1,778 matches
-
împreună poezia, spui prea repede, nu mai grăbi așa... nu se poate abține femeia. Totdeauna s-alegi Teatrul, dragul mamei drag, nu te lua după tată-tău, cu Dragostea, să alegi Teatrul, cum spun eu, că mare o să fii! Băiete, băiete, mare actor ai să fii, mai zice, Marinică. Mare, și dacă ar ști cineva că tu nu ai învățat actorie cu bătaia, că singura indicație pe care am auzit-o aici, a fost asta: nu mai grăbi așa... * — M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
doarme în ea”, era și ea acolo, în șirul ca un burghiu, ce-i cu femeile astea?, sunt, au fost ale lui?, Dumnezeule!, nu face el așa ceva, vrea să mă facă geloasă, doar să mă facă geloasă, dar nu țineeeeeeeeeee!, băiete, nu ține!... dar gândul... a pus carnetul la loc, așa de repede, ca pe un clește înroșit în foc... Trebuia să-i pregătească scena, să uite de carnetul cu nume, o repetiție e o repetiție, se face pe scândură, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e, am o femeie de casă. — Știu, dragul mamei. Femeia se uită lung la el, a îmbătrânit băiatul meu, e bătrân și el, ce-o fi și cu mine?, se întreabă ea cochetă, ce privire tristă are... ce ai tu, băiete?, că n-ai venit numai așa, de vorbe. Veniși la Kogaion, să-ți dea înapoi tinerețea? De-aia ai venit? — Într-un fel, da, de-aia am venit, pentru tinerețea mea. Bătrâna izbucnește în râs, deși e supărată de la friptura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
niciodată! Hotărât lucru, dom’șoara Elizăbet este de la oraș și este foarte inteligentă, ea știe adevărul și nu minte! Chiar tăticuțul meu spunea că jidanii sunt cei mai deștepți oameni de pe pământ și că ei conduc lumea! Da, are dreptate! Băiete, gata cu fetele! Altfel, nu mai ajungi tu mare și voinic, așa cum este Ionel, nu mai poți juca voley, fotbal, nu mai poți călări, ce mai, ai să ajungi mic, cocârjat și slab ca Schinuț, ori ca Ciulinel-văcarul ! Rică Olaru
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
putea să te spun dumnealui! Nu m-am gândit deloc la acest lucru, Îl respect pe dumnealui și chiar și pe tine, deși... Deși, ce? Ce vrei să spui, că nu-ți plac, că nu corespund idealului tău feminin, măi băiete, bagă-ți mințile În cap! Hotărăște-te, rămâi sau nu? Nu știu, nu am curaj, trebuie să analizez consecințele, ce-o să zică dumnealui? Dumnealui mă iubește foarte mult și află că ne vom căsători, deșteptule! Are Încredere În mine și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
una și alta, mai ales că discuțiile se Încheiau invariabil cu subiectul „fete”. Nu-l prindea somnul și nu găsea răspunsuri convenabile la Întrebări și nici soluții privind ... exmatricularea. Să fi trecut așa cam o oră când auzi glasul „șefei”: Băiete, dormi? Nu, stau și mă gândesc... La mine, nu? Obraznicule! Și... dar nu În sensul În care mă bănuiești pe nedrept! Dar la ce? Ia spune să văd dacă ai curaj! La o eventuală nenorocită de exmatriculare! Lasă asta, nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dormitorul băieților. Și? Și pentru că ai codițele acelea șmechere care degajă drăgălășenie, obrăznicie pozitivă și arată că ești o fată voluntară și dacă Îți dorești ceva chiar știi să obții fără să-ți pese de nimeni și de nimic. Măi, băiete! Tu chiar ai ceva În capul ăsta prea mare, cred eu. Poate că știe dumnealui ce știe, dar pe mine nu mă dai gata cu șmecherii din cărți. Asta vrei, nu? Să mă dai gata și să atentezi la ... iubita
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
aceasta, În apartament a intrat și mirosul rafinat al unor parfumuri scumpe precum și exuberanța unei femei care avea În ochi luminițe a căror rost băiatul nici nu Îndrăznea să-l deslușească. Fata luă un aer poznaș și-l Întrebă: Gata băiete, ce ai găsit și ce mă costă? Hai că nu prea am timp! Băiatul olarului avea fața mai roșie decât tricoul său cu mânici tăiate și guler scurt, Încheiat cu un șiret. Purta un pantalon alb și evazat și avea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
casa de modă. Era precipitat și emoționat, bucuros pentru că a reparat mai nimic și, mai ales pentru că a reușit să o mai vadă pe cea mai frumoasă fată din viața lui! L-a mirat faptul că l-a luat cu „băiete” dar Își știa locul și răspunse imediat: Totul este În ordine, gata, plec, nu vă costă nimic, vă doresc ... Fata văzu surprinderea băiatului și jucă mai tare pe aceeași coardă: Dacă ceva nu este În ordine sau dacă lipsește ceva
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lui, pentru că mai întâi vrea să vorbească cu el, cum n-au mai vorbit de mult, iar apoi trebuie neapărat să-i spună cuiva despre interviul de azi, dacă vrea să nu explodeze. ― Rich? Eu sunt. ― Ben! Ce mai faci, băiete? Așa își vorbesc cei doi. Sunt bine, Rich, tu? ― Merge, Ben, merge. Nu te-am mai văzut de nu știu când, ce-ai mai făcut? ― De fapt, am vești. Vocea lui Richard se transformă în șoaptă. ― Cunosc un medic bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
tu nu te gândești că dacă eu te pun de planton schimbul doi ești în câștig? ― Ce fel de câștig îi acela, dacă atunci când îi somnul mai dulce te scoli să intri de planton? ― Ești cam greu de cap, Todiriță băiete. Tu n-ai priceput că, dacă faci planton schimbul doi, dormi de două ori? ― Asta le trece prin cap numai la cei care gândesc ca olteanul cela... ― Da’ ia stai oleacă. Tu la ce armă ai fost când te-o
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
câmp - a răspuns Todiriță. ― Uite că, dacă acuma se ține seama la ce armă a făcut armata fiecare, apoi tu nu te potrivești cu mine nici într-un chip. Eu am făcut armata la artilerie. Îs comandant de tun, Todiriță băiete. Așa că, cum o dai, cum o sucești, tot nu se leagă lucrurile. Da’ cine știe dacă or mai fi tunuri pentru niște moșnegi ca noi? ― Apoi dacă voi sunteți moșnegi, atunci ci sî mai zâc di mini? - a intrat în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
merge în încăperea de colo, să vă vadă medicul dacă sunteți sănătoși. Pe urmă, vă întoarceți aici. Executarea! Cu un „stânga-mprejur” cam moale, au plecat spre locul arătat de ofițer. Sergentul de serviciu a rămas în fața căpitanului... ― Ia spune, băiete, ce durere ai? Te văd după ochi că ai a-mi spune ceva. Parcă ai fi un motan prins la oala cu smântână. ― Domnule căpitan, permiteți să raportez. ―Lasă formalitățile pentru ocazii oficiale. Acum discutăm lucruri particulare. Te ascult. ― V-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de Dumitru. Continua să meargă îndoit de mijloc și cu capul mult plecat. Dumitru s-a întors și a repetat rugămintea. ― Ce ai spus? - a întrebat Todiriță. ― Să mă lași să merg în urma ta - a reluat vorba Dumitru. ― Așa spune, băiete. Nu știi cum se cere în armată? Să vorbești tare și răspicat. ― Da’ știu că îți place milităria! Uite că ai să ai parte de ea cu vârf și îndesat - a răspuns Dumitru, dându-se înlături, să poată trece Todiriță
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
clipă, pe poartă a intrat feciorul hangiului. Cu toată sfârșeala care îl cuprinsese și durerea din umăr, într-o clipă a fost în fața lui. Acesta nu s-a speriat, ci a dus mâna la jungherul de la brâu. „Fii pe pace, băiete. Eu sunt. Cine mai este în han?” „Nu mai este nici un mușteriu. Au să vină ei peste vreo șase zile, când se întorc negustorii de la Galați. Da’ hai înăuntru, că îi ger nu șagă”. „Da’ unde-i taică-tu?” „Păi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
îl îngropăm? Mare pedeapsă mi-ai dat, Doamne! Învață-mă ce să fac, căăă... în casă nu-l pot ține”. Ca și cum ar fi fost speriat de cine știe ce jivină, Petruță a tresărit. „Păiii... trebuie să-l îngropăm... mamă Irinuță”. „Da’ unde, băiete? Undeee?” - a întrebat ea, frângându-și mâinile. „Întâi, hai să-l îmbrăcăm și ne-om mai gândi”. S au chinuit multă vreme până au reușit să-l îmbrace. Când au terminat treaba, hangița a întrebat din nou, printre lacrimi: „Spune
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
părul din frunte și o parte din coamă pârlite. Parcă trecuseră prin foc... Atunci m-am uitat mirat și întrebător la camaradul meu: „Ce-or fi pățit omul și caii de arată așa?” Și l-am întrebat: „Ce faci, Traistă, băiete? De unde vii?” Omul a făcut ochii mari, semn că mi-a recunoscut glasul. „Euu... am fost... și măăă... întorceam...” „Unde ai fost?” „Tocmai după deal, undeee... i-am găsit!” Se vedea limpede că a pățit ceva grav, care l-a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de ori mai ușoară decât un balaur de tun! ― Știi tu cum se spune? ― Cum? ― Că pasărea pre limba ei piere. Așa că, dacă ai vrut să te faci tunar, acum du ți crucea. Și încă n-ai ajuns pe Golgota, băiete! ― Adică ce vrea să însemne asta? ― Nu mare lucru. Doar că acușica, când vor porni ploile, au să înceapă și aplicațiile: de zi și cele de noapte, cele mai plăcute... Atunci să te văd, Todiriță băiete! ― Ție ce îți pasă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ai ajuns pe Golgota, băiete! ― Adică ce vrea să însemne asta? ― Nu mare lucru. Doar că acușica, când vor porni ploile, au să înceapă și aplicațiile: de zi și cele de noapte, cele mai plăcute... Atunci să te văd, Todiriță băiete! ― Ție ce îți pasă? Îți umblă gura ca melița: „încărcați, distanță... înălțător”... și câte alte comenzi... iar dacă ceva nu-i bine, urmează „la loc comanda!” Te-ai întrebat tu ce are de tras unul ca mine? Un amărât de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nu înțelegea anumite comenzi pe care nu le-a auzit la infanterie. Norocul lui a fost Dumitru, care îi explica în amănunt toate acestea... Așa a ajuns să fie unul din cei mai buni încărcători de tun din baterie. ―Todiriță, băiete. De instruit te-am instruit. De plâns la despărțirea de camarazii noștri ai plâns. Acum nu avem alta de făcut decât s-o luăm pe scurtătură, cum s-ar spune, ca să ajungem cât mai repede la gară - l-a luat
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Numai că, așa cum vine, așa se duce. Până nu pun piciorul în ograda mea, nu simt că sunt eu... ― Da’ tu crezi că eu nu-s tot așa? Numai că... vezi tu?... Știu eu la ce ți-i gândul, Todiriță băiete. Știu!... Gândește-te, însă, că și acela al lui Cocostârc poate a fost luat în concentrare, ca și tine. Așa căăă... ― Îi reformat, mama lui de netrebnic! Tu știi că seara, când se dădea stingerea și vroiam să mă hodinesc
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nu se lega deloc. Soarele de toamnă, cu razele lui timide, scăpătase către asfințit. Încercând să scape de ochii încărcați de tristețe ai lui Todiriță, Dumitru și-a tras pe față pulpana sumanului. ― Hai să încercăm a ne hodini oleacă, băiete, că abia acum încep să simt toată osteneala din cătănie... ― Da’ tu crezi că eu pot să închid un ochi, Dumitre? ― Încearcă, că cine știe? - l-a sfătuit Dumitru. „Oare de ce o fi așa de moale Todiriță aista? Stă în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
chiar că pentru o fărâmă de timp privirea lui Todiriță a lunecat peste locul unde se afla el. N-a dat, însă, nici un semn că l-ar fi văzut că-i treaz deja. „Asta nu i treabă la locul ei, băiete! Da’ mai bine să te las să-ți rumegi necazul singur, că poate ți-a veni și ție mintea la cap ” - i s-a adresat Dumitru în gând, acoperindu-și din nou fața... A rămas cu mintea pustie o vreme
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Încolo... Până la urmă, a încercat să-i deschidă mintea baba Acucoarei, care știe să te încânte și să te descânte în fel și chip. Ce mai deal-vale? Știe și toaca-n cer! Da’ degeaba. I-am spus eu o dată: „Măi băiete! Înham-o și tu mai des, n-o lăsa neîntrebată, căăă”... Da’ numai să auzi ce îmi răspunde, prostănacul: <O înham eu, da’ ce să-i fac dacă ea se deshamă repede?> Apoi da. Atunci vine al lui Cocostârc și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
îți băgai degetele în ochi. Fiecare pas a devenit o adevărată aventură. Dealul Dorohoiului, lung cât o pomană țigănească - dimineața plin de evrei care te întreabă: „Ce ai de vânzare?” - acum era scufundat în smoală. Mergeau pipăind parcă drumul... ― Todiriță băiete, ne va fi greu până ajungem la Crâșma din drum. Pe urmă a fi mai ușor, fiindcă am călcat de atâtea ori șleahul încât știm fiecare piatră... ― Cu răbdarea treci marea. Așa că nu avem alta de făcut decât să pășim
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]