3,060 matches
-
de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem să insistăm, de o manieră sintetică, asupra destinului elitei basarabene după ocuparea Moldovei dintre Prut și Nistru de către URSS, în vara anului 1940. Pentru ideologii de la Kremlin, unul dintre obiectivele imediate în Basarabia a fost înlăturarea focarelor de „propagandă antisovietică“ și de „agitație naționalistă“, „elementele suspecte“, „contrarevoluționare și colaboraționiste“ intrând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au fost arestați nu numai cei care au făcut politică în diferite partide sau au deținut funcții în administrația românească, dar și alte persoane care puteau fi trecute în categoria „dușmanilor de clasă“. Astfel, un număr important al fostei elite basarabene care nu a reușit sau nu a dorit să se refugieze 36 - deputați, senatori, miniștri, prefecți, primari, directori de bănci, profesori, preoți 37 - a resimțit din plin ostilitatea noii puteri. Se pare că, în asemenea condiții, au existat și cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reușit sau nu a dorit să se refugieze 36 - deputați, senatori, miniștri, prefecți, primari, directori de bănci, profesori, preoți 37 - a resimțit din plin ostilitatea noii puteri. Se pare că, în asemenea condiții, au existat și cazuri când unii intelectuali basarabeni de formație „veche“ au intrat, nu de puține ori benevol, în serviciul noilor autorități. Ne referim aici la chimistul Anton Ablov, cu studii la Universitatea din Iași, care a făcut carieră la Institutul Agricol din Chișinău, Universitatea din Sverdlovsk, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia și Bucovina de Nord în anii 1940-1941, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1997, p. 99-109. În perioada interbelică, facultățile de agronomie și teologie din Iași au jucat un rol important în formarea intelectualității basarabene. În primii ani de după război în Basarabia mai activau doar patru licențiați în teologie de până la 1940 (Nicolae Negru, Paul Mihailă: Transplantarea Basarabiei, în Memoria refugiului, Chișinău, 2000, p. 142-145; Stan, Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia, p. 99-109; Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1917 (izolirovat', no sohranit'), a cărui esență consta în marginalizarea și înlocuirea vechii intelectualități cu alta nouă, modelată și verificată în laboratoarele comuniste de formare a cadrelor. Printre cei represați s-au numărat, mai întâi de toate, fruntașii vieții politice basarabene, care, după părerea noilor autorități, puteau forma nucleul de rezistență față de regim 39. Este vorba, în primul rând, de foștii deputați în Sfatul Țării și membri ai guvernului basarabean din toamna-primăvara anului 1917/1918, care au fost acuzați de lichidarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
represați s-au numărat, mai întâi de toate, fruntașii vieții politice basarabene, care, după părerea noilor autorități, puteau forma nucleul de rezistență față de regim 39. Este vorba, în primul rând, de foștii deputați în Sfatul Țării și membri ai guvernului basarabean din toamna-primăvara anului 1917/1918, care au fost acuzați de lichidarea mișcării revoluționare și de „trădare a patriei sovietice“40. După 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au reușit să identifice foarte repede 17 personalitățile de vază, foști deputați în Sfatul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1918, care au fost acuzați de lichidarea mișcării revoluționare și de „trădare a patriei sovietice“40. După 28 iunie 1940, autoritățile sovietice au reușit să identifice foarte repede 17 personalitățile de vază, foști deputați în Sfatul Țării, membri ai guvernului basarabean, dintre care doi chiar foști deputați ai Dumei de Stat în Rusia țaristă și doi reprezentanți ai minorităților naționale (un ucrainean și un grec). În ciuda vârstei înaintate, fiind acuzați de înaltă trădare, aceștia au cunoscut foarte repede calvarul „Gulag“-ului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Texas A&M University Press, 1999, p. 120-121). A se vedea, de pildă, A. M. Lazarev, Moldavskaja Sovetskaja Gosudarstvennost’ i bessarabskij vopros, Kišinev, 1974, p. 128-131. • Născut în 1861 în satul Lozova (Chișinău). A fost deputat în Sfatul Țării din partea preoțimii basarabene. În momentul arestării, la 31 august 1940, Baltaga împlinise vârsta de 79 de ani (Colesnic, Sfatul Țării, p. 54; Elena Postică, Deputații Sfatului Țării represați în anul 1940, în „Cugetul“ (Chișinău), nr. 5-6, 1992, p. 92-98). • Născut în 1885 în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și primar al Chișinăului în anii 1919-1920. A fost arestat la 13 august 1940 (Colesnic, Sfatul Țării, p. 108; Postică, Deputații Sfatului Țării, p. 92-98). • Născut în 1875 în Ștefănești (Soroca). Fost membru în Sfatului Țării și membru al delegației basarabene la Conferința de Pace de la Paris (1919). A fost ales în Parlamentul român din partea PNȚ în anii 1920-1922, 1927, 1928-1938 și a exercitat funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților. În 1931 a întemeiat, alături de Constantin Stere, Partidul Radical Țărănesc. Luca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Crihan, „Infernul? Deschideți!“ Prizonier al monstrului roșu, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1996, p. 86-87). activitatea sa administrativă fiind considerată mai rea decât cea a „trădătorilor care au votat pentru unire“. Represiunea sovietică nu va ocoli nici elita politică basarabeană care a reușit să se refugieze în România. Mulți dintre fruntașii basarabeni din perioada interbelică aveau să fie identificați și arestați după ocuparea României de către Armata Roșie, fiind încarcerați alături de figuri reprezentative ale elitei românești 58. Dintre aceștia, semnificative sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
3, 1996, p. 86-87). activitatea sa administrativă fiind considerată mai rea decât cea a „trădătorilor care au votat pentru unire“. Represiunea sovietică nu va ocoli nici elita politică basarabeană care a reușit să se refugieze în România. Mulți dintre fruntașii basarabeni din perioada interbelică aveau să fie identificați și arestați după ocuparea României de către Armata Roșie, fiind încarcerați alături de figuri reprezentative ale elitei românești 58. Dintre aceștia, semnificative sunt cazurile lui Pantelimon Halippa 59, Ștefan Holban 60, Daniel Ciugureanu 61, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sfatul Țării, p. 176). • Născut în 1892 în satul Slobozia-Cușelăuca (Soroca). A studiat Agronomia și Dreptul la Kiev și Iași (Colesnic, Sfatul Țării, p. 87). Trebuie amintit însă faptul că demersul de restabilire a traseului urmat de foarte mulți înaintași basarabeni din perioada interbelică se află abia la început de drum, în ciuda unor recente prospecții ale fondurilor de arhivă. Astfel, nu avem încă la dispoziție materiale suficiente privind perioada „românească“ a vieții liderilor din Sfatului Țării, mai ales după instaurarea regimului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de refugierea sau arestarea vechii elite interbelice a fost umplut prin așezarea în pozițiile politice, științifice și culturale cheie a unor persoane cu o pregătire deseori discutabilă din fosta RASSM și din alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Studierea destinului personalităților basarabene va contribui nu numai la cunoașterea evenimentelor care au marcat istoria teritoriului dintre Prut și Nistru în ultimul secol, dar și la înțelegerea continuității și discontinuității elitei basarabene. În sfârșit, vom putea înțelege mai bine și derapajele care au marcat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fosta RASSM și din alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Studierea destinului personalităților basarabene va contribui nu numai la cunoașterea evenimentelor care au marcat istoria teritoriului dintre Prut și Nistru în ultimul secol, dar și la înțelegerea continuității și discontinuității elitei basarabene. În sfârșit, vom putea înțelege mai bine și derapajele care au marcat evoluția Republicii Moldova după 1991. • A studiat Dreptul la Moscova și Iași, luându-și doctoratul în economie la Cernăuți. A fost deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul român
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost ales senator și numit subsecretar de stat la Ministerul Industriei și Comerțului (Colesnic, Sfatul Țării, p. 78). • A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Petrograd. Fost deputat în Sfatul Țării și Prim-director general (Prim-ministru) al guvernului basarabean (decembrie 1917-februarie 1918) (Colesnic, Sfatul Țării, p. 158). • A studiat economia la Moscova și Leipzig. A fost președinte al Partidului Național Moldovenesc, deputat în Sfatul Țării și Ministru de Finanțe în guvernul Basarabiei. Fondator al Băncii Basarabiei și deputat în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agent militar al guvernului țarist“, „memorialist“, „istoric militar“, „prieten al lui A. Pușkin“. Istoriografia sovietică moldovenească nu a reținut interesul lui I. Liprandi pentru istoria Basarabiei, cu toate că după volumul scrierilor - atât publicate, cât și nepublicate - acesta domină clar spațiul istoriografic basarabean, cel puțin • A se vedea, de pildă: P. Sadikov, I. P. Liprandi v Bessarabii v 1820 godu, în „Vremennik Puškinskoj komissii“, 1941, nr. 6, p. 266-295; A. Kidel, Pușkin și decabriștii în Basarabia, în „Octombrie“ (Chișinău), 1945, nr. 2, p. 110-120
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestui autor rămâne încă necunoscută. Pe de altă parte, cercetările efectuate în Secția de Manuscrise a Bibliotecii de Stat din Rusia (Moscova) și în Arhiva Centrală Istorică din Sankt Petersburg ne-au permis să reconstituim, în mare parte, „biobibliografia“ sa basarabeană 12. celor doi frați Dimitrie și Pavel Macedonschi; Însemnătatea autentică a colonelului prințul C. Cantacuzino despre începuturile și acțiunea Eteriei în Principatele Române în anul 1821, scrisă pentru colonelul Liprandi în anul 1828. • Căpitanul Iordache Olimpiotul și acțiunea eteriștilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Târgu Jiu. A debutat în 1927 la revista bucureșteană „Tinerimea română” cu eseul Valoarea simbolică a luptei de la Călugăreni, iar editorial în 1938 cu romanul Pământ viu, premiat de Uniunea Intelectuală Română. Colaborează la „Curentul”, „Cuvânt moldovenesc”, „Raza”, „Curierul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”, „Gorjanul”, „România literară”, „Basarabia” (unde susține câteva rubrici), „Basarabia literară” ș.a. Acuzat de activitate publicistică antisovietică, în 1952 este condamnat la cinci ani de închisoare. După executarea detenției în penitenciarele din Craiova, Gherla și Caransebeș, se angajează zilier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
de închisoare. După executarea detenției în penitenciarele din Craiova, Gherla și Caransebeș, se angajează zilier, apoi învățător în comunele Tismana, Bălești, Bărbătești și în Târgu Jiu. În 1962 se pensionează. Acțiunea din romanul Pământ viu se desfășoară într-un sat basarabean, unde după 1918 protagonistul, Stiopa Capmare, țăran sărac, încearcă să obțină avere și prestigiu în comunitate. Lupta pentru pământ, în varianta realist-rebreniană, însoțită de erotism și mai ales de patologie psihologică, este abordată fără nuanțe substanțiale de originalitate. De altfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
Docan, I-II, Târgu Jiu, 1995-1997; Greșeala lui Dumnezeu, pref. Ion Mocioi, Târgu Jiu, 1997; Poezii, Târgu Jiu, 1997; Robii destinului, Târgu Jiu, 1998. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, Printre autori și volume, RML, 1939, 6; Mihai Curicheru, „Pământ viu”, „Școala basarabeană”, 1939, 7-8; Teodor Iordache, „Pământ viu”, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian Chelariu, „Frumoasele”, UVR, 1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
tot România. Aveam cunoștințe, prieteni. Între cele două comunități au existat relații normale până în 1940, când Basarabia a fost ocupată de sovietici. Noi, copiii, am fost afectați pentru că nu mai puteam face baie în Prut, unde ne întâlneam cu prietenii basarabeni. La scurtă vreme după ocupație, au apărut primele semne îngrijorătoare: bisericile au fost demolate, n-am mai văzut nici turlele bisericilor și nici n-am mai auzit dangătul clopotelor. Din când în când, reușea să mai treacă cineva granița și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
accent, virtuțile rimei interioare, paradoxurile rimei rare etc.). Cea mai consistentă contribuție teoretico-analitică este Deschiderea cercului (I-II, 2002-2003), unde autorul se concentrează asupra „redescoperirii poeziei”, trece prin „anotimpurile lirice”, pentru a ajunge la „recuperări”, un capitol fiind dedicat poeților basarabeni. Și aici V. este interesat în primul rând de analiza schemelor ritmice și de rimă, urmărind cum se poate ajunge de la un element de acest fel la o lectură de tip comparativ. Poeții cercetați sunt dintre cei mai diverși, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
este numit inspector pentru învățământul secundar și decorat cu ordinul Coroana României. Se pare că în 1918 a fost profesor la Universitatea din Chișinău, pentru ca în 1919-1920 să țină la Universitatea din București un curs liber, tipărit sub titlul Scriitorii basarabeni (1920). Tot atunci își lua și doctoratul în litere, cu teza Un călător englez despre români (1920). În anul următor era secretar general la Ministerul Culturii Naționale și Cultelor. Reîntors la catedra sa de la Liceul „Mihai Viteazul”, H. dă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
operele multora dintre aceștia, nu a finalizat studii monografice asupra lor. Pe de altă parte, Istoria literaturii românești reprezintă în fapt un compendiu, util mai cu seamă pregătirii bacalaureatului. O istorie a literaturii române din Basarabia este, în schimb, Scriitorii basarabeni, deficitară însă în ce privește informația; faptul a fost parțial remediat în edițiile următoare, restructurate ca un dicționar de autori. Meritele principale ale lui H. constau în readucerea la lumină a lui Alecu Russo, în repunerea în circulație a unor scrieri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
literatura română, pref. Ovid Densusianu, București, 1901; Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1904; Literatura română modernă. Curs de limba română pentru învățământul secundar, București, 1904; Studii de literatură română, București, 1910; Scriitorii basarabeni, București, 1920; ed. 2, București, 1942; Un călător englez despre români, București, 1920; Istoria literaturii românești, București, 1924; ed. (Histoire de la littérature roumaine), pref. Mario Roques, Paris, 1934; Studii literare, București, 1925; Studii și cercetări, București, 1928; Genuri literare, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]