2,181 matches
-
europeană, în idem, p. 81. 13. Alexandru Duțu, "Bizantini", "Orientali", "Balcanici", în "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, p. 62. 14. Maria Todorova, Op. cit., p. 100 15. Paul E. and Jean T. Michelson, Huntington College, Nationality, Foreign Policy, and the Balkans: Barbara Jelavich and Southeast European Studies, în "Revue Roumaine d'Histoire", Tome XXXI, N. 3-4, Juillet-Décembre 1992, pp. 345-360. Vezi și Richard Frucht ed., Labirinth of Nationalism Complexities of Diplomacy: Essays in Honor of Barbara and Charles Jelavich, Columbus; Slavica, 1992
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Nationality, Foreign Policy, and the Balkans: Barbara Jelavich and Southeast European Studies, în "Revue Roumaine d'Histoire", Tome XXXI, N. 3-4, Juillet-Décembre 1992, pp. 345-360. Vezi și Richard Frucht ed., Labirinth of Nationalism Complexities of Diplomacy: Essays in Honor of Barbara and Charles Jelavich, Columbus; Slavica, 1992. Vezi și Paul E. și Jean T. Michelson, Charles și Barbara Jelavich la 70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Tome XXXI, N. 3-4, Juillet-Décembre 1992, pp. 345-360. Vezi și Richard Frucht ed., Labirinth of Nationalism Complexities of Diplomacy: Essays in Honor of Barbara and Charles Jelavich, Columbus; Slavica, 1992. Vezi și Paul E. și Jean T. Michelson, Charles și Barbara Jelavich la 70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995, în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof.
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Jelavich, Columbus; Slavica, 1992. Vezi și Paul E. și Jean T. Michelson, Charles și Barbara Jelavich la 70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995, în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich, în "Analele Academiei Române", an 126 (1992), Seria V, vol. III, 1997. Acad. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich 1923-1995, în "Memoriile Secției de Științe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
70 de ani, în "Magazin istoric", Serie Nouă, an XXVII, nr. 6 (315), iunie 1993, pp. 83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995, în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich, în "Analele Academiei Române", an 126 (1992), Seria V, vol. III, 1997. Acad. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich 1923-1995, în "Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice", Seria IV, t. XX, 1995, București, 1996, pp. 199-201. 17. "The American Historical Review
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
83-85. 16. Mai vezi: Paul E. Michelson, Barbara Jelavich: 1923-1995, în "Slavic Review", volume 54, Numer 1, Spring 1995, pp. 258-259. Prof. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich, în "Analele Academiei Române", an 126 (1992), Seria V, vol. III, 1997. Acad. Cornelia Bodea, Barbara Jelavich 1923-1995, în "Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice", Seria IV, t. XX, 1995, București, 1996, pp. 199-201. 17. "The American Historical Review", volume 89, Number 4, October 1984, pp. 116-117. 18. Idem. Volume 80, Number 5, December 1975
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
volume, Cambridge University Press, Cambridge, 1967, 1977, II, p. 213. 2 Shaw, History of the Ottoman Empire, II, p. 251. 3 Shaw, History of the Ottoman Empire, II, p. 238. 4 Shaw, History of the Ottoman Empire, II 208. 5 Barbara Jelavich, St. Petersburg and Moscow: Tsarist and Soviet Foreign Policy, 1814-1974, Indiana University Press, Bloomington, 1974, p. 266; vezi și p.265. 6 Stefanaq Pollo și Arben Puto, Histoire de l'Albanie des origines à nos jours, Éditions Horvath, Roanne
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tot Biserica este cea care salvează vestigiile, mănăstirile devenind, astfel, locuri de predilecție ale științei și păstrătoarele artei și gîndirii. Istoricii de expresie franceză au folosit, în mod tradițional, termenul de "mari invazii" pentru a desemna mișcările de populații numite "barbare", care, în secolul al V-lea al e.n., au înlocuit dominația romană în partea occidentală a Europei și a bazinului mediteranean. Imitîndu-i pe istoricii de expresie germană, astăzi se tinde, din ce în ce mai mult, către abandonarea acestei sintagme și folosirea, în schimb
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-lea, călugării au devenit, însă, în această parte a Occidentului, singurii purtă tori ai culturii greco-romane. În cancelariile abațiilor, se recopie opere sacre și profane, decorate cu miniaturi inspirate atît din modelele antice, cît și din tradiția insulară sau cea barbară, juxtapunînd animale stilizate și ornamente geometrice. Supraviețuirea și reînvierea culturii antice sînt tot atît de evidente și în domeniul artistic. Fără îndoială, populațiile germanice au adus cu ele tehnici și surse noi de inspirație, dar acestea nu afectează decît artele
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
originare S P este către "forme" logice mai complexe, dar care, totodată, au elemente ca "obiecte" mai puțin nedeterminate decât pozițiile logice pure S și P. De exemplu, într-o formă silogistică fie un mod silogistic valid din figura I, Barbara (AAA) forma judicativă originară se află în fiecare dintre cele trei propoziții (judecăți de predicație); și chiar dacă în forma ca atare a acelui silogism termenii săi încă nu au primit o interpretare, fiindcă apar cu simbolurile S și P, totuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
treacă de momentul critic. Sau ce sînt zînele din lacuri? La noi se cheamă Obba (Oya) și este simbolul fidelității conjugale. Obba este o a doua soție a lui Chango, zeul războiului, al tunetului și al focului. Este asociată Sfîntei Barbara, patroana pompierilor și artificierilor la catolici. Pe măsură ce-mi vorbea de o divinitate, lua statueta de lemn și mi-o arăta. Gestica era de ritual, plină de respect. Aproape că făcea abstracție de existența mea. Acesta este Babalu Aye
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de către elevi a celor predate 171. La aceasta se adăuga pregătirea insuficientă a preparanzilor, ceea ce dădea imaginea unei școli teologice de un nivel mult inferior celor catolice din apusul monarhiei sau față de Seminarul greco-catolic din Lemberg, fostul Colegiu vienez Sf. Barbara, mutat în anul 1784 în capitala Galiției 172. În fața acestei situații cu totul nemulțumitoare în care se afla această instituție de învățământ teologic, șeful forului politico-administrativ al Bucovinei, baronul Vasile Balș, a propus un plan superior de studii pentru ameliorarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Man hat bemerkt, daß die mächtigsten Staaten auf einer Seite an die See stoßen. Berühmte Politiker geben den Rath, zu Gründung eines neuen freien Staats, wo möglich Seeküsten zu wählen. Eine solche Lage dient in einem Zeitalter der Unwissenheit und Barbarei zur mächtigsten Vormauer gegen feindliche Angriffe und gibt in erleuchteten Zeiten, wo Künste und Wissenschaften blühen, zur Ausbreitung des Handels und Gründung der Macht Gelegenheit; die Bewohner solcher Länder sind gleich jenen der Inseln, tapfer, reich, unabhängig. Athen, Norwegen, Holland
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fost începute urmăririle penale și în numele căreia tribunalul își va pronunța sentințele. Etnologii vor încerca mai curînd să-i facă să înțeleagă pe judecători cum se justifică pentru cei care aderă la ele niște credințe pe care noi le apreciem drept barbare sau ridicole. Peste tot în lume unde se practică excizia sau circumcizia (și de multe ori aceste tradiții merg mînă în mînă), rațiunile profunde par să fie aceleași : cînd a instaurat distincția dintre sexe, Creatorul nu și-a făcut bine
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
descoperim pentru nici unul un fundament natural. Pentru a ieși din încurcătură, Montaigne ia în considerare două soluții. Prima ar fi să se încreadă în judecata rațiunii, pentru care toate societățile, trecute sau prezente, apropiate sau îndepărtate, pot fi calificate drept barbare, de vreme ce dezacordurile lor sau chiar acordul lor accidental nu au alt fundament decît tradiția. Pe de altă parte însă, „fiecare numește barbarie ceea ce nu face parte din obiceiurile lui”. Cu toate acestea, nu există credință ori tradiție, oricît de bizară
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pavat cu bune intenții“, de prea multă grijă. Iar uneori, pentru a nu ne Împărți afecțiunea - de parcă aceasta trebuie să fie finită - cu Încă unul și pentru a ne păstra tot timpul lângă noi subiectul afecțiunii, Îl supunem unei practici barbare: Îl castrăm, uitând că tocmai prin Înmulțire animalul Încearcă să țină piept expansiunii noastre În lume. Alții greșesc și mai mult, orientând subiectul afecțiunii ori interesului material cine știe unde. Ba se știe: spre maxima satisfacție - afectivă ori materială - a omului, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
asta ca să ajung să o stăpânesc și să scriu în ea. În epistola către Carus am scris: Nec te mirari, si sint vitiosa, decebit/carmina, quae faciam paene poeta Getes/a, pudet, et Getico scripsi sermone libellum/structaque sunt nostris barbara verba modis: et placui (gratare mihi) coepique poetae/inter inhumanos nomen habere Getas» („Ai face bine să nu te miri dacă poemele/pe care, fiindcă am devenit aproape un poet get, le-am compus, sunt defectuoase/Ah! Mă rușinez, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
șuierând, se descolăcește amenințător, măturând cu foc terenul în fața lânii de aur. Unde era atunci bogata-ți zestre? Unde-ți era soția regală și istmul ce separă cele două mări? Tot eu, eu care acum am devenit pentru tine o barbară, eu care acum pentru tine sunt săracă și mă consideri vinovată pentru că exist, eu am adormit cu vrăji ochii săi de flăcări și ți-am deschis calea către lâna de aur ca să o sustragi fără riscuri. L-am trădat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de la ei și am renăscut așa cum poate renaște o ființă nouă. Mi-au dat tot, pământ, casă, aer, libertate; și acum eu trebuie să le declar război și să-i omor numai pentru că eu sunt roman, iar ei sunt gens barbara, care nu vrea să recunoască jugul Romei și respinge limba noastră. Nu pot să fiu atât de infam: trebuie să mă port ca un poet, iar poetul e întotdeauna drept. M-am destăinuit în fața Aiei și am hotărât să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fi dorit să scriu epopei ca acelea ale lui Homer și Virgiliu, ci o operă esoterică precum Metamorfozele lui Publius Ovidius Naso, imitată apoi cu mare meșteșug de Dante. Ovidiu e important și pentru că e primul care scrie în limba «barbară» a geților, dovedindu-se, prin urmare, ca să zicem așa, a fi primul poet valah. Asta datează de atunci de când el, aflat în exil la Tomis, în Pontul Euxin, a compus Epistolele și Tristele...” Și iată-ne, prin urmare, astăzi, ajunși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
domiciliul actual în Germania, 96050 Bamberg, Jogerstr. 1a, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Călimănești nr. 130, județul Timiș. 85. Hack Richard, născut la 30 aprilie 1964 în localitatea Birda, județul Timiș, România, fiul lui Hack Georg și Barbara, cu domiciliul actual în Germania, 84030 Ergolding, Backfeldstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, bd Dâmbovița nr. 71, ap. 45, județul Timiș. 86. Hack Georg, născut la 18 decembrie 1938 în localitatea Birda, județul Timiș, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
la 18 decembrie 1938 în localitatea Birda, județul Timiș, România, fiul lui Hack Gyorgy și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 84030 Ergolding, Backfeldstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, comuna Gataia, sătul Birda nr. 24, județul Timiș. 87. Hack Barbara, născută la 7 noiembrie 1942 în localitatea Birda, județul Timiș, România, fiica lui Hermann Heinrich și Franziska, cu domiciliul actual în Germania, 84030 Ergolding, Backfeldstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, comuna Gataia, sătul Birda nr. 24, județul Timiș. 88
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
în Germania, 53359 Rheinbach, Gansweide 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, str. Louis Pasteur nr. 32, bl. B1, ap. 33, județul Bihor. 109. Comsa Daniela, născută la 28 februarie 1968 în București, România, fiica lui Comsa Nicolae și Barbara Iuliana, cu domiciliul actual în Germania, 96472 Rodental, Ostlandstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, București, Aleea Valea Călugăreasca nr. 3, bl. A10, sc. D, et. 1, ap. 50, sectorul 6. 110. Hauch Iboika, născută la 22 aprilie 1965 în
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
Covasna, România, fiica lui Bihari Alexandru și Borbala, cu domiciliul actual în Germania, 63667 Nidda, Unteregasse 55, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, str. Romulus Cioflec nr. 3, bl. 9, sc. B, ap. 16, județul Covasna. 117. Zwack Barbara Iuliana, născută la 9 iunie 1945 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Comsa Robert și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 96472 Rodental, Sandleite 17A, cu ultimul domiciliu din România, București, Aleea Valea Călugăreasca nr. 3, bl. A10
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
la 6 iulie 1952 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Mihai și Vilma Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 46535 Dinslaken, Juliusstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lugoj, Str. Caransebesului nr. 44, județul Timiș. 214. Muller Barbara, născută la 7 aprilie 1925 în localitatea Nitchidorf, județul Timiș, România, fiica lui Kohl Heinrich și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, În den Wiesen 21, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Nitchidorf nr. 97, județul Timiș. 215
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]