1,639 matches
-
frunze, lepezi umbre portocalii,-n eter! Pari mitra sângerie a unui Crist ce este-un devastator de dulce giuvaer!... Lună! Și astfel tot rătăcind în van, te spulberi fără milă-n opaluri cristaline: pesemne ești fărâmă din sufletu-mi țigan, azurul despicându-l în plânsetul de rime!1021 și cum spune Rosarium Filosoforum Soarele are nevoie de Lună ca puiul de găină Dacă luna ar zâmbi, ar semăna cu tine. Tu lași aceeași impresie Ca orice lucru frumos dar care zdrobește
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
literaturii. În fiecare zi, lucrurile realizate de noi și de Dumnezeu, elementele dintotdeauna percepute prin simțuri îndeplinesc rotirea într-un arc reflex numit simplu: poesie. Verde crud, verde crud... Mugur alb și roz și pur, Vis de-albastru și de-azur, Te mai văd, te mai aud... Dintr-un fluier de răchită-n primăvară, O copilă poposită la fântână Te îngână Pe câmpia clară...1057. Materia noastră, după un ABC alchimic din 1779, este roua aflată deasupra pământului, plină de sevă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
purgatoriul și lumea cealaltă sunt oare virtuale? Nu-mi pot închipui că ceea ce religiile povestesc sau ceea ce mesajele din vise ne amprentează sunt pure invenții. Sunt doar metafore. Și metaforele îmbracă adevărul. A negru, I roșu, U verde, O de azur Latentele obârșii vi le voi spune îndată: A golf de umbră, chingă păroasă-ntunecată A muștelor lipite de un hoit, jur împrejur; E corturi, aburi candizi, umbrelă-nfiorată, Regi albi, ghețari cu lăncii trufașe, de-oțel pur; I purpuri, sânge, râsul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cuvântul în cuvinte, lumina nu mai poate transmite semnele, adică ucis de prea multă lumină și frumusețe, de adevăr, poetul dispare ca mesager al acestuia. ... Poetul muri numai mult mai târziu. Mult mai târziu, ucis de-un ghimpe muiat în azur ca de-un spine cu foc de albină. Muri poetul ucis sub soare de-un trandafir, de-un ghimpe muiat în simplu albastru, în simplă lumină. De-atunci în frunzare-aplecate privighetorile toate-amuțiră uimite de cele-ntâmplate. Privighetorile ceasului, din rarele noastre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
stâncilor, iarba verde de o parte și de alta a drumului, mașina galbenă a lui Gilbert. Nu adia nici o suflare de vânt, nici cea mai firavă briză. Marea era de un calm amenințător, total netedă, sticloasă, lucioasă, uleioasă, de un azur uniform. Pe întreaga întindere a orizontului țâșneau fulgerări mute, iluminații extraordinare, ca niște vaste, foarte îndepărtate focuri de artificii, sau ca lugubre experiențe atomice. Nici un nor, nici un tunet, doar aceste uriașe izbucniri de lumini fugitive, silențioase, galben-alburii. Discutasem cu Hartley
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
România, București, aleea Trestiana nr. 4, bl. 20, sc. B, ap. 77, sectorul 4. 41. Jallad Mohammed, cetățean iordanian, născut la 17 iunie 1973 în localitatea Abu-Dhabi, Emiratele Arabe Unite, fiul lui Khalil și Yusrieh, cu domiciliul actual în România, București, Str. Azurului nr. 5, bl. 118A, sc. B, et. 8, ap. 106, sectorul 6. 42. Kouriya Hanibar, cetățean sirian, născut la 8 februarie 1962 în localitatea Kamechly, Siria, fiul lui Hanna și Zhra, cu domiciliul actual în România, localitatea Iași, sos. Moară
HOTĂRÂRE nr. 465 din 9 iunie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128893_a_130222]
-
România, București, Str. Marinărilor nr. 26, bl. X3, sc. A, ap. 6, sectorul 1. 85. Kalbani Khaled, cetățean iordanian, născut la 21 septembrie 1964 în localitatea Amman, Iordania, fiul lui Samih și Raisa, cu domiciliul actual în România, București, Str. Azurului nr. 3, bl. 114A, sc. C, ap. 136, sectorul 6. 86. Frejeh Omar, cetățean sirian, născut la 27 iunie 1964 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Ali și Nazmeh, cu domiciliul actual în România, București, Str. Romancierilor nr. 2A, bl.
HOTĂRÂRE nr. 465 din 9 iunie 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128893_a_130222]
-
R2, sc. A, ap. 10, județul Bihor. 414. Lilescu Florian, născut la 20 mai 1969 în București, România, fiul lui Iulian și Marieta, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Metahofgasse 15, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Azurului nr. 3, bl. 114A, ap. 131, sectorul 6. 415. Lilescu Daniela, născută la 31 octombrie 1973 în București, România, fiica lui Ciobanu Vișan și Veronica, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Metahofgasse 15, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
bl. 114A, ap. 131, sectorul 6. 415. Lilescu Daniela, născută la 31 octombrie 1973 în București, România, fiica lui Ciobanu Vișan și Veronica, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Metahofgasse 15, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Azurului nr. 3, bl. 114A, ap. 131, sectorul 6. 416. Florescu Alexandra, născută la 10 decembrie 1963 în București, România, fiica lui Gheorghe-Graur și Jana-Iulia, cu domiciliul actual în Germania, 81539 Munchen, Schlierseestr. 97, cu ultimul domiciliu din România în București
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 396/10.VI.2002. Anexă 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Brăila Descrierea stemei: Stema județului Brăila, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut cu baza curbata, având fond de azur, încărcat cu o corabie neagră cu două catarge de aceeași culoare și cu pânze din argint, dotată la pupă și în vârful catargului cu fanioane din același metal și plutind pe valuri, de asemenea din argint. Semnificația elementelor însumate: Aceasta
HOTĂRÂRE nr. 539 din 30 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142523_a_143852]
-
județul Harghita. 56. Pichatzek Violeta, născută la 1 aprilie 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Chelba Gheorghe și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 58095 Hagen, Rembergstr. 61a, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Aleea Azurului nr. 6, sc. A, ap. 20, județul Timiș. 57. Philipp-Balan Ghiorghi, născut la 26 martie 1968 în localitatea Verești, județul Suceava, România, fiul lui Bălan Vasile și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, 64354 Reinheim, Kirchstr. 25, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 192 din 20 februarie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148358_a_149687]
-
928 din 18 decembrie 2002, la pagina 13. Anexă 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Manzalesti, județul Buzău Descrierea stemei Stema comunei Manzalesti, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut retezat. În câmpul superior, de azur, pe o terasă verde, o stâncă din argint (tuf vulcanic) cu cruce. În câmpul inferior, roșu, se află o biserică de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala din argint, cu un turn, care atestă faptul că așezarea este
HOTĂRÂRE nr. 1.381 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei comunei Manzalesti, judeţul Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146759_a_148088]
-
o stâncă din argint (tuf vulcanic) cu cruce. În câmpul inferior, roșu, se află o biserică de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala din argint, cu un turn, care atestă faptul că așezarea este comună. Semnificația elementelor însumate Azurul este imaginea purității cerului, dar și al cinstei și perseverentei. Argintul este simbolul vigilentei și al blândeții. Aurul este prin excelență asociat cu bogăția, dar și cu generozitatea și noblețea de caracter a oamenilor. Roșul este simbolul curajului și al
HOTĂRÂRE nr. 1.381 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei comunei Manzalesti, judeţul Buzau. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146759_a_148088]
-
și luxuriantă. Alteori, privirea se scurge printre arcurile gotice ale unor portaluri monumentale și sfîrșește pe fațada unei biserici ortodoxe. Ascensionalul ocolește peste dalele de piatră tocită de pasul omului, dar și de imaginare furtuni, și sfîrșește în imensitatea de azur a cerului. Structura compozițională are măreția unei închinăciuni. Înscrisă în ceea ce putem numi cu îndreptățire școala ieșeană de acuarelă, unde au strălucit Max Arnold, Constantin Radinschi, Adrian Podoleanu, Eugen Mircea, Minodora Bâzgă, Mihai Zaiț și încă mulți alții, Viorica Toporaș
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
biserica reginei Maria), case albe, suprapuse pe coaste spectaculoase; în arcatura golfului se văd ambarcațiuni, o baie veche turcească și colțuri stâncoase - sinteză plastică amintitoare de poeticul Balcic al lui Ion Pillat. Atmosferă în tonuri de albastru, de ocru și azur. Pe scurt, jurnalu-color de la Balcic al pictoriței inculcă clipei o aură de durată. Un reporter de la televiziunea din Ankara, întâmplător pe litoralul bulgar, a înregistrat și filmat o convorbire cu artista, în fața șevaletului. Interviul avea să fie transmis ulterior de către
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
dacă se întoarce mereu la țărm, consider că o face pentru a ne oferi cadrul măreț al arhitecturii grecești și venețiene, ca un dat al încercării grandorii construcțiilor umane din dorința apropierii de Măreția Creatorului (Monaco; Sf. Sofia-Istambul; Cornul de Azur). La aceasta putem adăuga plăcerea privirii freamătului de culoare cuprins pe zidurile patinate ce mărginesc canalele din laguna Veneției (Gondolă la Veneția; Veneția Istambulului). Totuși virtuozitatea acuarelistei o descoperim în mica imagine „Saint Tropez”- trecerea poetică între zi și noapte
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
O, Taliarh, acuma, ca și-n trecut, exist, și beau din vinul ăsta, și beau din cupa asta . Vechilul tot nu știe ce albă-i e nevasta, Ileana tot nu știe decât să mulgă vaci — și via să-și înnoade azurul pe araci. Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea ; ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș. Ca mâne, toamna iară se va mări
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai 1933, când avea 87 de ani. Prin redacții, Gorovei trecea rar. Își trimitea articolele cu poșta. Nu era un stilisit, dar cucerea prin simplitate și firesc. Scria cald , sfătos -moldovenește. Prețuia exactitatea. M am reîntâlnit — după câți ani ! — cu azurul p riviri i lui conuʹ Artur atunci când Ștefan Gorovei, nepot ul său, a venit în studenție la Iași și m a vizitat la redacție. A descins la Iași să urmeze istoria, împlinind slăbiciunea bunicului. M-am reîntâlnit și cu rigoarea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe firmam ent. Numai Doamna-i într-o vestă de mătasă n flori cusute Albă ca zăpada iernii, flori bătând în argintiu Peste mijloc e-ncet strânse de un colon pe el cusute Perle de mărgăritare, pe un câmp deschis azur iu. Dinainte se încheie, în aur, mici paftale Sculptat pe ele marca țării, între coarne, mândra stea Lucrată n diamanțele, prin jurul marginii sale Ghirlănțele de rubine, mândru le înconjura. Gâtu i dalbu lat îl cuprinde, șiruri de mărgăritar e Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
santal și mosc -, Complice (1974) - floral intens din trandafiri și iasomie - și Sophia (1980) - o îndrăzneață combinație de proaspăt și iute. Fiecărui parfum François Coty îi dăruia câte un nume de o sonoritate melodioasă, ce atrăgea ca un magnet clientela: „Azur”, „Meteor”, „Ambre antique”, „Muguet de bois”, „La Rose Jacqueminot”. Lui François Coty i se datorează o nouă impresie artistică formată prin desăvârșita asamblare a unui parfum cu imaginea pe care acesta o simbolizează. El a fost primul care a transformat
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
mai ample asupra influențelor psihofiziologice ale cromoterapiei și rezultatele au fost de-a dreptul uimitoare. S-a constatat astfel, prin experiențe repetate, că pe lângă efectul de calmare a nervilor, de combatere a insomniei, a ideilor fixe, a obsesiilor, culoarea albastru-deschis (azurul) scade tensiunea arterială atunci când aceasta este anormal crescută, așa după cum roșul-purpuriu, pe lângă efectele beneficice pe care le are în stările de melancolie sau de depresiuni nervoase, provoacă creșterea tensiunii arteriale. Oamenii de știință descoperă mereu aspecte noi privind magia culorilor
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
trăiri afective, atitudini și manifestări pozitive. Societatea de Psihologie Rațională din orașul german München a reușit să demonstreze, cu ajutorul unor testări efectuate în anul 1973 că într-o ambianță coloristică agreabilă, cu nuanțe bine alese și combinate de portocaliu, albastru-deschis (azur) și galben, inteligența și creativitatea copiilor cresc substanțial. În esență, utilizarea judicioasă a culorilor în diferite forme de învățământ are următoarele efecte benefice: îmbunătățirea calității și a randamentului muncii intelectuale; crearea unei stări de confort psihic și de bună dispoziție
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir.” Prin travaliul artistic însuflețește materia: statuia semnifică mai mult decât trupul viu. Poetul își însoțește versurile cu note și comentarii, citând nume de egiptologi. „De sidef și de-aur roșu sub al cerului azur, Zveltă insulă apare și sporește, minunată, Sărutată când de valuri, când de vânturi asaltată Printre-ocolul spumei albe, crini regali, jur-împrejur” Versuri ca cele de mai sus denotă remarcabile posibilități de stilizare a plasticului, folosindu-se, la sugestia parnasienilor, imaginea tridimensională
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Mării Negre sau a lacului Balaton (“Marea Ungariei”) turismul litoral este prezent cu perspective de evoluție în concordanță cu potențialul de care dispun zonele de țărm. IV.I.1. CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE DIN ZONA ȚĂRMULUI MĂRII MEDITERANE a. COTE d’AZUR Coasta de Azur (Riviera Franceză) cuprinde zona de țărm mediteranean din sud-estul Franței, localizat între Menton, în apropierea graniței cu Italia și Hyères (sau Cassis) în partea vestică, aflată în cea mai mare parte în regiunea franceză Provence - Alps - Côte
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
lacului Balaton (“Marea Ungariei”) turismul litoral este prezent cu perspective de evoluție în concordanță cu potențialul de care dispun zonele de țărm. IV.I.1. CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE DIN ZONA ȚĂRMULUI MĂRII MEDITERANE a. COTE d’AZUR Coasta de Azur (Riviera Franceză) cuprinde zona de țărm mediteranean din sud-estul Franței, localizat între Menton, în apropierea graniței cu Italia și Hyères (sau Cassis) în partea vestică, aflată în cea mai mare parte în regiunea franceză Provence - Alps - Côte d’Azur. Aici
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]