32,586 matches
-
de seducție, fotografie pe care i-o pune la dispoziție chiar el: " Frumusețea lui bărbătească, văzută de foarte aproape, era alterată de ceva reptilian: porii, micile imperfecțiuni ale pielii sau poate pleoapele cu gene scurte acoprind membranos ochii pe jumătate. Bătrân sau doar obosit, cu tâmple nădușite rece de dorință, înfuriat de propria-i slăbiciune: portretul acesta îi trezea Anei un fel de milă necurată, ca la melodrame, când știi că ți se provoacă înadins starea aceea greu suportabilă dar îți
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
credeam că astfel de însușiri ar fi mai nimerite cu biserica ortodoxă românească! În tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil catolicismului unit cu acel ideal de viață rurală din Pan Tadeusz: "Era o reacție de respingere față de Polonia catolico-sienkiewicziană" adaugă bătrînul filosof, care, în 1982, a abandonat multe din iluziile comuniste, nutrite cu trei decenii mai devreme, fără a accepta totuși liberalismul radical al lui Hayek sau Friedman. În sfîrșit, Michnik îl hărțuiește cu sadism pe Habermas ("cea mai mare autoritate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
neinspirate, iresponsabilității, blocajelor mentale de tot felul, neputințelor lor și prejudecăților altora au ajuns într-o situație realmente foarte gravă; *Pentru că tensiunile, situațiile dramatice și primejdiile potențiale ies acum vijelios la suprafață, ba chiar se înăspresc. Ce știam "înainte" despre bătrânii înfometați sau muritori de frig, despre copiii abandonați, despre escroci, hoți și criminali, despre injustiția justiției și abuzurile aparatului de stat? Acum, când se lăfăie cu majuscule pe pagina întâi, tragediile individuale, cazurile de corupție, jafurile, violurile și crimele ne
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
nu doar onorific, ci în valoare de 50.000 franci elvețieni) cu "F. est un Salaud!" (F. este un ticălos!). "Azzurro" a plăcut și, mai mult, a emoționat inimile sensibile prin povestea sa (istorisită cinematografic simplu, direct, coerent): călătoria unui bătrân - Giuseppe (75 de ani) - și a nepoțelei lui - Carla (7 ani) - din Italia în Elveția. Carla e oarbă, are nevoie, pentru a-și recăpăta vederea, de un transplant de cornee. Totul costă foarte mult și Giuseppe hotărăște să ceară banii
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
fie și cu propria întreținere, dar cum deocamdată nu ne aflăm în posesia Proiectului de buget, nu vom cobi. Nu ne vom indigna nici de întoarcerea în forță a unor foști - membri, bunăoară supleanți în C.C. - cei plini fiind prea bătrâni aceasta a fost voința electoratului, în niște alegeri cu ofertă inhibantă. Nu este exclus ca alegătorii din 2004 să se găsească într-o situație încă mai ingrată, deși a gândi un viitor în care să-ți faci despre politicienii români
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
cinefilia publicului - în special tânăr - care umple proiecție de proiecție - preț de 9 zile - cele 8 săli ale Festivalului. Oferta a fost, mai ales, europeană și, de fapt, aceasta a și fost principala noutate a actualei ediții: producțiile provenind din Bătrânul continent au dominat fără drept de apel toate secțiunile nu doar cea a competiției oficiale, cum s-a întâmplat în anii precedenți. Mai mult, ele au furnizat chiar și "coperțile" Festivalului: în gala de deschidere, joi 18 ianuarie - Billy Elliot
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
nu? - prost, pentru că ne lipsește "aripa" rusească! De ținut minte! Dar cel mai mult tânjesc după agitația depunătorilor la FNI! O dată cu căderea Convenției Democrate și a lui Emil Constantinescu, a dispărut și umanitatea disperată ce ocupa prim-planurile micilor ecrane. Bătrânii înfometați, femeile despletite, bărbații ce amenințau că-și dau foc dacă nu li se restituie pe loc sumele depuse au fost înghițiți o dată cu voturile depuse în urne la 26 noiembrie! Până în preziua alegerilor, era imposibil să treci prin Piața Victoriei
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
acest interval de deschideri tactice, numeroase teme cu încărcătură ideologică sunt supuse unor "operații de chirurgie plastică"; ni se oferă, sub forma unor "frames", și cîteva posibile subiecte de roman: "tînărul activist de partid face dreptate oamenilor cinstiți, persecutați de bătrînii birocrați", sau "bătrînul activist își reevaluează faptele din trecut și își face autocritica pentru vechile greșeli". Concluzia acestei cărți deosebit de incitante, constituie, ea însăși, o provocare; după ce lansează ipoteza unei posibile interpretări în cheie "barocă"a schizoidiei literaturii comuniste (și
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
am un anume respect pentru greutatea, povara experienței. Oricum, am convingerea că nu e nimeni numai ceea ce vedem într-o anume etapă. Adunăm în noi multe euri vechi, chiar și atunci când credem că ne-am dezbărat de ele. Așa că în bătrân găsim încă tânărul și copilul. Straturile de experiență acumulată alcătuiesc o viață unică, diferită de altele. E întotdeauna mai mult decât se vede. Găsesc că romanul e cel mai potrivit să pună în lumină acest adevăr. Îmi face plăcere că
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
sens strict istoric, termenul "rococo" e mai degrabă identificat de către Eichendorff cu orice tip de raționalism ce tinde să "tundă" elanurile sensibilității. în Istoria literaturii poetice a Germaniei face analogie între gustul peisagist și cel literar al vremii, evocând un bătrân și celebru teoretician ca pe un "Prinț Rococo însoțit de suită" preumblându-se prin grădina ordonată (Mai înainte, Schiller comparase dramaturgia cu grădina, cerând ca ambele să reflecte realitatea). Altfel, s-ar putea spune că sălbăticirea grădinilor eichendorffiene are o grație
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
fascinează prin formidabilă substanță (umană, ficționară, filosofica) a poveștii. După ce aparatul glisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morți pe Strumă, îl vedem pe unicul supraviețuitor - pe atunci un băiețandru brunet, surîzător, cu ochi vii, acum un bătrîn și distins om de afaceri britanic - rostind, cu o tristețe blîndă, de amurg : "Nu-mi pot explica de ce am fost eu cel salvat. Toată viața m-am întrebat: de ce eu?"... După atîta vreme, Strumă continuă să-și apere misterul. Încă
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
părți a criticii românești precedente, Al. Cistelecan reargumentează concluziile nu foarte favorabile privind acest volum conformist, în care, rămas la "cartografierea suprafeței", poetul construiește stereotip portrete alegorice ale lumii rurale, îndatorat unei viziuni sămănătoriste retardate. Tot așa, în cazul ciclului Bătrânii, în care se observă pe drept cuvânt că "doctrina e adevăratul protagonist al poemelor" și că poetul "a transformat reveriile într-un lirism de pledoarie". În schimb, universul imaginar din Pe Argeș în sus ar reabilita principiul acvatic, enunțând încă
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
va reuși să-și adjudece șefia partidului, înseamnă c-a dobândit un atu major pentru evoluția sa viitoare. Dacă Ion Iliescu și aripa retrogradă a P.D.S.R. îi vor prefera un om de paie, o marionetă aflată sub strictul control al "bătrânilor", cariera sa politică poate fi considerată dacă nu încheiată, în orice caz împinsă pe o pistă marginală. Paradoxal, deși pare să meargă în contra direcției tradițional-conservatoare a partidului, Adrian Năstase reprezintă singura șansă de supraviețuire a P.D.S.R.-ului. Dacă el va
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
să fure și chiar să ucidă; va omorî soțul adulterin dintr-un cuplu înstărit, un businessman care-și chinuie deopotrivă nevasta și amanta; un puști ce vagabondează pe străzi încercînd să supraviețuiască; un student preocupat doar de sine și un bătrîn măcinat de singurătate. Nimic nu prevestește nimic. "Moratoriu", "Amoralitate" și "Etica hazardului" sînt episoadele interferente ale filmului Sfîrșitul unui veac de sudcoreanul Song Naung-han ce ironizează zbuciumul mai multor indivizi - un scenarist, o prostituată, un profesor etc. - de a se
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
al prozatorilor generației '80, lucid și rațional, capabil să ia distanță critică - și chiar cinică - față de orice formă de sentimentalism, nu mai este aici atât de consecvent cu sine, lăsându-se absorbit adeseori de retrăirea unor momente autobiografice, ca un bătrân care răsfoiește un album cu fotografii de familie. Din când în când, însă, el redevine ce-a fost, dominând inteligent materia epică, construind teorii îndrăznețe, propunând experimente literare ingenioase. Jurnal intim și roman realist Caracterul autobiografic al romanului este uneori
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
intitulată sugestiv "Spectacolul istoriei". Scris în 1998, Arhanghelsk este povestea unui controversat istoric american, specialist în istoria contemporană a Rusiei, aflat în zilele noastre la Moscova cu ocazia unui simpozion internațional la Institutul de Marxism-Leninism. Aici, istoricul american întâlnește un bătrân gruzin care se pare că a rămas singurul martor ocular al morții lui Stalin. Supraviețuitor al lagărelor de muncă de la Cercul Polar, bătrânul îi face destăinuiri uimitoare despre noaptea morții fostului dictator vorbindu-i despre existența unui caiet cu coperte
Spectacolul lui Stalin by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16572_a_17897]
-
noastre la Moscova cu ocazia unui simpozion internațional la Institutul de Marxism-Leninism. Aici, istoricul american întâlnește un bătrân gruzin care se pare că a rămas singurul martor ocular al morții lui Stalin. Supraviețuitor al lagărelor de muncă de la Cercul Polar, bătrânul îi face destăinuiri uimitoare despre noaptea morții fostului dictator vorbindu-i despre existența unui caiet cu coperte negre din plastic ce a aparținut lui Stalin, furat de unul dintre membrii Biroului Politic și îngropat în aceeași noapte de 12 martie
Spectacolul lui Stalin by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16572_a_17897]
-
uimitoare despre noaptea morții fostului dictator vorbindu-i despre existența unui caiet cu coperte negre din plastic ce a aparținut lui Stalin, furat de unul dintre membrii Biroului Politic și îngropat în aceeași noapte de 12 martie 1953 chiar de bătrân, pe atunci gardian personal al oficialităților partidului. Moartea suspectă și violentă a martorului înainte de a-i fi indicat misteriosul loc, îl convinge pe istoricul american să rămână ilegal în Rusia și să continue cercetările. Prilej pentru romancier să înfățișeze un
Spectacolul lui Stalin by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16572_a_17897]
-
-i trimise pețitori care-l vestiră: Dacă nu i-o dați, la noapte tăbărăsc toți bărbații asupra voastră, v-o iau cu puterea și o cunună cu Ilie. Ilie era feciorul lui Dinu. De data asta, pețitorii nu erau dintre bătrîni, ci bărbați de vîrsta lui Țancu. Acesta începu să răcnească și să-i brăzdeze cu cuțitul. Oamenii fugiră. Vestea se lăți ca fulgerul, și tabăra se umplu de neliniște grea". Dar noaptea Țancu și ai lui fugiră din tabără, luîndu-și
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
din tabără, luîndu-și, pe cai, averea în bani de aur și bijuterii. În tabără căzuseră doi morți care, descoperiți de poliție în căruțe, gloata fu arestată și erau căutați fugarii. Aceștia, la îndemnul unui Miloș fost prieten al lui Țancu bătrînul, se pierd din calea taberei și a jandarmilor, își ridică un bordei în satul Vlădeni și se apucă de fierărie. În Vlădeni mai erau două cartiere de țigani. În cel din capul de sus al satului se așeză Țancu și
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
dată distanța enormă care o desparte, totuși, prin naștere, de ceilalți țigani. Continua să muncească, trezindu-se, cîteodată, cîntînd vechi cîntece țigănești de tabără. O stăpînea gîndul răzbunării pe ucigașul părinților ei. Era, socotea, rostul ei în lume. Porni spre bătrînul Miloș, căruia îi povesti despre uciderea părinților lor și tot coșmarul ei. Miloș, după ce ascultă spovedania, plecă din sat cu treburi, lăsînd-o pe Rusalina acasă (deși ea se ruga s-o ia cu el), recomandînd-o drept nepoata lui. Rămăsese singură
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
ea se ruga s-o ia cu el), recomandînd-o drept nepoata lui. Rămăsese singură trei săptămîni. Apoi se obișnui cu acest trai. Miloș nu află în peregrinările sale de soarta taberei corturare și în Rusalina crescu dorul răzbunării, primind de la bătrîn o otravă bine tăinuită într-o mărgea cu care să-și împlinească destinul. Bătrînul o povățui că de nu-l va mai afla viu să se îndrepte spre Lugoj, unde mai trăiesc fiul și nepotul (Marco) unui prieten Mania. După
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
trei săptămîni. Apoi se obișnui cu acest trai. Miloș nu află în peregrinările sale de soarta taberei corturare și în Rusalina crescu dorul răzbunării, primind de la bătrîn o otravă bine tăinuită într-o mărgea cu care să-și împlinească destinul. Bătrînul o povățui că de nu-l va mai afla viu să se îndrepte spre Lugoj, unde mai trăiesc fiul și nepotul (Marco) unui prieten Mania. După patru ani de pribegie, Rusalina, bolnavă, reveni iar la Vlădeni. Țiganii (autorul îi numește
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
al destinului. Edificată, s-a decis să se îndrepte spre Lugoj, la fierăria fiului lui Mina, unde, potrivit promisiunii lui Miloș, o aștepta și bunișoara ei avere. Porni, spre întristarea faraonilor din Vlădeni. Dar mai întîi s-a dus la bătrînul Miloș, aflînd de moartea lui. I-a plăcut să meargă pe jos pînă la Lugoj, unde, într-un tîrg, norocul o ajută să-l cunoască pe Marco, pe care-l însoți în trăsura cu calul pe care tocmai el îl
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
pînă acum mașteră cu ea. ("Întîlnirea noastră nu însămnează soartă?"). Tatăl lui Marco, Ionaș, înțelege, și el, văzînd-o pe Rusalina și aflînd cine este, că aici e mîna destinului ("Asta nu-i mai întîmplare. Asta-i voia lui Dumnezeu!, zise bătrînul".). S-au întreprins, într-o săptămînă, pregătirile pentru nuntă, care se petrecu în ospăț mare, cu masa întinsă trei zile. Tinerii însurăței, la stăruința Rusalinei, se așezară în satul Vlădeni, satul amintirilor ei. Tatăl lui Marco tocmi o slujbă întru
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]