7,201 matches
-
irosească timp printre pereții pustii mirosind a mucegai, așa vor termina odată cu coșmarul și se vor putea întoarce în sfârșit la realitate, la viața lor atât de frumoasă. DE DRAGUL LUI MICKEY MOUSE Dimineața aceea ar fi putut fi cea mai banală dimineață dacă nu ar fi fost geamantanul tatei gata pregătit și cu rotițele șterse de praf. Jacheta lui odihnea peste mânerul negru. Nici nu plecase și holul devenise mai mare, acum, că își strânsese haina și pardesiul, căciula, mănușile, fularul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu ar avea cum să pătrundă în benzinăria din visul lui. O să vadă doar televizorul mergând în gol, ceaiul rece și medicamentele de pe noptieră și o să-și dea ea seama. ASFALT Jocul tău începuse din plictiseală, ca atâtea alte lucruri banale, dar până în dimineața aceea nu ți-a trecut prin cap să-ți arunci privirea spre asfaltul de sub picioare. Cât timp așteptai în stație, îți făceai tot felul de planuri - pentru cină, pentru filme, pentru tenis și iubire. Te opreai mereu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
își dregea glasul în timp ce privea cu coada ochiului sânii plăcut formați ai secretarei roșcate. Aceasta rămăsese cu privirea pironită în cocul imens al doamnei care ținea strâns de mână o fetiță ce se juca cu capul păpușii chinezești. O dimineață banală începea în timp ce ușile cabinei se închiseră etanș și liftul se puse în funcțiune. Mirosul de pizza se răspândi împrejur făcându-i pe ceilalți să strâmbe din nas. De altfel nici căldura nu le era pe plac, se așteptaseră la zile
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
datoria fiecăruia de a alege, În viață, sarcina care corespunde cel mai bine propriilor aptitudini, pentru atingerea gradului cel mai Înalt de perfecțiune. Tocmai această voință conștientă și constantă de a Îmbunătăți mereu, constituie, chiar și În cazul celor mai banale lucruri, singura și veritabila noblețe morală. Principiul etic pe care tocmai l-am schițat Într un mod foarte sumar, implică un element despre care deja s-a vorbit, dar care trebuie și mai bine să fie evidențiat: obligația subiectului de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a ieșit la pensie anul trecut pe caz de boală... Mai bem câte o cafea, ne mai ghicește în cărți... Doamna Zoica e foarte drăguță și ospitalieră și are un dar de a povesti, tu, ceva de speriat; chiar lucrurilor banale știe să le dea culoare, și te face să le guști cu mare plăcere! O dor cumplit picioarele, biata de ea, și nu poate să se deplaseze, dar vin fetele să o alimenteze cu știrile la zi. Ei bine, Vira
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
El știa, dar i se întări și mai mult convingerea, că Ina era deosebit de sensibilă, înzestrată cu un simț al umorului dublat de unul pragmatic și că avea un real talent de a descrie lucruri ce puteau fi socotite ca banale, dar sub condeiul ei dobândeau o strălucire nebănuită. Fiecare însemnare din jurnal era datată doar cu unele atribute ale anotimpurilor: Cireșii tatei și-au pus cercei la urechi!; Iarna nu vrea să plece, dar ghioceii au despicat zăpezile cu paloșele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nefericitei, ca să nu intre diavolul în corpul său. Ridicai pânza care-i acoperea fața. Fața gravă și atrăgătoare părea modelată de amprenta tuturor iubirilor pământești: expresia ei mă făcu să mă prosternez. Totuși, moartea mi se părea un eveniment natural, banal. Un surâs disprețuitor înghețase în colțul buzelor dispărutei. Mă grăbeam să-i sărut mâna și să mă retrag, când, întorcând capul, o văzui intrând, spre marea mea surpriză, pe târfa asta, acum soția mea. În fața rămășițelor pământești ale mamei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
datorată lui Emil Iordache : MoscovaPetușki. Cartea asta a lui Venedikt Erofeev, În tălmăcirea sa inspirată, m-a zdruncinat. Lumea literaturii colcăie de bețivi. Rusia e, după cum se știe, cel puțin În literatură, o adunătură de pitorești bețivi. Geniali sau minori , banali, ori miraculoși, eclatanți sau șterși, cabotini, ori sinceri, frumoși sau disperanți ; poemul tradus de Emil Iordache Însă, uluiește pînă și pe cititorul nedus la biserică...E un apogeu al alcoolismului, acest volum ; un monument de sinceritate ...vicioasă ; un racord timp
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ne gândim totuși la cine știe ce nenorocire", încearcă Băși să alunge discuția de pe panta tragismului pe care o îndrumase cucoana. "Din experiența mea, cam toate problemele de genul ăsta au, de cele mai multe ori, o explicație simplă și adesea de-a dreptul banală..." "Banală? Da, posibil. La cum e Dan, nu-i greu să apară acu' pe ușă cu vreo poveste ridicolă. Cu toate astea, nu i s-a mai întâmplat niciodată să dispară, pur și simplu, în halu' ăsta. Hai, că mai
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
gândim totuși la cine știe ce nenorocire", încearcă Băși să alunge discuția de pe panta tragismului pe care o îndrumase cucoana. "Din experiența mea, cam toate problemele de genul ăsta au, de cele mai multe ori, o explicație simplă și adesea de-a dreptul banală..." "Banală? Da, posibil. La cum e Dan, nu-i greu să apară acu' pe ușă cu vreo poveste ridicolă. Cu toate astea, nu i s-a mai întâmplat niciodată să dispară, pur și simplu, în halu' ăsta. Hai, că mai întârzia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
portar. Anton era un bărbat corpolent, gușat, cu ochi exoftalmici și nemaipomenit de placid. Părea un pachiderm matusalemic și plin de înțelepciunea pe care vârsta ar trebui să o confere. Dar nu era vorba de înțelepciune, ci doar de o banală problemă glandulară. Una cu care omul se învățase și care îi dădea un aer de mulțumire. Petrică, mai nevricos din fire, iar după noaptea asta cu atât mai țâfnos, îl și luă în primire: "Iar ai întârziat, bre?". Anton se
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în ani, în zeci de ani-în antichitate bunăoară, se confunda cu însuși mitul sau devenea subiect de epopee sau de tragedie, nu? O explicație similară ne oferă Mircea Eliade. Cert este că, odată trecut prin lumea ficțiunii, subiectul, în fond banal, atunci primea pregătirea necesară pentru a intra gata dedurizat, în sufletul oamenilor. Și devenea, printre altele, motiv de exorcizare a răului. Devenea o veritabilă armă de apărare a omului, în fața neprevăzutului. (Vezi și părerea Sf. Augustin vizavi de teatrul antic
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de persoană. Și, pe lângă că nu era vorba de orice dramă, manifesta mereu tendința de a mărturisi totul. Tocmai de aceea, toate preocupările mele diurne focalizau în jurul acestor enigme: cine este Iozefina, de ce suferă și bineînțeles și întrebarea cea mai banală, pentru unii: dacă mă iubește. În fiecare seară îmi propuneam să-mi deapăn sentimentele față de ea, dar ezitam, amânam totul, ca și cum în dosul nostru ar fi stat tot timpul samtartăul de soț al ei și șef suprem al meu sau
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lucrez o perioadă în cultură, indiferent de funcție, să fiu docil, să câștig încrederea șefilor, la gândul că mai apoi, mi se vor deschide și alte orizonturi, ca să pot face în cele din urmă, carieră în cultură. Pentru mine, devenise banală remarca lui: Ține-te, băiete, de această slujbă până termini o facultate. Doar n-oi fi prost să te îngropi în învățământ, nu? La Casa de Cultură, deși eram angajat ca administrator, trebuia să fac tot ceea ce mi se cerea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
adevărat supliciu, și mai mult decât atât, mă deranja șifonarea frecventă a benzii de indigo și a hârtiei. Pe de altă parte, când altcineva îmi dactilografia textele, acestea mi se păreau la început, extrem de străine, dar nici într-un caz banale. Oricum, mai repede mă acomodam cu textul meu dactilografiat de o altă persoană, decât să-l fi scris eu la mașină. Era ca și cu mâncarea: gătită de altul e mai bună. Totuși ar fi fost bine să am și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
celor din jur, chiar în autobuz sau în tren, îmi desfăceam hârtiile volante și mototolite în grabă, unde aveam anumite selecțiuni din text, copiate în fugă cu stiloul (adevărată merinde pentru cel care vrea cu orice preț să depășească discuțiile banale din jurul lui) și le reciteam de atâtea ori, pasaj cu pasaj, până reușeam să intru bine în pielea personajului. Pe o porțiune destul de întinsă a drumului, profitând de tăcerea ce se așternuse în mașină, scotocesc în buzunarele pantalonilor și caut
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mai mult în trecut. Cu atâta prostie în jur e ridicol să nu fii optimist! Singurătatea, când nu e boală, e armă împotriva celor răi. Îmi irosesc timpul răsfoind jurnalul pe care atunci îl intitulasem, cum nu se putea mai banal, Mâncătorii de etichete: „Nu o dată i se întâmplase lui Gerard să treacă peste așa zisele accese de somnambulism; nu o dată i se întâmplase să se ridice fără motiv, din pat și, în timpul somnului, să iasă din dormitor și chiar din
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
suna deja de ora închiderii. Da, era ora zece fără zece. Păcat. Acolo, confundat cu mușteriii, ar fi povestit cu cineva. Cu oricine ar fi povestit? Până și cu ultimul bețiv ar fi stat de vorbă. Ar fi povestit ceva banal. Ar fi vrut, poate, să-i spună cât de înfiorător sună clapele pianului din filmul Love Story. Clapele acelea nu povestesc, și aceasta era o realitate. Nu povestesc despre orice despărțire. Auzea intermitent muzica aceea și înainta agale prin bălți
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
prezentul în care scrii și trecutul despre care scrii, s-a așternut timpul și, în loc de nume, de multe ori te folosești numai de inițialele numelor. E și asta o metodă, o strategie, tot așa cum o strategie de a ieși din banal sunt și bancurile deocheate, dar și micile snoave, improvizate, la picior, minciuni cum le mai numeau unii dintre prietenii lui Titi Americanu', când acesta povestea la bar (orășelul nostru avea, e adevărat, numai un singur bar și acela select; era
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Treaba ei și doamne ajută. Ea o rămas cu grohăitu’, iar noi cu paguba. O fo’ cherit opt, măi oameni buni, ca-n filme. Plângea mama ca la prăpădirea lumii, nu altăceva. De la o masă, cineva, pregătit cu o întrebare banală, îl provoacă pe Titi mai tare: Incredibil. Da. Nu se poate. E prea de tot - face altul. Să orbesc de te mint, pretine - rostește Titi cuvintele tranșant, apăsat, convingător-Ce să vezi? Pe la începutul lui noiemvrie, mă duc să strâng bostanii
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
într-un mod foarte silențios. I se mai spune și vindecătorul liniștit. {i ca să ne dăm seama de schimbările majore din viața noastră, trebuie să le observăm cu atenție pe cele mici. } i se poate schimba radical viața printr-o banală coincidență sau întâmplare neînsemnată, așa cum a fost la mine. Nu aș fi adus în discuție această întâmplare, dacă nu ar fi fost momentul deblocării mele mentale. Este o întâmplare simplă, dar pentru mine este punctul de început, scânteia care mi-
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
atât de plăcute, nu am mai simțit de mult această senzație și i-am mulțumit Lui Dumnezeu că m-a ajutat să revin acasă (la sentimentele mele autentice), așa cum am scris și în poezie. Pentru mine acest moment, în aparență banal este acea conștientizare și pasiunea trăirii clipei. Ce sentiment plăcut, această conștientizare, vă spun sincer, un lucru atât de mic și simplu, poate să trezească emoțiile și sentimentele de mult adormite și hipnotizate de acumularea timpului psihologic. Stau și mă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
prin care trecem, dar putem controla atitudinea cu care tratăm situațiile respective, iar dacă le vom aborda cu zâmbetul pe buze, atunci cu siguranță că vom trece mai ușor prin ele, iar urmările nu vor fi dezastruoase. Dar, dacă o banală situație de viață este abordată într-un mod trist, rigid și exagerat, atunci cu siguranță greutatea acelei situații va fi mult mai amplificată iar urmările vor fi cu mult mai distructive. Ca o idee de final, eu vă invit să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fost, așadar, acolo să vedeți figura Înspăimântată a Annei când au apărut imaginile de arhivă cu Volkswagen T. Guevara, iar ea, până atunci atât de mândră În fața mașinetului plebeu, aidoma unui ou Fabergé silit să stea Într-un cofraj alături de banale produse galinacee, s-a ridicat În picioare și, tremurând, cu degetul ațintit În direcția ecranului, a spus: „E mașina mea!“ Pentru că, da!, liderul mișcării motorizate, denumit acum pe toate posturile de televiziune Mașinăția Sa, Far Unic al Înaintării pe Autostrada
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pentru dezvoltarea unor prototipuri noi, reparații și Întreținere. Aceeași separare de opinii se făcea simțită și În sânul taberei noastre, ca și cum Între lumea oamenilor și cea a mașinilor s-ar fi aflat nu granița dintre viețuitoare și obiecte, ci o banală oglindă. Silvio a fost unul dintre primii oameni care, dezmeticindu-se rapid după uluiala inițială, au pus mâna pe arme. În cazul lui, a fost vorba de o șurubelniță cu capul În cruce, dar alții, după dorință, noroc și competență
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]