndeosebi prin ceea ce i s-a părut exemplar din punctul de vedere al propriilor sale opțiuni: dezinteresul pentru bunuri materiale, pentru succes vizibil, cultivarea acelei austerități care favorizează deplina concentrare asupra lumii ideilor.1 Dacă ceea ce a provocat admirația lui Noica a fost puterea lui Wittgenstein de a renunța la tot ceea ce nu servește unei înfăptuiri majore pe tărâmul gândirii, atunci ar fi fost poate mai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sensibilității față de valorile morale elementare care se exprima printr-o revărsare nestăvilită de afectare, artificialitate și ipocrizie. Toate acestea subminează comunicarea, relațiile simple și firești dintre oameni. Pentru Kraus, cultura autentică și onestitatea erau de nedespărțit. În sinceritate, simplitate și austeritate, vedea nu numai valori morale, ci, în egală măsură, și atribute ale creației autentice. La Weininger, radicalitatea morală a lui Kraus era însoțită de o pledoarie pentru creație drept singurul țel al vieții unei ființe omenești pe deplin dezvoltate. Un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Trattenbach, care străbătea poteci abrupte prin pădure, avea o lungime de 20 km! În Austria de atunci, era greu de găsit un colț de lume mai izolat și mai sărac. Sărăcia locuitorilor a fost accentuată de situația economică de după război. Austeritatea impusă oricum de condițiile locului a fost sporită prin deciziile noului învățător, care nu putea să apară locuitorilor altfel decât drept un om ciudat. A locuit în încăperi mai mult decât modeste și primea masa de prânz de la cea mai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nivel de generalitate a faptelor printr-un sistem de ecuații diferențiale. Sistemul propus de Hertz consta din puncte de masă și relații între ele care dau socoteală de mișcările accesibile observației. Această concepție asupra științei naturii, care se distinge prin austeritatea ei extremă, pare să-l fi atras pe tânărul Wittgenstein tocmai prin promisiunea de a asigura îndepărtarea oricăror întrebări și așteptări neîndreptățite. Dacă știința nu-și propune decât să construiască „imagini“, care satisfac condițiile menționate, atunci nu se va pune
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la prima vedere.“9 Nimic nu poate pune mai bine în evidență modul în care resimțeau oamenii care îl serveau eminența acestui domeniu de preocupări decât o asemenea pildă de măreție în umilință. Russell și Wittgenstein erau profund atașați de austeritatea și transparența cristalină a demersurilor analizei, pe care o puneau în contrast cu retorica adeseori emfatică a stilului multor scrieri filozofice. Întrebându-l pe Russell cum au scris ultimele rânduri ale voluminoasei lucrări în trei volume Principia mathematica, elaborată în colaborare cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ar reactiva prospețimea aurorală: "Vreau tonuri clare / Și culori în stare pură, / Vreau să-nțeleg, să simt, să văd" (Intoleranță). Program estetic amintind de clasicul clare et distincte percipere al retoricii lui Quintilian, dar și de Racine, citat în legătură cu binomul austeritate și naivitate (naiv în sensul de nativus, originar, înnăscut). Într-un interviu din 1980, Blaga, pe care poeta nu-l văzuse niciodată, era declarat model, admirat pentru sobrietate: "Este poetul de la care am învățat că într-un poem o metaforă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]