1,963 matches
-
le fac pe acesta accesibile metodelor (KOHUT, 1984Ă, (KERNBERG 1, 1974Ă (KERNBERG 2, 1974Ă, (HOROWITZ, 1977Ă. Dintre personalitățile de cluster C - cea obsesiv-compulsivă reprezintă tipul cel mai potrivit pentru abordarea psihanalitică. Sunt importante calitatea interpretării presiunilor Supra-Eului pacientului și cultivarea autocontrolului în relațiile interpersonale. Personalitățile de tip evitant și dependent pot beneficia de tehnicile psihanalitice în condițiile asocierii și a altor terapii - cum sunt cele cognitiv-comportamentale și a medicației SSRI. Sunt decisive cultivarea încrederii în metodă dar și evitarea idealizării terapeutului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
le consideră decisive în modelarea personalității și în amprentarea calitativă a biografiei personale. Din perspectiva Eului - FREUD (1923Ă - sunt de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate și distorsiuni emoționale sunt rezultatul apelului la mecanisme defensive maladaptative precum reprimarea sau identificarea proiectivă. În același cadru patologia Sinelui (KOHUT, 1977, KOHUT, 1984, ORNSTEIN, 1998Ă este centrată pe raportul dintre coeziunea și vitalitatea respectiv slăbiciunea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și comportamentul acestuia. Ele sunt expresia procesului de difuziune, de dezorganizare și lipsă de coerență interioară. Conștientizarea lor și reprimarea fenomenelor de proiecție asupra celor din jur cu ajutorul terapeutului favorizează refacerea unității și autenticității personale. Sunt abordate elaborat capacitatea de autocontrol, percepția de sine, relațiile interpersonale și randamentul în profesie ale căror particularități sunt interpretate și adaptate pentru perioada imediat următoare contactului sau raportului terapeutic. BATEMAN și FONAGY (2003Ă descriu reperele dominante ale tehnicilor psihodinamice derivate din teoria atașamentului, aplicabile cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mod necondiționat neacceptat de către lumea din jur care este răuvoitoare și periculoasă”. Aceste distorsiuni cognitive duc la interpretări și ca urmare la trăiri afective și atitudini extreme în raport cu evenimentele vieții. BECK (1990Ă și colaboratorii sugerează și prezența unui deficit al autocontrolului la personalitățile patologice care favorizează manifestările impulsive sau dimpotrivă o exagerată inhibiție. Tot din perspectiva teoriei cognitive YOUNG (1999, 2003Ă introduce termenul de structură maladaptativă precoce. El integrează experiențele maladaptative negative perceptuale, afective sau cognitive trăite într-un mod repetat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în ședințe săptămânale de 50-60 minute, fiind însă flexibile ca structură în funcție de disponibilitatea pacientului. Acesta este obligat să țină un jurnal cotidian cu conținutul subiectelor abordate și poate apela oricând telefonic terapeutul - se recomandă zilnic - atunci când anticipează o scădere a autocontrolului. Ședințele sunt subîmpărțite în 3 etape: de abordare și estompare a psihotraumelor, a evenimentelor și comportamentelor care perturbă relația terapeutică și a condițiilor care afectează calitatea vieții pacientului. Abordarea aptitudinală vizează structurarea unor abilități noi, cu efecte adaptative și se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stabile și integrate ale Eului despre Sine și cei din jur. Cel de-al doilea cuprinde deficiențele relaționale interpersonale în sensul atașamentului, intimității și echilibrului iar cel de-al treilea integrează viciile comportamentului prosocial în sensul raporturilor dintre incisivitate și autocontrol, dintre activism și pasivitate. Modelul lui BENJAMIN coalizează atribute psihodinamice și interpersonale care fundamentează tehnici psihoterapeutice omonime la care se adaugă cele cognitive (MARKOWITZ și colab., 1998Ă. Psihoterapiile interpersonale și-au dovedit utilitatea în abordarea depresiilor, tulburărilor anxioase și bulimiei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2. Grandiozitate (sentimentul de capacități crescute, aroganțăă; 3. Nevoia de stimulare continuă; 4. Minciuna patologică; 5. Manipularea altora; 6. Lipsa remușcărilor sau a vinovăției; 7. Afect superficial; 8. Răceală interpersonală și lipsa empatiei; 9. Stil de viață parazitar; 10. Slab autocontrol comportamental. 11. Comportament sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni; 17. Relații maritale scurte, repetate; 18. Delicvență
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei, autocontrolul. Acestea și altele sunt instrumente psiho-neurologice ce-i asigură dominarea, controlul și manipularea altora (HARE, 1998Ă. Au fost incriminate disfuncții ale cortexului frontal-orbital, cortexului medial-temporal și amigdalei, împreună cu sistemul lor de neurotransmisie responsabil de coordonarea proceselor cognitive și afective. La
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
biologic, la fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și sisteme de neurotransmisie susțin agresivitatea, care este în sine o dimensiune naturală și adaptativă a animalelor și omului. Excesul de agresivitate și mai ales lipsa de control, de autocontrol și modelare, de transpunere în comportamente structurate, eficiente, competitive și integrate social, este o importantă caracteristică a psihopatului. Rata crescută de impulsuri agresive se corelează cu o scădere a transmisiei serotoninergice. Impulsivitatea, circumstanțialitatea răspunsurilor și deficitul de planificare au fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sunt eficiente sunt mult mai puternice în reglarea comportamentului decât cele indiferente. Persoanele își pot regla propriul comportament într-o anumită măsură prin conștientizarea consecințelor generate de ei înșiși, adoptând schimbări care însoțesc operațiunile condiționate explicate în termenii proceselor de autocontrol, și nu prin legături directe S-R. Rezultatele condiționate sunt privite ca „reflectând operațiunea de mediere a mecanismelor mai degrabă decât cuplarea directă a stimulilor cu răspunsurile, evocată de alte evenimente”. Teoria modelării (a învățării sociale), deși eminamente behavioristă, este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru „introversiune” ținând de „teama de a intra în rândul lumii”, „convingerea în incognoscibilitatea sufletului omenesc” sau „dorința de autoconservare”. Ca „mecanisme de conservare și autocontrol”, activismul și introversiunea concordă cu niște „tendințe caracteristice vrâncenilor prin tradiția lor răzeșească” (cf. Geană, 1987, 442-451). Studiul orientărilor valorice (value orientations) în România (vizând elaborarea unui „atlas al valorilor poporului român”, sub coordonarea lui Vasile V. Caramelea, în anii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
gradul de predictabilitate a omului (1, 2, 31), precum și (bio)ritmul activităților umane (15, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 42). Câteva dintre proverbele de față se interesează de planul „activismului” sau tenacității umane (3, 4, 8), de cel al „autocontrolului” ca austeritate și cumpătare (14, 29) și de cel al (auto)instruirii (17, 21). În sfârșit, sunt și proverbe ce tratează problematica viețuirii sociale, din perspectiva relațiilor de rudenie (5, 11, 12, 20, 43). Astfel ordonate, perechile de proverbe ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
perseverează atunci când „temeiul” sau „obiectul muncii” (sau al educației) este neînsemnat (3), dovedind însă o majoritate clară în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau „agonisirii” (4, 8). La itemul 3, opțiunile celor sub 40 de ani sunt totuși mai ponderate. „Autocontrolul” și moderația nu sunt trăsături cultivate în mod deosebit de către localnici, aceștia preferând „uzul” și consumul în locul „austerității” (29) sau acceptând cu greu austeritatea, în condițiile unei orientări către „calitatea vieții” (ca modă, rang etc.) a femeilor, incluzându-le aici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să se bazeze pe cunoașterea secreției fiziologice de insulină, cu scopul reproducerii ei cât mai fidele (1). Din acest motiv, regimurile de insulinoterapie intensive, constând în injecții multiple de insuline prandiale și bazale și ajustarea continuă a dozelor, bazată pe autocontrol glicemic, au fost denumite "funcționale", "pseudofiziologice" sau "substituție insulinică apropiat-normoglicemică" (3). Regimurile de tratament denumite "convenționale" constau în administrarea a 1-2 injecții/zi, de cele mai multe ori amestecuri de insuline, cu o implicare modestă a pacienților în autocontrol (5). Ele continuă
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
dozelor, bazată pe autocontrol glicemic, au fost denumite "funcționale", "pseudofiziologice" sau "substituție insulinică apropiat-normoglicemică" (3). Regimurile de tratament denumite "convenționale" constau în administrarea a 1-2 injecții/zi, de cele mai multe ori amestecuri de insuline, cu o implicare modestă a pacienților în autocontrol (5). Ele continuă să fie, probabil, cel mai frecvent folosite și la ora actuală (14). În general, aceste regimuri sunt rezultatul unui compromis între obiectivele terapeutice și confortul și dorințele pacienților (15). Tratamentul continuu cu insulină este o indicație absolută
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
acelora care pot limita speranța de viață), și de suportul lui familial și financiar. ținând cont de acestea, obiectivele terapeutice trebuie să fie realiste (5). Ajustările terapeutice trebuie să se bazeze mai mult pe valorile glicemiilor obținute de către pacienți, prin autocontrol, decât pe "predicțiile de manual" privind farmacodinamica insulinelor (1). Nu în ultimul rând, reușita oricărui regim de insulinoterapie se bazează pe contactul eficient și permanent dintre pacienți și echipa de îngrijire (medici de familie, diabetologi, educatori, dieteticieni și psihologi). 60
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mai corecte în vederea obținerii obiectivelor terapeutice urmărite. Dacă în regimurile convenționale, programul de viață al pacienților este "subordonat" schemei de insulinoterapie, regimurile intensive se "subordonează" programului de viață al pacienților (13). Condițiile majore pentru reușita regimului intensiv de insulinoterapie sunt: - autocontrolul glicemic continuu și valorificarea imediată a rezultatelor prin luarea deciziilor adecvate - deprinderea și perfecționarea continuă a cunoștințelor teoretice și practice necesare - un grad înalt de motivare a pacienților. Valorificarea imediată a rezultatelor glicemiilor obținute prin autocontrol înseamnă și introducerea conceptului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
intensiv de insulinoterapie sunt: - autocontrolul glicemic continuu și valorificarea imediată a rezultatelor prin luarea deciziilor adecvate - deprinderea și perfecționarea continuă a cunoștințelor teoretice și practice necesare - un grad înalt de motivare a pacienților. Valorificarea imediată a rezultatelor glicemiilor obținute prin autocontrol înseamnă și introducerea conceptului de "corecție", constând în creșterea sau reducerea dozelor de insulină, modificarea cantității de hidrați de carbon la masa respectivă, sau administrarea de injecții suplimentare, interprandiale, care au ca scop corectarea unor valori situate în afara obiectivelor terapeutice
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
subcutanat, în doze mici, pentru substituția bazală (debit bazal) și bolus-uri pentru substituția prandială (debit prandial). Ambele debite pot fi reglate de către pacient, în funcție de glicemii, aportul de hidrați de carbon și alte criterii (efortul fizic, profilul nocturn al glicemiilor). Autocontrolul continuu al glicemiilor este absolut necesar. Dat fiind faptul că depozitul subcutanat de insulină este în general mic, riscul deteriorării metabolice rapide în cazul întreruperii administrării datorită unor probleme tehnice (înfundarea cateterului, malfuncția pompei) trebuie avut întotdeauna în vedere, mai
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
tratamentul cu pompa de insulină și își asumă responsabilitatea utilizării ei; - au așteptări și obiective realiste referitoare la utilizarea pompei de insulină; - sunt puternic motivați în obținerea și menținerea controlului metabolic; - sunt aderenți la programul de monitorizare, auto-monitorizare, control și autocontrol; - au deprinderi, aptitudini și îndemânare în utilizarea pompei, în auto-monitorizare, auto-ajustarea dozelor de insulină și autocontrol; - au o experiență anterioară cu insulinoterapia intensivă cu injecții multiple (excepție fac gravidele); - stabilitate psihologică și suport familial; - au acces la unități și echipe
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
referitoare la utilizarea pompei de insulină; - sunt puternic motivați în obținerea și menținerea controlului metabolic; - sunt aderenți la programul de monitorizare, auto-monitorizare, control și autocontrol; - au deprinderi, aptitudini și îndemânare în utilizarea pompei, în auto-monitorizare, auto-ajustarea dozelor de insulină și autocontrol; - au o experiență anterioară cu insulinoterapia intensivă cu injecții multiple (excepție fac gravidele); - stabilitate psihologică și suport familial; - au acces la unități și echipe medicale specializate în îngrijirea diabetului și utilizarea pompelor de insulină; Utilizarea pompei de insulină presupune un
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
eliminarea simptomelor specifice, poliuria, polidipsia, tulburările de vedere și tratamentul eventualelor afecțiuni concomitente (infecții genitale, urinare, cutanate, respiratorii). Pentru DZ tip 2 bilanțul riscului cardiovascular global poate fi prioritar. Ajustarea înseamnă nu numai modificarea dozelor, ci și modificări în ritmul autocontrolului, în terapia nutrițională, în regimul de efort fizic, cât și în frecvența contactelor cu echipa de îngrijire. 8.6.2. Etapele tratamentului cu insulină Tratamentul cu insulină parcurge trei etape majore: - etapa de inițiere a tratamentului - etapa de ajustare - etapa
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
menținerea lor. Parcurgerea acestor etape începe fie de la debutul diabetului zaharat tip 1 sau de la inițierea insulinoterapiei în diabetul zaharat tip 2, fie odată cu trecerea de la un regim de insulinoterapie la altul. Fiecare etapă are particularități în ceea ce privește: -frecvența și ritmul autocontroalelor glicemice și a contactelor cu echipa de îngrijire (acestea sunt mai frecvente în faza de inițiere și ajustare) -educația terapeutică (predominant individuală în primele două etape și, apoi, în ședințe de grup) -dozele de insulină folosite (principiul general constând în
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
100 pacienți/ an, față de 5 episoade/100 pacienți/an) (35), a generat, și generează încă, o oarecare reținere la transpunerea în practica curentă a strategiei intensive de insulinoterapie. La aceasta, în țara noastră se adaugă și faptul că mijloacele de autocontrol glicemic sunt încă relativ puțin folosite și greu accesibile tuturor pacienților (36). Inițierea tratamentului cu 2 injecții de amestecuri de insuline prandiale și bazale (C2) este încă o practică comună. Acest regim de insulinoterapie permite controlul simptomatologiei specifice, oferă pacientului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
regimul C4), calculul dozelor se face ca mai sus în faza de inițiere a tratamentului cu insulină, pacienții (sau familia, în cazul copiilor preșcolari) trebuie să deprindă cât mai repede tehnica de administrare a insulinei și, ori de câte ori se poate, tehnica autocontrolului glicemic. În general, dozele de insulină administrate trebuie să acopere integral necesarul de insulină al pacientului, pentru a proteja rezerva de insulină endogena existentă încă. Regimul de insulinoterapie intensivă răspunde cel mai bine acestor necesități (39). Conservarea cât mai mult
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]