1,813 matches
-
b) paradigma conflictualistă, care se manifestă în epoca "postmodernității"; c) izomedernismul, căruia îi corespunde un amestec (aproape) bizar între (a) și (b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate prin metodele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
valoare este restrâns. Atâta vreme cât fostele jurnale "intime" sunt publicate de milioane de personae, conținutul acestora elimină caracterul elitist, de connaisseur, al scriitorului profesionist. Altfel spus, blogosfera poate deveni un medium al gustului îndoielnic, al ignoranței, al rejectării criteriilor de selecție axiologică. În acest mediu al copiei, modelele rămân forme inițiatice și paradigmatice după care se modelează fractalii blogosferei, marea masă a celor ignorați; c) globalizarea cunoașterii cumulative. Cunoașterea, experiențele, sentimentele individuale împărtășite în cadrul blogosferei nu fac altceva decât să contribuie la
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de caracteristici definitorii prin care putem reliefa relația agenți-structuri-stratificare, subsumabilă conceptului de stractificare. Modernitatea cunoaște trei etape de dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și setul axiologic contemporan al paradigmei corectitudinii politice. (Paradigma corectitudinii politice implică extrem de variate consecințe la nivelul restructurării societale, atât
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conceptului de stractificare. Modernitatea cunoaște trei etape de dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și setul axiologic contemporan al paradigmei corectitudinii politice. (Paradigma corectitudinii politice implică extrem de variate consecințe la nivelul restructurării societale, atât la nivel de sistem, cât și la nivel acțional, așa cum
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și setul axiologic contemporan al paradigmei corectitudinii politice. (Paradigma corectitudinii politice implică extrem de variate consecințe la nivelul restructurării societale, atât la nivel de sistem, cât și la nivel acțional, așa cum am arătat în cap. 5.3.) Pornind de la această concluzie intermediară, voi evidenția
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
informație despre fiecare individ, nu atât pentru simple statistici sociale, cât pentru un control social cât mai performant. Așa se face că în era izomodernă a globalizării (pe toate palierele) și a informației extinse, aprofundate, apare tocmai pericolul colapsului sistemului axiologic bazat pe ideile de persoană și cetățean. În esență, într-o societate ideală, bine-ordonată, vulnerabilitatea fundamentală constă în paradoxul libertății: a conferi libertate celor care nu o respectă în relațiile sociale cu ceilalți indivizi conduce la distrugerea a însuși sistemului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
decât un pas până la ceea ce putem numi: "Fluidizarea" individualității. În pofida a ceea ce s-ar putea crede, nu este vorba de pierderea în anonimat a individului, ci dimpotrivă. Cel puțin pentru lumea de factură occidentală, noua structură comunicațională globală relevă sistemul axiologic fundamentat pe libertăți și drepturi individuale, în special prin comunicarea la nivel de internet. Globalizarea comunităților informaționale nu face altceva decât să personalizeze individul (contrar opiniei că ne depersonalizăm) prin comunicarea globală, individualizată însă. Globalizarea comunicațiilor înseamnă capacitatea tot mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi accesate numai contra-cost, majoritatea permit accesul liber și nelimitat la informație. Destructurarea și, deopotrivă, restructurarea constau aici în faptul că accesul la informația relevantă este (sau rămâne) limitat prin folosirea unor mijloace financiare, iar accesul la informația netestată cultural, axiologic este liber. Posibilele consecințe nu mai trebuie, cred, evidențiate. La fel de importantă este implicarea instituțiilor statale, care par incapabile să stopeze unele fenomene de încălcare a drepturilor de autor. Așa cum sugerează Fidler, " Explozia bruscă a internetului și a serviciilor on-line a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dispariția treptată a naționalismelor ultraradicale (concomitentă însă cu apariția altora, precum neonaționalismul kosovar); creșterea puterii ONG-urilor, ceea ce slăbește puterea structurilor instituționale; influența crescândă a democrației corectitudinii politice, care devalidează clasificările sociale în fața drepturilor egalitariene (în sensul reprezentat de setul axiologic al corectitudinii politice); tendința de transformare treptată a cetățeniei naționale în cetățenie globală; reconstrucția identităților individuale sub cupola anonimatului conferit de ansamblul comunicațional internet; metamorfoza continuă a mass-media și dezvoltarea mijloacelor digitale de comunicare; preocuparea tot mai accentuată pentru prezervarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este implementat, el reprezintă una dintre caracteristicile metateoretice ale izomodernității. Modelul dependenței de cale semnifică un indiciu al epocii contemporane. Așa cum am mai sugerat, izomodernitatea este atât explicație cât și metodă reflectivă. Altfel spus, izomodernitatea nu numai că recuperează setul axiologic al modernității inițiatoare, dar și reformulează reflectiv propriile criterii de evaluare. Izomodernitatea nu este numai a treia subdiviziune a modernității, ci reprezintă însăși metoda, instrumentul de evaluare și conștientizarea rațională a complexității lumii formelor. În cazul de față, însăși apariția
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
apariția problematicii dependenței de cale este reflexivă și trimite la problematizarea creată de modernitatea inițiatoare, prin tentativele desprinderii acesteia din urmă de epocile anterioare. 7.3. Redempțiunea modernității Modernitatea "se ispășește" în prezent. Totodată, se "izbăvește", prin recuperarea unor seturi axiologice specifice modernității inițiatoare și care transcend postmodernismul secolului al XX-lea, dar și prin întrebări reflexive asupra propriei existențe. "Redempțiune" nu înseamnă aici decât restructurarea, inclusiv spirituală, a unor niveluri de profunzime ale structurii modernității inițiatoare, pe mai multe coordonate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
postmodernitatea relativizantă. Noua paradigmă a modernismului, potrivit grilei metodologice a complexității, este reliefată în tabelul următor: Modernitate inițiatoare versus izomodernitate redempțională Periodizarea modernității Caracte ristici ale etapelor epocii moderne; restructurări morfogenetice izomoderne Modernitatea inițiatoare. Iluminismul contractualist (sec. XVIII-XIX) Postmodernitate. Relativism axiologic. Paradigme conflictualiste (sec. XX) Izomodernitate redempțională. Paradigme postconflictualiste. (prezentul postindustrial) Spațiu social privat Segmentarea comunității tradiționale Integrarea individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu social public Implementarea drepturilor fundamentale Reformularea turbulentă a drepturilor fundamentale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul în spațiul hiperrealității; noi ierarhii sociale și noi tipuri de status Mediul economic
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
putem decât învăța din propriile erori, în continuare. Așadar, eforturile izomoderne se îndreaptă, precum cele ale modernității timpurii, spre reconstrucția societății cunoașterii cu scopul reformulării principiilor funcționării viabile a societății. Potrivit principiilor probabilității, reușita eforturilor morfogenetice de reformulare a setului axiologic și funcțional ale societății izomoderne ar putea eșua, la fel cum proiectul iluminist, al modernității timpurii, a condus la stări haotice, complexe, inexplicabile prin raționalitate. De unde rezultă și că: Proiectul raționalist a eșuat, cel puțin deocamdată, iar reflexivitatea modernității va
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și culturale specifice modernității timpurii. Ca atare, enunțul ipotezei inițiale ar trebui reformulat sub mantia regenerativă a următoarei teze: Societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern. Această "a patra hipnoză" antropogenetică constă în geneza omului izomodern, reprezentată printr-o a treia etapă a modernității, sub formă reflexivă, raționalizată și redempțională. Ce este în definitiv epoca izomodernă? Nu este altceva decât contemporaneitatea noastră aflată sub un
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nation-state and the "fluidization" of the classical fronteer. The new isomodern restructuration consists in the emergence of new geopolitical spaces of interference, convergence, and divergence. At another level of analysis, I assume that the contemporary society tends to "recover" the axiologic set of the contractarian classics, who represent the early modernity; this phenomenon also redefines our perspective on human conflictuality. This new set of social values is especially obvious under the contemporary framework of political correctness. The conflictualist and the contractarian
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Pentru a răspunde la aceste întrebări, ne-am bazat pe metode și date precise. Înainte de toate, ne-am raportat la cele opt reguli metodologice de abordare a politicului ale lui Pascal Delwit 55. Am avut grijă să respectăm principiul neutralității axiologice, separarea moralei de politică, respingerea științei politice ca studiu al "atmosferei epocii", folosirea conceptelor pentru care trebuie precizată semnificația alegerii, pericolul sensului comun, depășirea aparențelor, pericolul anacronismului și adoptarea unei atitudini științifice. 1.3.1. Metodele 1.3.1.1
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ex. Metoda analitico - sintetică); d) interdisciplinaritate axiologicăse urmărește transferul unui sistem de valori de la o disciplină la alta, transformarea valorilor în modele atitudinale și comportamentale. Acest demers trebuie promovat mai activ pentru că noi suntem pe cale de a ne regăsi reperele axiologice necesare construirii unei societăți democratice; e) interdisciplinaritatea limitrofă ( hibridarea) - are la bază specializarea la intersecția a două sau mai multe discipline, conducând la apariția unor noi discipline (biofizica, chimiafizica, astrologia etc); f) interdisciplinaritatea de tip integrativ - o formă superioară a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ci de interacțiunea dintre ea și nevoile și capacitățile actuale ale elevilor” ( J. Dewey, 1972, p 159). Programele și manualele sublinia în lucrarea sa M. Stanciu trebuie să pună accent mai mare pe codurile de referință și interpretare, pe reperele axiologice, pe esențial. Toate acestea, corelate cu o viziune interdisciplinară în organizarea conținuturilor, vor conduce la diminuarea supraîncărcării - una din problemele mari ale învățământului românesc (M. Stanciu, 2003 , p.116). Predarea interdisciplinară pune accentul pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
nu trebuie evaluați unii în raport cu ceilalți, scopul nu este de a-i ierarhiza, ci de a vedea evoluția, progresul , achizițiile. Utilizând pentru evaluare metode alternative precum portofoliul și proiectul interdisciplinar , evaluarea capătă noi dimensiuni calitative ( esențialitatea, profunzimea, funcționalitatea, durabilitatea, orientarea axiologică, mobilitatea, diversificarea, amplificarea treptată, aplicabilitatea) care permit elevului să-și transfere cunoștințele acumulate într-un domeniu de studiu la alt domeniu. Fiind instrumente complete și integratoare, portofoliul și proiectul reunesc cele mai bune rezultate și produse ale activității elevului, oferind
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
sofisticat poeții. Nu mai sunt banali cioplitori de metafore. Capodoperele au ieșire spre sublim. Fără cultură, bunăstarea se acrește. Fără cultură, talentul e ca sămânța căzută pe asfalt. Pot fi suspectați de anormalitate poeții care nu se plâng de falsitate axiologică. Arta are deschideri spre toate azimuturile. Muzica - o profesie care tinde spre religie. Pentru artă, ideologia înseamnă bețe în roate, nu cârje. Poeții - acești profesioniști ai visului. Arta se străduiește să ne curețe sentimentele de steril. Prin cărțile altora descoperim
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fel de substitut mai modest al Europei. Ne mândream față de ei cu cultura noastră, cu originea noastră, cu istoria noastră. în geografia noastră simbolică nordul era superior sudului. E interesant că românii din Ardeal au preluat și folosit această opoziție axiologică, văzîndu-se, până azi, ca fiind superiori românilor din Regat, aflați în sud și balcanizați prin domniile fanariote. Perioada comunistă a adus, de fapt, un alt val naționalist în România, bazat de asemenea pe mistica originii daco-romane a poporului român și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Semnele lui Dumnezeu nu sînt însă niciodată limpezi", ne spune Leszek Kolakowski [1993:51]. Iată de ce, va trebui să precizăm de la bun început că ideea de "negativitate" ca semn al creației manifeste nu trebuie asociată nemijlocit nici cu o conotație axiologică (cu aceea a păcatului, a răului ca principiu, de exemplu), nici cu una gnoseo- sau praxiologică (cu aceea a minciunii, bunăoară), ci doar cu una strict ontologică (aceea a devenirii creatoare). Conform unei atare accepțiuni, ar trebui să recunoaștem că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acredităm și punctul de vedere dualist, construit în termenii dialectici ai logicii "și/și"4. O atare logică pune în relație de complementaritate dimensiunea metafizică (ontologică) a filosofiei acreditînd imaginea unui Dumnezeu potențial manifestat în sine cu dimensiunea etică, morală, axiologică a metafizicii creștine, pentru care creația (manifestarea) exterioară este expresia întrupării în act a binelui suprem. Răul nu este înțeles, în această duală alternativă, ca aparținînd lui Dumnezeu, ci ca "neant", ca o "absență a binelui din spațiul creației", ca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]