1,455 matches
-
Strămoșii contrabasului în baroc (mai ales "violone", cu mai multe corzi) punctau fundamentalele și pasajele grave în basul continuu și câteodată se folosea o aceeași știmă pentru mai multe instrumente, în limita disponibilităților: contrabas ("violone"), clavecin, lăută, teorbă ș.a. În barocul târziu au apărut partituri bine delimitate pentru instrumentul grav cu coarde. În clasicism, perioada uniformizării unor orchestre tot mai mari, instrumentului nu i s-au oferit decât arareori ocazii de a depăși statutul de susținere a balansului orchestral. ul se
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
exemple de aceast gen de metal. Evident că sunt combinații de Heavy metal, trupe de Tradițional metal care tind spre power metal. Italia: Una dintre cele mai prospere școli. Power metal`ul italian (de cele mai multe ori simfonic, caracterizat drept foarte "baroc") are în comun câteva caracteristici: melodic, deseori clasic sau cu o tentă progresivă în scrierea pieselor, versuri foarte mult bazate pe fantastic, voce cu intensitate foarte înaltă și obsesie pentru viteză, viteză, viteză. Aceasta scenă a explodat la sfârșitul anilor
Power metal () [Corola-website/Science/306456_a_307785]
-
extensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați, până către 1730. Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raționaliste, dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de "Baroc brâncovenesc". Mișcarea cărturărească care ia ființă în Moldova secolului al XVII-lea, influențată prin intermediul polonez de umanismul european, este una din premizele apariției stilului brâncovenesc, caracterizat prin recepția barocului apusean și programe artistice unitare. Bazele înfloririi din epoca brâncovenească au
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
clare, raționaliste, dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de "Baroc brâncovenesc". Mișcarea cărturărească care ia ființă în Moldova secolului al XVII-lea, influențată prin intermediul polonez de umanismul european, este una din premizele apariției stilului brâncovenesc, caracterizat prin recepția barocului apusean și programe artistice unitare. Bazele înfloririi din epoca brâncovenească au fost puse în timpul celor două decenii de domnie a lui Matei Basarab (1632-1654), care asigurase Țării Românești o anumită stabilitate politică și favorizase dezvoltarea artelor. Printre cele mai importante
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
și flamanzi. Gravori specializați în portretistică îi consacraseră deja lui Mihai Viteazul ca principe de rang european mai multe portrete, începând cu domnia lui Matei Basarab majoritatea domnilor români sunt reprezentați de artiști apuseni în postura tipică monarhilor din epoca barocului timpuriu, cu elemente orientale în vestimentație. Astfel îl reprezintă pe Constantin Brâncoveanu veronezul Alessandro dalla Via, activ la Veneția. În epoca lui Matei Basarab apăruseră în Țara Românească primele teme istorice în pictură, în general se acordă acum și în
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
Sculptura este precum în perioada medievală subordonată arhitecturii, de care se leagă organic. Sculptura decorativ-monumentală acoperă dens ancadramentele ușilor și ferestrelor, precum și coloanele. Ea este supusă unei puternice influențe baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă, dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. În epoca brâncovenească apar primele motive antropomorfe, de exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699), Colțea (1700) și Stavropoleos (1724-1730
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
din cele mai prestigioase școli ale Renașterii italiene. Opere ca: „Sfânta Magdalena”, „Răpirea Europei” atribuite lui A.M. Schiavone și „Isus cu crucea” în genul lui Parmigianino, vădesc virtuozitatea tehnică, prețiozitatea și artificialitatea unei perioade de căutări în epoca din pragul barocului italian. Opus acestor tendințe, Agostino Caracci, unul dintre întemeietorii Academiei degli Incaminati, fondată în 1585, în semn de protest împotriva picturii manieriste, abordează desenul după model, riguroasa construcție compozițională orientându-se și spre studiul marilor maeștri ai picturii italiene. „Hercule
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
după model, riguroasa construcție compozițională orientându-se și spre studiul marilor maeștri ai picturii italiene. „Hercule torcând”, lucrare care îi este atribuită, anunță prin compoziția desfășurată în diagonală, prin efectele de lumină direcționată, prin deschiderea de cadru, elemente novatoare ale barocului. Ecouri ale acestui stil sunt remarcate și în pictura lui Baldi Layyaro, Pietro Rotari, Marcantonio Franceschini, Gregorio Lazzarini din colecția noastră.Ele încearcă să exemplifice câteva din inovațiile stilistice ale picturii italiene din secolul al XVII-lea ca: larga deschidere
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
germană, se remarcă „Adam și Eva”, aparținând Renașterii. Tratarea nudurilor, încadrarea lor în peisaj, structura compozițională, calitățile cromaticii, situează pictura în climatul artistic generat de personalitatea covârșitoare a lui Albrecht Dürer. Pentru secolul al XVIII-lea, epocă de înflorire a barocului în țările din Europa Centrală, lucrările pictorilor Asam Kosmas Damian, Christian Seybold, Jan Kupecký și Anton Ignat Hamilton pot constitui elemente de referință. Numeroase lucrări din galerie ilustrează spiritul academiilor de artă și cuprind majoritatea temelor de predilecție ale acetora
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
ani, clădirea fiind terminată complet abia în 1774. Domul a fost afectat în timpul asediului din 1849. Arhitectul a fost Joseph Emanuel Fischer von Erlach, care era fiul lui Johann Bernhard Fischer von Erlach. Ambii au fost reprezentanți de seamă ai barocului vienez, Fischer von Erlach tatăl fiind arhitectul unui mare număr de palate din Viena. Printre realizările celor doi se numără și sala monumentală a Bibliotecii Naționale din Austria, proiect care a fost conceput de tată și realizat de fiu. Clădirea
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
realizate sub influența mișcării artistice , așa cum ar fi acelea ale arhitectului și designerului Arthur Mackmurdo. Desenul ce ilustrează coperta eseului acestuia referitor la bisericile din orașe ale arhitectului (care a creat opere remarcabile, în diferite stiluri arhitectenice, printre care cel baroc i-a fost foarte apropiat) este un exemplu tipic. Alături de aceste desene, lucrări în fier forjat sau anumite desene de textile derivate din forme vegetale des folosite în designul epocii târzii victoriene sunt printre cele mai bune exemple ce ilustrează
Art Nouveau () [Corola-website/Science/301465_a_302794]
-
numele clucerului Colțea Doicescu, fratele lui Udrea Doicescu, care a purtat de grijă ctitoriei fratelui său, ucis în anul 1655 în răscoala seimenilor. Arhitectural, în realizarea bisericii predomină stilul brâncovenesc, însă se îmbină cu cel bizantin, cel românesc și cu barocul italian. Cutremurul din 1838 a vătămat serios biserica. Lăcașul de cult a fost reparat în 1841 de arhitectul Faiser și de antreprenorul Conrad Schwink. În 1871, pictura interioară a fost refăcută de Gheorghe Tattarescu care a alternat diverse motive și
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
unor coșmaruri. "Laocoon", sufocat de șerpi, cu o față crispată de durere, încearcă disperat să scape de strânsoarea lor. Galerie Complexul din Pergamon se distinge nu numai prin ansamblul arhitectonic, ci și prin operele sculpturale, ce aparțin unui așa zis ""baroc pergamonian"". Sculpturile ce alcătuiesc frizele Altarului lui Zeus, întinse pe 110 metri, printre care ""Gigantomachia"", pun în scenă momente dureroase redate în mod expresiv prin compoziții tridimensionale, adesea sub forma unui suprarealism anatomic. Expresia sentimentelor, forța detaliilor și violența mișcărilor
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
centrală a fațadei ce domină întreaga biserică, punând accentul pe ideea de monumentalitate, dar și masivitate și austeritate. Doar iluzia optică realizată prin câteva curbări de cornișă și câțiva pilaștrii adosați face ca biserica să fie încadrată în atmosfera unui baroc târziu central european. Intrarea se face printr-o ușă cu ancadrament rectangular realizat din mortar. Deasupra intrării se află încastrată nișă rectangulară ce probabil ar fi putut păstra urmele unei inscripții, iar pe aceeași axă surmontează o fereastră ce se
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
cult o amprentă, fiind supus mereu unor transformări. Astfel, din prima perioadă a construcției regăsim în cadrul edificiului păstrat doar portalul vestic, în stil gotic flamboaiant, contraforți și un zid de incintă pe latura de nord, mai apoi interiorul este tipic baroc, cu calote boeme și arce dublouri descărcate pe pilaștrii masivi. Din secolele XIV și XV picturi murale ar fi decorat pereții până pe la 1848. În contextul revoluției de la 1848 biserica a fost incendiată și distrusă, iar protopopul Ștefan Kovacvs a
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
sens, noul stil se distanțează de fantezia și emoția barocului italian pentru a impune o viziune monumentală bazată pe linii drepte, orizontale și verticale, pe echilibru, claritate și raționalitate. O singură țară va sta departe de unanimitatea națiunilor în manifestarea barocului ca fenomen cultural și arhitectural, Franța, în secolul XVII, atunci când monarhia se afirma ca autoritate în toate domeniile. Franța se angajează pe o cale paralelă: căutarea rigorii, a armoniei majestoase, a liniei drepte, ce se opune exuberanței liniei curbe ale
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
ca fenomen cultural și arhitectural, Franța, în secolul XVII, atunci când monarhia se afirma ca autoritate în toate domeniile. Franța se angajează pe o cale paralelă: căutarea rigorii, a armoniei majestoase, a liniei drepte, ce se opune exuberanței liniei curbe ale barocului. De altfel, Franța, pe lângă Anglia, printr-o generație de studenți francezi pregătiți la Roma și influențați de scrierile lui Wincklemann, au fost primele tari ce au adoptat acest curent artistic, iar apoi a fost rapid adoptat de cercuri progresiste din
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Grupului de Arhitectură Tradițională. De asemenea, un număr mare de piese ale arhitecturii postmoderne își trag inspirația și includ referiri explicite către neoclasicism, Teatrul Național al Cataloniei din Barcelona fiind printre ele. Această artă se apropie de universul grandilocvent al barocului, facând apel nu atât la emoție cât și rațiune, pentru a obține aceeași glorificare a unui simbol. Acest stil a fost considerat în tote țările Europei, stilul revoluției burgheze. Clasicismul s-a bazat pe rațiune, simplitate și sobrietate dar și
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
găsește încă justificare în organizarea unei fastuoase curți regale. Motivele evoluției arhitecturii de acest gen, nu numai în Franța, spre clasicism sunt altele: slaba influență a contrareformei într-o țară cu biserică gallicană, care nu a favorizat totala desfășurare a barocului; o caracteristică psihologică națională care tindea spre echilibrul și raționamentul clasic. Este perioada în care se se înființează academiile, se dă o direcție oficială acestui stil. Arhitectura de acest gen își continuă evoluția însă preia anumite principii ale barocului, îndeosebi
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
a barocului; o caracteristică psihologică națională care tindea spre echilibrul și raționamentul clasic. Este perioada în care se se înființează academiile, se dă o direcție oficială acestui stil. Arhitectura de acest gen își continuă evoluția însă preia anumite principii ale barocului, îndeosebi în organizarea spațiului construit sau urban, al grădinilor, a legăturii dintre clădiri și ambient. Se constată o mare varietate a programelor (palate, biserici, instituții de învățământ, cămine, spitale, teatre etc.). Această perioadă este dominată de un plan în care
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
ce vor fi înlocuite foarte adesea cu platbande (elemente orizontale) care să se întretaie cu cele verticale în unghiuri drepte, ca în templele păgâne. Astfel toate elementele corpului clădirilor care ies oarecum în relief - rezalitele (cum se numesc în arhitectura barocului) - dispar, iar fațadele devin impresionante prin unitatea lor și prin faptul că toate elementele ce le compun vor fi absolut în aceeași linie. Ca o urmare a imitației a ceea ce se făcuse în Renaștere, arhitecții uzau de cele 3 sau
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
timpurie a clasicismului cu inspirație bramantiană lombardă. Între cupolă și edificiu există o perfectă unitate, datorită impecabilei proporționări a elementelor și urmăririi direcției ascensionale în fațadă, ilustrându-se astfel cu deplină forță curentul Clasicismului de curte, cât și partea de baroc parțial asimilată. Clasicismul de curte adoptă un riguros spirit al ordinii, ce a corespuns gustului tradițional monahal. Esența specifică a arhitecturii clasiciste este păstrată și mai târziu în secolul XVIII-lea. Se menține verticalitatea construcțiilor prin acoperișuri de regulă înalte
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
remarcă policromia cărămizii, a pietrei și a ardeziei: stilul specific epocii lui Ludovic al XIII-lea. Acestei fațade vesele i se opune, pe latura dinspre parc, o fațadă maiestuoasă, în întregime din piatră. Arhitectul François Mansart renunță la caracteristicile specifice barocului, afirmând un stil clasic, cu un ritm uniform, în care domină orizontalitatea și simetria, impunându-se riguros. El îmblânzește severitatea ansamblului, desenând 2 rânduri de bolți în plin centru, animând partea de sus a balustradei cu câteva sculpturi de trofee
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Arta de la Versailles”, bazată pe măsură, claritate, armonie și ordine, devine modelul clasicismului francez. Servind glorificarea puterii regale, viziunea artei clasice franceze este monumentală, folosindu-se pentru acesta de jocul echilibrat dintre orizontale și verticale, spre deosebire de dinamica liniei curbe a barocului. Palatul Versailles, de dimensiuni impresionante, simbol al autorității monarhice absolute, precum și al raționalismului, a adunat pentru construirea și decorarea sa pe arhitecții și decoratorii cei mai reprezentativi pentru noul stil: Charles Le Brun (1610-1690), Louis Le Vau (1612-1670), precum și François
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
I.C. Brătianu nr.14) este un monument istoric și de arhitectură laică. Edificiul a fost construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi. El reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri ale orașului din perioada de trecere de la baroc la clasicism. A aparținut contelui Toldalagi Laszlo și soției acestuia, contesa Korda Anna. Biserica Reformată-Calvină din Orașul de Jos, denumită și Biserica Reformată cu 2 turnuri, situată pe Bulevardul 21 Decembrie nr.41, este unul din edificiile simbolice ale Cluj-Napoca
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]