1,238 matches
-
egale cu lungime de 43 mm, lățime de 6 mm și grosime de 2 mm. Crucea ara bordura înălțată și netedă de culoarea oțelului iar mijlocul este granulat. În centru este un medalion înconjurat de un cerc de oțel. Pe aversul crucii, în partea centrală, în medalionul central, este înscris circular "TRECEREA DUNĂRII" iar în mijloc, orizontal, "1877". Pe reversul medaliei, în medalionul central, este reprezentată monograma regelui Carol I: două litere C majuscule afrontate surmontate de o coroană. Panglica este
Crucea „Trecerea Dunării” () [Corola-website/Science/328508_a_329837]
-
emailați roșii între brațele ei. Crucea de clasa a 4-a este similară, dar cu brațe de argint simple și netede. La toate se află în mijloc un medalion înrămat auriu, care poartă vulturul roșu pe fond alb emailat pe avers și inițialele regelui Frederic Wilhelm, deasupra cu coroana prusacă, pe revers. Medalionul pentru clasa I este înconjurat de o bramă emailată albastru, purtând deviza ordinului: "Sincere et Constante." Steaua purtată pe piept este înzestrată pentru Marea Cruce aurie cu opt
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
fratele mai mare al lui "Gaston Albert Lavrillier" (1890-1958), gravor, medalist, pictor și sculptor francez. "Tipul Lavrillier" este un tip de gravură a pieselor monetare ale francului francez desenat de "André Henri Lavrillier" începând din 1933 și folosit până în 1952. Aversul piesei reprezintă un cap laureat al personificării Republicii Franceze, din profil, spre stânga, legenda circulară și, sub gât, semnătura artistului gravor: La marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Pe revers, sus, sunt gravate inițialele încoronate
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
mai jos, anul emisiunii: . De o parte și de alta a milesimului se află semnul Monetăriei din Paris, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat.Ca și pe avers, la marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este neted. Prima emisiune datează din 1933. Între 1933 și 1939, au fost emise de exemplare din nichel. Între 1939 și 1947, au fost emise de exemplare
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
neted. Prima emisiune datează din 1933. Între 1933 și 1939, au fost emise de exemplare din nichel. Între 1939 și 1947, au fost emise de exemplare de bronz-aluminiu. Între 1947 și 1952, au fost emise de exemplare din aluminiu. Pe avers, în centru, este gravată "Acvila României" încoronată, ținând în cioc o cruce, iar în gheare un paloș și un sceptru, având pe piept un scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un dublu C întretăiat), având valoarea
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta se află semnul monetăriei, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este zimțat. Pe avers, în centru, este gravată "Acvila României" încoronată, ținând în cioc o cruce, iar în gheare un paloș și un sceptru, având pe piept un scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un dublu C întretăiat), având valoarea
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
utilizată în Imperiul Roman de Răsărit, după căderea celui de Apus, consta îndeosebi în două tipuri de piese: solidus sau nomisma și o varietate de piese de bronz clar evaluate. Primele piese bizantine se înscriu în convențiile romane târzii: pe avers, împăratul este reprezentat mai degrabă din față decât din profil, iar pe revers, în general un simbol creștin precum o cruce, o alegorie a Victoriei, sau un înger (ultimele două tind să nu formeze decât unul). Piesele de aur ale
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
precum o cruce, o alegorie a Victoriei, sau un înger (ultimele două tind să nu formeze decât unul). Piesele de aur ale lui Iustinian al II-lea s-au demarcat de aceste convenții introducând un bust al lui Isus Hristos pe avers, și un semiportret sau unul întreg al împăratului, pe revers. Aceste inovații au avut și efectul de a-l conduce pe califul Abd al-Malik, care copiase, până atunci, stilul bizantin să înlocuiască simbolurile creștine cu echivalentele lor islamice, să dezvolte
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
piesă foarte mică de 8 până la 10 mm puțin practică, întrucât trebuiau foarte multe, chiar pentru tranzacții de mică importanță. Noile piese de bronz au fost stabilite ca multipli de "nummus": 40 nummi, 20 nummi, 10 nummi, 5 nummi. Pe avers era reprezentată efigia foarte stilizată a împăratului, iar pe revers era indicată valoarea nominală a piesei potrivit numerației grecești (M=40, K=20, I=10, E=5). Piesele de argint erau rar emise, singura emisă regulat era "miliaresion", a cărei
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
eparhii și protopopiate au publicat ample lucrări cuprinzând informații valoroase despre lucrarea Bisericii sprijinită și de Monarhie. În 1894, cu prilejul nunții de argint a Regelui Carol I și Reginei Elisabeta, Biserica Ortodoxă Română a emis o medalie având pe avers efigia lui Carol în haine militare și a Elisabetei încoronată, cu legenda: 3/15 noiembrie 1869-1894: Carol I Rege al României - Elisaveta Regina iar pe revers icoana lui Hristos Pantocrator în haine arhierești și legenda circulară Clerul Bisericei Române Ortodoxe
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
că va fi eliberat. În 1599 Johann Casimir s-a căsătorit pentru a doua oară verișoara primară a Annei, Margaret de Brunswick-Lüneburg; pentru a o umili pe prima lui soție el a sărbătorit această ocazie cu faimosul Coburg Taler: pe avers a arătat un cuplu care se săruta cu inscripția WIE KVSSEN SICH DIE ZWEY SO FEIN ("Un bun sărut între doi"), în timp ce reversul o arăta pe Anna îmbrăcată ca o călugăriță cu inscripția: WER KVST MICH - ARMES NVNNELIN ("cine te
Anna de Saxonia (1567–1613) () [Corola-website/Science/337393_a_338722]
-
și răspândită în rândul bulgarilor. Se crede că ar fi murit pe drumul spre Muntele Athos, în apropiere de Ampelino (actualul oraș Asenovgrad). Vârful Paisiy de pe insula Livingston din arhipelagul South Shetland (Antarctida) este numit după . Sfântul este reprezentat pe aversul bancnotei bulgare de 2 leva, emisă în 1999 și 2005.
Paisie de la Hilandar () [Corola-website/Science/335926_a_337255]
-
Ohridski de pe insula Livingston, este primul edificiu ortodox din Antarctica și cel mai sudic lăcaș de cult din lume. O icoană a Sfântului Ioan de Rila este reprezentată pe reversul monedei bulgare de 1 leva emisă în 2002 și pe aversul bancnotei de 1 leva, emisă în 1999.
Ioan de Rila () [Corola-website/Science/335922_a_337251]