4,306 matches
-
o căsătorie cu o văduva bogată. Prin acceptarea ei, el este de acord să renunțe la căsătoria cu Giulietta. În momentul în care Trezorierul îi va aduce la cunoștința Baronului că și-a schimbat opțiunea, renunțând la mâna fiicei acestuia, Baronul se va considera insultat și îl va provoca la duel. Pentru a accentua și mai mult starea de confuzie, Marchiza îi va îndemna pe cei doi îndrăgostiți, Giulietta și Edoardo, să se căsătorească de îndată. Oricum, falsul Rege se va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Giulietta și Edoardo, să se căsătorească de îndată. Oricum, falsul Rege se va întoarce și va propune ca el să fie lăsat să găsească o soluție care să împace toate părțile implicate. Actul ÎI Tabloul 1. Aceeași galerie din castelul Baronului Kelbar. În urmă hotărârii “Regelui”, toți servitorii intonează un cor în care își exprima optimismul privind viitoarea căsătorie a lui Edoardo cu Gilietta. Tânărul le va cere sprijinul și se va arăta optimist în legătură cu posibilitatea de a se însura curând
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
le va cere sprijinul și se va arăta optimist în legătură cu posibilitatea de a se însura curând cu Giulietta (Pietoso al lungo pianto...Deh lasciate a un alma amante). Își fac apariția Belfiore, Trezorierul și Giulietta care discută motivele pentru care Baronul se opune căsătoriei ei cu Edoardo. Giulietta declară că singurul motiv al acestui refuz constă în faptul că Edoardo este sărac. Ca urmare Belfiore va dispune că Trezorierul să cedeze tânărului unul din castelele sale și o sumă de bani
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din castelele sale și o sumă de bani pentru ca totul să se aranjeze. Trezorierul este oarecum împotriva acestei propuneri dar pe de altă parte caută și el o ieșire pentru a evita pericolul pe care îl reprezintă un duel cu Baronul. Scenă 2. Un hol care duce la gradina.Urmează confruntarea între Marchiza și falsul Stanislao: în timp ce acesta continuă să fenteze, Marchiza încearcă sal convingă să abandoneze rolul de rege relevăndu-i intenția ei că în caz contrar îl va lua de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
secrete. Nu mai există timpul necesar pentru a celebra vreo căsătorie, decizie care provoacă consternarea Giuliettei și a lui Edoardo, acesta din urmă fiind obligat să plece cu regele în Polonia. Tabloul 2. O verandă care dă înspre grădină castelului Baronului. Belfiore și Marchiza del Poggio se vor întâlni pe verandă, ultimul încă incapabil de a-si dezvălui adevărată identitate. Acest lucru o irită pe Marchiza care va reitera intenția ei de a se mărită cu Contele de Ivrea. Oricum ea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
al Poloniei. Că răsplată pentru devotamentul arătat, Regele Stanislao îl va numi pe Cavalerul Belfiore în funcția de Mareșal al Curții. Înainte de a renunța la deghizarea să, “Regele” îi va proclama oficial pe Edoardo și Giulietta miri și, în urma consimțământului Baronului, va da citire scrisorii adevăratului rege Stanislao după care își va dezvălui adevărată să identitate. Belfiore va putea acum să-și exprime sentimentele de iubire față de Marchiza del Poggio astfel că totul se va sfârși cu bine și în plus
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fericite Principalele arii din opera Un Giorno di Regno Aria Compagnoni di Parigi...Verrà purtroppo îl giorno din actul I, scena I Rol : Cavalerul Belfiore, care se dă drept Regele Poloniei Voce: bariton Loc de desfășurare: O galerie de la curtea Baronului Kelbar Rezumat: După ce s-a prezentat la curtea Baronului Kelbar drept regele Poloniei, Belfiore îi spune Baronului că s-ar putea să-l recompenseze la întoarcerea sa din Polonia. Apoi declară audienței cât de mulțumit se simte ca este recunoscut
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Aria Compagnoni di Parigi...Verrà purtroppo îl giorno din actul I, scena I Rol : Cavalerul Belfiore, care se dă drept Regele Poloniei Voce: bariton Loc de desfășurare: O galerie de la curtea Baronului Kelbar Rezumat: După ce s-a prezentat la curtea Baronului Kelbar drept regele Poloniei, Belfiore îi spune Baronului că s-ar putea să-l recompenseze la întoarcerea sa din Polonia. Apoi declară audienței cât de mulțumit se simte ca este recunoscut drept rege. Intorcănd-și atenția asupra curții el declară că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din actul I, scena I Rol : Cavalerul Belfiore, care se dă drept Regele Poloniei Voce: bariton Loc de desfășurare: O galerie de la curtea Baronului Kelbar Rezumat: După ce s-a prezentat la curtea Baronului Kelbar drept regele Poloniei, Belfiore îi spune Baronului că s-ar putea să-l recompenseze la întoarcerea sa din Polonia. Apoi declară audienței cât de mulțumit se simte ca este recunoscut drept rege. Intorcănd-și atenția asupra curții el declară că într o bună zi însărcinările legate de regat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu unchiul său, speră că poate totuși va fi în stare să se căsătorească cu iubita sa acum, deoarece unchiul său a decis că poate altă femeie ar fi mai indicată pentru el. El relatează toate acestea servitorilor de la curtea baronului. Rezumat : Marchiza știe că cel presupus a fi Ragele Poloniei este în realitate Belfiore, iubitul ei. Ea încearcă să-l facă pe acesta să se dea de gol amenințăndu-l că se mărită cu Contele Ivrea. Când ea îi spune “rege
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Marchiza știe că cel presupus a fi Ragele Poloniei este în realitate Belfiore, iubitul ei. Ea încearcă să-l facă pe acesta să se dea de gol amenințăndu-l că se mărită cu Contele Ivrea. Când ea îi spune “rege” în fața Baronului și a celorlalți, el o întreabă ce are de gând să facă cu Belfiore (adică cu el însuși). Oricum, subliniază “regele”, el este sigur că Belfiore va încerca într-un fel sau altul să oprească căsătoria. Apoi Marchiza îl întreabă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
actul I are loc în August, actul ÎI în Ianuarie și actul III în Februarie. Personaje: Violetta Valéry, o curtezana (soprana); Alfredo Germont, un tânăr îndrăgostit de ea (tenor); Giorgio Germont, tatăl lui Alfredo (bariton); Floră Bervoix, prietena Violettei (mezzo-soprana); Baron Douphol, protectorul Violettei (bariton); Annina, cameristă Violettei (soprana); Doctorul Grenville, doctorul Violettei (baș); Marchizul d'Obigny, un prieten al Florei (baș); Gastone, viconte de Letorière (tenor); Giuseppe, (tenor); servitorul Violettei; servitorul Florei (baș); un comisionar, doamne și domni, prieteni ai
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Di Provenza îl măr, îl ), Germont se lovește de dorință aprigă de răzbunare a lui Alfredo. Scenă 2. Saloanele Florei de la Paris. Violetta da curs invitației de a participa la serbarea organizată de Floră și apare însoțită de protectorul ei, Baronul Douphol. Petrecerea este în toi și este pigmentata cu corul și dansul țigăncușelor (Noi siamo zingarelle) împreună cu corul și dansul matadorilor (Di Madride noi siam mattadori). Apare și Alfredo care câștigă sume importante la masa de joc în dauna Baronului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Baronul Douphol. Petrecerea este în toi și este pigmentata cu corul și dansul țigăncușelor (Noi siamo zingarelle) împreună cu corul și dansul matadorilor (Di Madride noi siam mattadori). Apare și Alfredo care câștigă sume importante la masa de joc în dauna Baronului Douphol. În timp ce invitații sunt la masă, Violetta îl cheamă pe Alfredo și îl roagă să plece pentru a evita un scandal public. Alfredo accepta, dar pune condiția că Violetta să-l urmeze. În fața refuzului Violettei, Alfredo o întreabă dacă îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
invitații sunt la masă, Violetta îl cheamă pe Alfredo și îl roagă să plece pentru a evita un scandal public. Alfredo accepta, dar pune condiția că Violetta să-l urmeze. În fața refuzului Violettei, Alfredo o întreabă dacă îl iubește pe Baron și primind un răspuns afirmativ, el îi chema pe toți invitații la petrecere să fie de față și îi aruncă Violettei o importanță suma de bani spunând că în acest fel s-a achitat de serviciile ei pe tot timpul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi chema pe toți invitații la petrecere să fie de față și îi aruncă Violettei o importanță suma de bani spunând că în acest fel s-a achitat de serviciile ei pe tot timpul șederii la țară (Questa donna conoscete?). Baronul Douphol îl provoacă la duel, iar bătrânul Germont, care își făcuse și el apariția, isi condamnă public fiul pentru insultă nedreaptă adusă în public unei femei. Violetta își revine și cu greu reușește să se adune pentru a-i spune
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
multă vreme. Bătrânul Germont i-a trimis o scrisoare în care îi aduce la cunoștință că Alfredo a fost informat de sacrificiul pe care ea l-a facut în favoarea surorii lui. Alfredo, care a trecut cu bine peste duelul cu Baronul Douphol, urmează să ajungă lângă ea pentru a-i mulțumi pentru tot ceea ce ea a făcut pentru familia lui și să-și ceară iertare. Violetta se teme că totul este prea târziu (Addio del passato). Apare Alfredo și cei doi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a unirii din anul 1859. În 1863, Rusia deținea deja un consulat la Galați. La 21 septembrie 1878, între România și Rusia s-au stabilit relații diplomatice, la rang de legație. Primul reprezentant diplomatic al Rusiei în România a fost baronul Stuart (fost agent al Rusiei la București), în rang de ministru, fiind primit la 15 octombrie 1878 (stil vechi), de către domnitorul României, prințul Carol I, Rusia recunoscând astfel independența României. La 29 noiembrie 1878, generalul Ion Ghica a depus scrisorile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
violență și le-a identificat pe cele care prezintă cele mai mari riscuri de traumatisme” (Baton-Herve, 1999, p. 213). Unele studii experimentale de laborator au reușit să evidențieze și chiar să măsoare impactul acestui conținut asupra comportamentului. Astfel, Liebert și Baron (apud Kriegel, 2003, p. 26) au arătat în 1972 influența pe termen scurt a violenței televizuale asupra comportamentului copiilor, indiferent de sexul sau vârsta acestora, în timp ce studiul longitudinal al echipei de la universitatea din Columbia, Columbia County Longitudinal Study (CCLS), condusă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
franceze. Scena din salonul prințesei e urmată de câteva considerații amuzate pe marginea „manifestării de dandysm”, pregătind intrarea În arenă a unui nou „membru al tribului”. Secvența se desfășoară la câteva zile distanță, În sălile unui somptuos hotel, proprietate a baronului Denon, cunoscut amator de exotisme. Unul dintre invitați, tânăr diplomat (tot englez), sfidează cu vestimentația și prin Întreaga sa atitudine prinți, contese, ducese, dar mai ales prețioasele piese din colecția de rarități orientale a gazdei. Trece afectat și sfidător, afișând
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
diplomat (tot englez), sfidează cu vestimentația și prin Întreaga sa atitudine prinți, contese, ducese, dar mai ales prețioasele piese din colecția de rarități orientale a gazdei. Trece afectat și sfidător, afișând „o indiferență nonșalantă”, care-l face În final pe baron să exclame, oarecum flatat că a avut un invitat atât de exotic: „Ce ciudățenie, acest dandy!”. „Am fost surprinsă să constat - adaugă Lady Morgan - că venerabilul călător În Egipt Își lărgise Într-atât studiul caracterului uman, Încât să poată recunoaște
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dandysm și efebism deopotrivă. Celebrul Boni de Castellane, marchizul apropiat până la moarte de Marcel Proust și mai apoi iubitul narcomanului Jean Lorrain (Paul Duval), relatează, de pildă, modul cu totul deplorabil În care este imitat de un tânăr argentinian. Iar baronul Doasan reușește să Își atragă oprobriul tuturor după ce iese de câteva ori În public machiat cu stridență sau după ce, cuprins de pasiune și disperare, căptușește cu trandafiri loja unui teatru În semn de iubire pentru tânărul violonist care avea să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Weston. Nu mai puțin solicitat e și Stultze, croitorul german de pe Clifford Street, unde - scrie Harriette Wilson, se Îmbracă lumea bună, mai ales atunci când vrea să strălucească la mascaradele de la „Watier”. Nume precum Davidson, Meyer, Schweitzer, Staub, Hermann, Pool, Leger, Baron Împânzesc conversațiile masculine În saloanele din Londra sau Paris. Sunt marii croitori de lux. Uneori ei trec granița realului și intră În romanele lui Stendhal sau Balzac. De aceea, mulți dandylogi scriu cu nonșalanță că la Staub, de pildă, se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
este cu stare, iar deasupra gheretei de la intrare se poate citi: „Adresați-vă majordomului”. Dacă la nivelul sumei sociale ei pot fi luați drept cifre, atunci este vorba despre unități. Pentru parveniții acestei clase, viața se reduce la titlul de baron, iar eleganța, la un lacheu În livrea și pălărie cu pene, cocoțat În spatele trăsurii sale, ori la o lojă la vodevilurile lui Feydeau. În acest punct, viața ocupată ia sfârșit. Înaltul funcționar, prelatul, generalul, marele proprietar, ministrul, valetul 1 și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
au Început să Îl proscrie, să Îl declare subversiv, periculos, stânjenitor și absurd, de Îndată ce s-au văzut metamorfozați din cei care muncesc În cei care trândăvesc. Iată deci cum, din acel moment, societatea Începu să se realcătuiască, să redevină a baronilor, a conților, a panglicilor, iar penele de cocoș fură Însărcinate să-i Învețe pe sărmanii oameni ceea ce le spuneau odinioară perlele heraldice: Vade retro, Satanas!... În lături, CIVILILOR!... Țară eminamente filosofică, Franța, care experimentase prin această ultimă Încercare utilitatea, siguranța
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]