1,344 matches
-
din Veneția spre Genova. Într-o zi, în Ferrara, se ruga în catedrală și un sărac îi ceru de pomană; îi dădu un marchetto 4, valorând cinci sau șase quattrini; apoi veni un al doilea căruia îi dădu un alt bănuț care valora ceva mai mult; celui de-al treilea, nemaiavând decât giuli, îi dădu unul. Cerșetorii, văzând că el dădea de pomană, tot apăreau și astfel termină tot ce avea. În cele din urmă, mai mulți săraci veniră în grup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ajute pe Calixto cu scrisori către Curtea regelui Portugaliei, pentru a căpăta una dintre bursele pe care regele le dădea pentru studii la Paris. Doña Eleonora i-a dat lui Calixto scrisori de încredințare, un catâr pentru călătorie și ceva bănuți de cheltuială. Calixto s-a dus la curtea regelui Portugaliei, dar până la urmă n-a mai ajuns la Paris. Întors în Spania, a plecat spre India împăratului 1 cu o anume femeie duhovnicească. Mai târziu, s-a întors în Spania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Carmen, informând-o de plecarea lui imediată. Carlina aflase mult mai târziu că cei doi vorbeau foarte des la telefon și credea că toate lucrurile sunt pe un făgaș bun. Carmen era ca o bancă secretoasă. Strângea cu precauție fiecare bănuț trimis de el acasă. Deși vorbeau la telefon aproape zilnic, Victoria suferea foarte tare de dorul lui taică-său, găsind-o uneori plângând cu mânuțile ei ca două pâinișoare albe în fața unei icoane, rugându-se în legea ei ca tăticuțul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de rezervă. — Ai petale de rezervă? zic complet siderată. — Scumpa mea, am prevăzut absolut orice eventualitate. Îmi face cu ochiul. De-asta îți angajezi o firmă care să-ți organizeze nunta! — Robyn, spun cu toată sinceritatea. Meriți cu prisosință fiecare bănuț. Îi înconjor umerii cu brațul și o sărut. Pa. Și la revedere, din nou, Elinor. Muzica umple iar încăperea și noi pornim din nou, și din tavan încep să fulguiască iar petale de trandafiri. Robyn e tare de tot, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
roman semnat de Aharon Appelfeld : „Cântam și-i blestemam pe fiii diavolului, ne băteam joc de faptul că la ei totul e numai socoteală, bani, investiție și dobândă. [...] Cântam ore În șir : «Evreii au bani mulți,/ Dar nouă ne dau bănuți./ Ei se spală numai joia,/ Și se’mpreună vinerea»” <endnote id="(813, p. 34)"/>. Relația evreului cu banul a devenit un subiect și În literatura cultă. La Calistrat Hogaș, de pildă - acest „scriitor minor mare”, cu „toate simțurile iritate”, cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care-i iubea cam ca sarea-n ochi sau ca pe păduchii de sub braț și din izmene. Evreii nu au stat pe margine, organizând și ei adevărate iureșuri așa-zise cultural artistice ce nu erau altceva decât piese de doi bănuți perechea scrise de către vreun amator de arginți storși din sudoarea muncii altora. În ședința TDE plus CDE din data de 13 aprilie 1948, la care au mai participat ( În afară de cei știuți deja) și tovii Ilie Leibovici, A. Țipris și Elias
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Răducăneni treburile mergeau strună, ne-am Înșelat deoarece, cam pe la sfârșitul documentului, se scrisese despre „ Necesitatea reorganizării CDE Răducăneni și trasarea noilor sarcini politice”. Chiar și „Resortul administrativ-financiar” fusese Întărit cu elemente noi de poatepoate s-ar fi strâns ceva bănuți la pușculița goală a organizației: „Gherșin Kohn (responsabil); Ciobotaru Aron (financiar); Zelicov Hari (administrativ); Schwartz Șloim (organizatoric)”. Acestora le revenea sarcina ingrată de „Îngrijire de surse financiare pentru acoperirea bugetului”. b.f. Conducerea - În continuă primenire de cadre Aproape lună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Crîngu>> și <<Vasilescu>> din comuna Văleni, cînd obiectivul merge În vizită la părinții săi”, de fapt numai la mama sa, tatăl fiind decedat la acea dată. Grijuliu foarte cu supușii din dotare, dispuși să-și vândă și mamele pentru câțiva bănuți, ofițerul notase: „Cei de mai sus vor primi sarcini corespunzătoare În raport de capacitatea și posibilitățile fiecăruia”. Adică, să nu cumva să transpire sub limbă la asemenea efort „entelectual”. f. Microfoane și În closetul din fundul curții... Cel mai sigur
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
organele de partid și de stat (subl.ns.)”. De aici, rezultă că chiar și Protoieria Vaslui fusese căpușată de un număr oarecare de informatori ce raportau celor care le aruncau (sau nu) un oscior de ros sau vreo 30 de bănuți ai trădării, cam tot ce făcea Sofianu urmărindu-l, probabil și posibil, chiar și la closetul din fundul curții. Un alt delator, din Tanacu de astă dată, Îi informase pe securiști asupra „...relațiilor apropiate cu (nume șters, n.n.) șef de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lume nu doar veche, ci vechi-testamentară : stînci, scaieți și tranzacții cotidiene cu supranaturalul. în primele minute de film (care au o atmosferă de elementaritate demnă de frații Taviani) i-am văzut consultînd niște fotografii din America : pomi în care creșteau bănuți, o ceapă atît de mare încît trebuia cărată cu roaba. I am văzut cățărîndu-se pe stînci pînă la un altar și așteptînd acolo un semn, și apoi pornind la drum într-o căruță bălăngănitoare, sub un cer ca înainte de potop
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de vânt, și privea în preajmă la frumusețea pădurilor, a cerului albastru închis, ascultând glasurile păsărilor ce parcă ridicau imn de slavă spre Dumnezeu pentru bunătățile ce le lăsase pe pământ. Asculta glasul cucului pe care îl plătise cu un bănuț de argint, după datina pământului. Costache Gheorghiu era un om înalt, uscățiv, destul de zvelt. Era șaten cu ochii căprui și un păr castaniu, cam răruț deasupra frunții. în dimineața aceea purta o cămașă țesută în stative, cu un fir de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și nerăbdare. Timpul trece așa cum știe el, fără probleme deosebite de consemnat. Totul e frumos în jurul nostru! Suntem tot mai mult legați de casă și de pacea unui cămin fericit. Amândoi eram membri P.C.R. „plătitori de cotizație”. Cum primeam câțiva bănuți în plus, cum ni se încasa și o cotizație mărită. Am discutat chiar pe această temă cu secretarul organizației de cartier. Pentru o mai atentă supraveghere a noastră am fost trecuți de la organizațiile de partid din școli la cartierul respectiv
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
blugi și alte produse. Când s-au plătit datoriile a căzut piața lor. S. B.: Cum se explică? M. M.: Ziceau: "Acuma sunt de toate, nu mai putem lua să dăm pe sub mână, că deja oamenii au început să aibă bănuți". La noi în armată, noi am privit-o ca pe o realizare extraordinară și am zis: "Fraților, dacă politica continuă, din momentul ăsta vom avea de toate" în sensul banului și al accesului, pentru că am prins aceleași probleme. S. B.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
doar nu mergem la nuntă... Și vreau să plec liniștit. Pentru noi, hotarul știți voi care e atât de aproape... Nici nu prinzi de veste când ai trecut "Dincolo"... Iaca! surâde șmecherește și scoate dintr-un buzunăraș de la piept un bănuț de aramă, îl răsucește pe-o parte, pe alta. Un groș moldovenesc. Îl port de douăzeci de ani... că nu se știe când îți bat clopotele. La o adică, să nu dau din colț în colț când o veni clipa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Apoi, am scuipat în palmă și-am tras sabia: "Cu Dumnezeu înainte!" Eram gata să ne batem, nu oricum, ci până la moarte să ne batem! Nu știu de ce, ne era inima ușoară. Poate... poate pentru că îmbrăcasem cămașa morții... Aveam și bănuțul cu noi, zîmbește el, apoi își lipește fruntea fierbinte de stânca rece și se încruntă. Osmanlâii, cu iataganele, se prăvăleau peste noi. Ce mai zburau capetele, cu turban cu tot... Ce mai răcneam! Sictiream! Înjuram și tăiam! De cele lumești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
căsătoriți, au familiile lor cu copii și ei la rândul lor. Eu, între timp, am mai făcut serviciu la stat. Am 27 ani de serviciu și am crescut trei copii singura, și i-am purtat în școli și facultăți. Cu bănuțul de femeie de serviciu cum am fost. Soțul plătea la bloc cheltuiala la stat. Iar de copii spunea să mă descurc singură de vreau să-i port la facultate. N-am avut încotro. Ehei, uite-așa, cu multe ofuri și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vitregii, cuvintele unor călugări, s-au închinat, în ordine, la icoanele făcătoare sau nu de minuni, au mângâiat florile, abia înflorite, au făcut mici donații, cu mândria de a fi și ele donatori; dezlegau din batiste cu noduri multe, zece bănuți, zâmbind fericiți că "dau" și ele ceva. S-au creat mici cupluri de prieteni, băieții tineri i-au ajutat pe ceilalți. Venea seara. Ne părea rău că va trebui totuși să plecăm și că întâmplarea fericită se va derula invers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
celor care umblă în căutarea norocului. Au o viață aspră și îi pândește la tot pasul primejdia de a fi spânzurați, dar mănâncă și beau pe săturate, iar când se întorc de pe mare au buzunarele doldora de lire, nu de bănuți. Ei bine, cea mai mare parte din bani se duce pe rom și pe chefuri, iar când pleacă din nou pe mare, nu mai au decât cămașa de pe ei. În jurul hanului, pe corabie, pe insulă acțiunea e redată în imagini
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
întrebuințat pentru ei tot ceea ce se putea folosi și în special rufăria, căci cine se mai aștepta să ne întoarcem?... După o călătorie de șase zile și șase nopți, am ajuns cu toții, spre seară, în Gara de Nord, împreună cu unchiul meu Aurel Bănuț, voluntar ardelean în armata română, acum demobilizat și așteptând să se poată întoarce în Ardealul eliberat. Pe atunci zăgazul îl puseseră localnicii, acum l-au pus eliberatorii roșii - dar se vede că fără această stavilă nu se poate ajunge la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
română, acum demobilizat și așteptând să se poată întoarce în Ardealul eliberat. Pe atunci zăgazul îl puseseră localnicii, acum l-au pus eliberatorii roșii - dar se vede că fără această stavilă nu se poate ajunge la deplina unire... Nepoții unchiului Bănuț, verii mei Bercan, despre care nu mai știam nimic, orfani [24] de mamă încă de când erau copii, pierduseră în timpul războiului și pe tatăl lor, protopopul Bercan din Cohalm: deportat și chinuit de unguri pentru atitudinea demnă românească, înnebunise și se
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
expedientele sfătuite de amicii săi. Prima inițiativă a constat în a cere contribuția credincioșilor din parohie. Suntem în 1908. La apel au răspuns doar trei binefăcători care s-au angajat să verse o cotă lunară. Era vorba de 30 de bănuți de contribuabil. Inițiativa a durat câteva luni și apoi a fost abandonată. A doua inițiativă a fost organizarea unei ture de cerșit pomeni în provincia Trento. Se răspândise vocea că lumea tridentină era generoasă și foarte sensibilă în ajutorarea operelor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
asigure un trai bun cu toate bunurile sale!». Iar don Calabria a avut curajul să-i o spună în față. «Dar, atunci - a replicat Francesco - e din cauza acestor patru lovele (bani) că nu pot să mă consacru Domnului?». Cei patru bănuți, în realitate, erau sute de hectare de pământ, diferite case și palate. Francesco și-a amintit de chemarea lui Isus adresată tânărului bogat: «Mergi, vinde tot ce ai, dă-l săracilor, apoi, vino și urmează-mă». Poate, inițial, Francesco s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
romane. Bunul simț pretindea o cunoaștere socio-ambientală mult mai aprofundată și o aclimatizare ceva mai lentă și graduală. La toate acestea a suplinit o mare încredere în Divina Providență. Au plecat cu puține lucruri: ceva de îmbrăcat, breviarul și câțiva bănuți în buzunar. Un cânt popular îi definește veronezii «nebuni», datorită caracterului lor vesel și binedispus, însă aventurarea lor într-o asemenea expediție i-a făcut pe mulți preoți reflexivi să-și clatine capul: «Dar oare își dau seama unde merg
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
totdeauna că are dreptate acel necredincios din Voltaire când spune: „Muncește-ți grădina“; și chiar și William Dunbar (poet scoțian din secolul XV) atunci când spune: „Omule, caută să placi Creatorului tău și fii liniștit: evaluează întreaga lume la prețul unui bănuț». Mâine vom celebra învierea glorioasă a lui Cristos: am să-mi amintesc de dumneavoastră la Sfânta Împărtășanie. Sunt lacrimi îndepărtate, temeri, melancolii! Natura noastră unită printr-o legătură eternă aceleiași divinități se înalță spre culmile cerești. De aceea, zăbovirea de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fraților și mormântul lor, din cimitirul monumental din Verona. Toți pot să-l vadă, întrucât e în centrul atriumului de intrare al cimitirului». Economiile servitoarei « O femeie care lucra servitoare la o casă înstărită, a pus de-o parte câțiva bănuți pentru bătrânețea sa. Trei mii de lire, făcute sul și legate cu o șfoară. Într-o bună zi s-a prezentat la San Zeno in Monte și a consemnat sulul de bani, rugând să-i fie primită oferta. Directorul a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]