1,607 matches
-
cărții prin care intenționez să demonstrez modalitățile de mare specificitate ale gravurii în redarea materialității, mă voi folosi de cazurile concrete ale unor imagini care reprezintă argumentul de forță al oricărui artist, indiferent de modalitățile de exprimare. Materialitatea în cazul „Autoportretului” lui Rembrandt (Fig. 5.) este exprimată atât la nivel de formă, cât și de textură. După cum putem vedea valorile semnelor în plan depărtat, părul sau mâna sunt mai palide și cu o încărcătură texturală mai mică decât forma veșmântului din
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
destin longeviv față de cel al Fridei Kahlo (moartă la 47 de ani), trăind până la vârsta de 89 de ani. Spre deosebire de Frida, obsedată de propria ei imagine prin care își transcria spaimele și angoasele, Leonor Fini nu a fost marcată de autoportrete, ci de fantasmele care o bântuiau ritualic și pe care se obstina să le scoată la suprafață (sau mai exact să le interiorizeze dinspre suprafață spre lăuntru, traseul fiind, prin urmare, exact invers decât în cazul Fridei) ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
cu aceleași personaje. Prefer mai degrabă să scriu un scenariu original. De fapt, chiar asta fac în acest moment. Am semnat un contract cu un important producător francez care este și realizator, prietenul meu Claude Berri. I-ați citit cartea Autoportret? E extraordinară. Ar trebui tradusă în română. În scris faceți un pact cu lectorul? Eu scriu doar pentru cititor. Scriu pentru a fi citit, și aș adăuga chiar - e și ceva orgoliu în asta - că scriu pentru a fi recitit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
crea amprenta unică a scrisului său - acel amestec de luciditate, umor tăios, anxietate a devenirii, elegie și conștiință tragică. În 1989, cu ocazia ediției aniversare de treizeci de ani, Roth a scris o prefață ce poate fi privită ca un autoportret al artistului la tinerețe: vorbind despre sine ca despre un "scriitor embrionar", își amintește ce detesta pe vremea aceea - revistele Time și Life, Hollywood-ul, televiziunea, lista best-seller-urilor, publicitatea, McCarthysmul, Cluburile Rotary, prejudecățile rasiale, mentalitatea americană despre progres și prosperitate, adică
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
30 Women", ce urma să reunească cele mai importante prezențe feminine din arta modernă a acelor decenii. Trimis de Guggenheim să caute și să selecteze cele "30 de femei", Ernst vizitează atelierul Dorotheei Tanning și e puternic impresionat de un autoportret al artistei, căruia îi găsește și un nume: Birthday (Aniversare). A rămas și pentru o partidă de șah, și, de fapt, n-a mai plecat decât în 1976, când moare. Expoziția, deschisă între 5 și 31 ianuarie 1943, a inclus
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fratele său Mihai, acord greu definibil astăzi, dar care se poate traduce prin ceea ce am denumit într-un alt loc iubirea (în cazul nostru prietenia) un flux inexplicabil al atragerii unuia către celălalt, în baza unor afinități elective. Iată un autoportret al poetului din primele pagini ale prozei Sărmanul Dionis, în care se remarcă trăsăturile realiste ale unui facies tipic eminescian, surprins în tușe extrem de fine: o frunte atât de netedă, albă, corect boltită, care coincide cu fața într-adevăr plăcută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic 239, ironie care aduce aminte de o altă proză scrisă în acest registru Părintele Iermolachie Chisăliță, unde poetul realizează un autoportret ironic cu influențe din Creangă. Adesea sunt surprinse și descrise mișcări și obiceiuri proprii: Cu coatele așezate pe masă și cu capul în mâini, Dionis descifra textul obscur c-un interes deosebit, până ce căpețelul de lumină începu a agoniza fumegând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
era, când au scos prelata?... Statuia lui I.V. Stalin, din Piața Aviatorilor. Fusese dată jos din ordinul secretarului general al partidului comunist, la vreun an și ceva după Declarația din aprilie 1964. * În Colecția de artă "Ion Irimescu" există un autoportret. E un bust al maestrului. Un Ion Irimescu militar. E un soldat cu caschetă de metal, strânsă sub bărbie. Sub el scrie doar atât: Autoportret. 1941. E un Irimescu tânăr, el avea atunci 41 de ani, era în floarea vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și ceva după Declarația din aprilie 1964. * În Colecția de artă "Ion Irimescu" există un autoportret. E un bust al maestrului. Un Ion Irimescu militar. E un soldat cu caschetă de metal, strânsă sub bărbie. Sub el scrie doar atât: Autoportret. 1941. E un Irimescu tânăr, el avea atunci 41 de ani, era în floarea vieții. E încordat. Hotărât. Posac. Dar puternic. Energic. Chipul său exprimă toată îndârjirea românului chemat spre "a dezrobi brazda lui Ștefan cel Mare", Basarabia, nordul Bucovinei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
atribuită lui Tristan Tzara 67, se vorbește despre un autoportret-simbol al sculptorului pe care acesta l-a trasat cu creta pe o tablă. Adică șapte sfere concentrice și o pană piramidală penetrantă ce le străpunge radial dinspre exterior. Sub acest autoportret Brâncuși a scris "relativement, tel que moi C. Brâncuși". Explicația metaforei, așa cum apare în carte, ar fi: "[...] prin arta sa cea nouă el tinde să depășească succesiv nivelurile structurale ale Universului (adică cele șapte ceruri) [...]. Cât privește cifra 7, se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aceeași parte cu Kant și Hegel. Omul reface din intzerior o căutare fără obiect real transcendent, ca revelație a misterului, în ascunderea absolutului. Ca o introspecție mnemoclastică exactă poetul reface în sensul propriei sale gândiri întreaga structură antropologică a imaginarului (Autoportret): "Lucian Blaga e mut ca o lebădă./ În patria sa/ zăpada făpturii ține loc de cuvânt.../ El caută apa din care bea curcubeul", acel curcubeu, legământ între Noe și Dumnezeu, între om și noos, între atma și eu. Procesul mnemoclastic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pașcani. După tată, originar din Rotopănești - jud. Suceava. Fost director al Teatrului Național din Iași, redactor șef al revistei „Convorbiri literare”. o vreme redactor la postul de radio Iași; asistent universitar, membru în colegiul redacțional al revistei „Cronica”. Din Lucrări: Autoportret pe nisip (1966); Restituirea jocului (1969), Duhul pietrelor, versuri (1970), Cantilene, poeme (1970) etc. 198 Volumul cuprinde materiale inedite și e păcat să nu fie oferit marelui public, mai ales că amintirile sunt de obicei gustate de cititori. La aceste
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de mata după ce ați scos còpii - restul se află la Muzeul Operei Române, București. Am primit însă cartea de care v-am vorbit și pe care o voi trimite în 2-3 zile și D Voastră. Este cu titlul „Portrete și autoportrete”354, cu un colectiv de cântăreți contemporani; mi s-au publicat 70 de pagini - scrise de subsemnatul, sub îngrijirea D-lui Profesor (Dan) Smântânescu, pe care l ați cunoscut - cred - cu ocazia vizitei la Fălticeni. În aceste amintiri se poate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ocazia vizitei la Fălticeni. În aceste amintiri se poate observa, prin o autobiografie sinceră și obiectivă, viața și cariera unui artist, așa cum a fost în peste 50 de ani de carieră de cântăreț de Operă. 354 Titlul complet: Portrete și autoportrete - Cântăreți Români, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor , București, 1974, Ediție îngrijită de prof. univ. dr. Dan Smântânescu, de la catedra de Istoria Muzicii, a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București. îngrijitor de ediții, publicist, remarcabil conferențiar, animator al vieții culturale. I-am
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
28 februarie 1913. Vezi Octavian Barbosa, Dicționarul artiștilor români contemporani, Editura Meridiane, București, 1976, p. 165. 329 Eu am avut câteva tablouri, însă o parte le-am pierdut în refugiu, iar un portret al soției și al meu și un autoportret al lui, le-am predat Muzeului din Iași, unde mai sunt și alte lucrări de Băeșu. Corespondența pe care am avut-o, precum și articolele din presă, le-am pierdut. Asemenea și fotografiile. Până ce-mi veți răspunde, eu voi întocmi datele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Portret - colecție particulară. Se zice că această lucrare evidențiază în special studiul mâinii. Portret de copil. Unul din panourile retrospectivei organizată de Oficiul de Expoziții la Atheneul Român - în București luna martie 1969. În partea de jos, primul rând cuprinde autoportretul apărut și în revista „Rampa”, sub titlul „Prietenii noștri”. Sub autoportret este „Jucătorul de maimuță”, apreciată capodoperă. Cartea de legitimație la Academia de Arte din München. Scrisoarea pictorului Sp. Strâmbu, din 9.II.1909, privind expoziția Tinerimei Artistice din acel
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
studiul mâinii. Portret de copil. Unul din panourile retrospectivei organizată de Oficiul de Expoziții la Atheneul Român - în București luna martie 1969. În partea de jos, primul rând cuprinde autoportretul apărut și în revista „Rampa”, sub titlul „Prietenii noștri”. Sub autoportret este „Jucătorul de maimuță”, apreciată capodoperă. Cartea de legitimație la Academia de Arte din München. Scrisoarea pictorului Sp. Strâmbu, din 9.II.1909, privind expoziția Tinerimei Artistice din acel an. Cosând, lucrare în Muzeul Constanța. În scrisoare, ai cerut Matale
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
încă una sau două lucrări, de la unii deținători 639. Prin concurs de împrejurări cu totul întâmplătoare, s-au mai identificat câteva bucăți de Hârlescu. În biblioteca noastră avem un exemplar al revistei „Rampa”, din martie 1920, în care este reprodus autoportretul semnat de D. Hârlescu, sub titlul „Pictorii noștri”. Mă gândesc că ar fi indicat pentru Colțul Pictorilor, cu precizarea că face parte cu portretul criticului de artă A. Jean Jaquet, dintre lucrările lui Hârlescu, achiziționate de Muzeul Simu. Ambele lucrări
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și voi transforma miraculosul într-un element grotesc? Poate c-ar fi mai bine să-mi depăn istoria vieții fără să o menționez pe Hartley, chiar dacă această omisiune va duce spre o mare minciună. E posibil oare, într-un asemenea autoportret, să omiți ceva care ți-a afectat întreaga ființă și care ți-a stăpânit gândurile zi de zi, întreaga viață? „Zi de zi“ e poate exagerat, dar nu foarte tare. Pe Hartley nu trebuie s-o „evoc“, pentru că este aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
unui cadru și amplitudinea unui sentiment. Tușe largi, generoase, suprapunerile sau juxtapunerile fac din fantezie un elogiu adus realului . Prin lucrarea în priză directă, izbutește ritualul unei reverențe adresată Memoriei. Viorica Toporaș face în toate acuarelele ei un fel de autoportret sentimental, o dezbatere asupra propriei sale ființe dăruită frumosului. Se simte bine în liziera unei păduri, în vecinătatea unei straduțe pitorești, pe malurile unei ape sau la țărm de mare. Are înțelepciunea de a transfera peisajului atributele unei umanități sensibile
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
a comandat o gravură. Ceea ce îl reprezintă pe acest artist sunt corpurile sale zvelte, alungite iar punctele de perspectivă neobișnuite sunt foarte surprinzătoare. Arta sa are o eleganță rafinată fiind o artă mai cu‑ rând cerebrală care rămâne distantă. În autoportretul său, artistul și‑a pus la încercare talentul și predilecția pentru efectele extreme de perspectivă. În mod distorsionat își pictează fața și mâna care ar fi văzute într‑o oglindă con‑ vexă. Efectul este accentuat de faptul că lucrarea a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
între cele două femei de Iosif din Arimateea, în a cărui grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
precum Tintoretto, El Greco, Caravaggio, Peter Paul Rubens, Rembrandt etc. Tiziano a folosit tehnica pensulei încărcate de cu‑ loare pentru a realiza întreaga gamă de subiecte disponibile artiștilor din perioada sa incluzând al‑ tare, scene mitologice și istorice, alegorii, portrete și autoportrete. Opera sa de început s‑a identificat cu cea a lui Giorgione, iar stilurile lor erau atât de asemănătoare, încât lucrările lor sunt greu de deo‑ sebit ceea ce a dus la confuzii în atribuirea câtorva picturi importante. Tiziano a apărut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a comandat o gravură. Ceea ce îl reprezintă pe acest artist sunt corpurile sale zvelte, alungite iar punctele de perspectivă neobișnuite sunt foarte surprinzătoare. Arta sa are o eleganță rafinată fiind o artă mai cu‑ rând cerebrală care rămâne distantă. În autoportretul său, artistul și‑a pus la încercare talentul și predilecția pentru efectele extreme de perspectivă. În mod distorsionat își pictează fața și mâna care ar fi văzute într‑o oglindă con‑ vexă. Efectul este accentuat de faptul că lucrarea a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
între cele două femei de Iosif din Arimateea, în a cărui grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]