1,501 matches
-
încă se mai prezintă ca fiind "refugiată din Cernăuți". Îmi vorbește cu admirație de austrieci și, cu multă nostalgie, de "germanofilia pierdută" a acestor locuitori de la un căpat uitat al Imperiului KuK. Apoi, cu puțin dispreț în voce, îmi spune: basarabenii sunt rusnaci. Tace. Privește lung luminile mincinoase din noapte orașului. Tramvaiul scârțâie melodia morții și a melancoliei din toate încheiturile sale obosite. Astăzi, într-o intersecție din cartierul unde locuiesc, un Mercedes era cât pe ce să strivească o Dacie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
au fost împroprietăriți un număr total de 1.393.353 de țărani, nu numai romăni, dar și unguri, secui, sași, ruteni, etc. Pe provincii, din totalul arătat au beneficaiat de prevederile acestui decret 82.640 de ardeleni, 94.480 de basarabeni și 24.045 de bucovineni, restul fiind țărani din vechiul regat. Proiectul de lege întocmit pe baza respectivului decret a fost furtunos dezbătut în lucrările parlamentului, în timpul guvernului Averescu, într-o atmosferă de încordare politică, și pus în sfârșit la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Beilis <endnote id="(790, p. 207)"/>. Se consideră că, Într-un fel, autorul moral al pogromului de la Chișinău este politicianul de extremă dreaptă Păvălachi A. Crușevan. Acesta era un moldovean rusificat, care de câțiva ani - prin intermediul ziarului său Bessarabetz (Basarabeanul) - susținea o Întreagă campanie pentru expulzarea și exterminarea evreilor din zonă. Crușevan l-a invitat la Chișinău chiar și pe parlamentarul român ultranaționalist A.C. Cuza, profesor la Universitatea din Iași, care a ținut mai multe conferințe incendiare În care și-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noilor principii de conducere și administrație”, urmînd să se efectueze operațiile de ordine, epurare etnică, dar și de restabilire a unui început de viață economică românească, când vor fi considerate împlinite condițiile. În 23 iulie 1941, în Cuvântul său către basarabeni și bucovineni, Ion Antonescu înștiința populația dezrobită că, autoritatea ce se va reinstaura va fi o domnie nouă și curată, o nouă ordine întemeiată pe cinste și muncă, pe dreptate și adevăr, care va prăvăli în țăndări tot ce a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la starea de spirit a populației românești creată față de știrile care sosesc necontenit din zona de front est cu privire la atitudinea dușmănoasă, criminală pe care evreii au avut-o față de armata română care s-a retras din Basarabia. Știri aduse de basarabeni arată că atunci când sovieticii au intrat în teritoriul românesc, evreii au răsărit ca din pământ organizați în bande sovietizate, cu drapelul roșu în frunte . Au atacat cu foc de armă instituții românești, au dat drumul deținuților comuniști din închisori și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
începe cu Beniuc și se sfîrșește cu... ovreii scriitori de poezie în românește, acolo în Israel. Ceilalți ovrei stau bine mersi în expunerea mea de ansamblu fieșcare la locul cuvenit. Mai înaintea acestui capitol, penultimul și antepenultimul, mă ocup de basarabeni bucovineni și de poeții români din Banatul sîrbesc, respectiv. Ți-l trimit și d-ta alegi ce ți vine la îndemînă, făcînd într-o mică notă specificațiile de rigoare. Îți mai trimit și altceva pe deasupra: capitolul intitulat Poezia proastă și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
tot ce se poate accentua, inclusiv virgula asta, desigur, în timp ce se zbenguie goală. Nu e de mirare că, în fața acestui spectacol, toată lumea își pierde capul. Locotenentul Matei își pierde capul și uită că avea o prietenă (Diana Munteanu). Omologul lui basarabean, Vanușa (șerban Ionescu), își pierde capul și începe să bată la ușa lui Matei în toiul nopții, dîndu-se cu fundul de pămînt și zbierînd, sfîșietor, că vrea și el : Măcar o daaatăăă hhh-ho-ho-ho ! Mircea Mureșan își pierde capul și uită
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
schimbe rutele de trafic și să le utilizeze acum pe cele care traversau Slovacia și Republică Cehă". Pe filiera "Prințului" se află și un om de afaceri de la Chișinău, care posedă o societate comercială în asociație cu un cetățean turc. Basarabeanul călătorea la volanul unui automobil de lux, în care dosea pan a la 10 kg de hașiș, la fiecare călătorie. Corespondentul ODG a observat cum un autovehicul al poliției cehe se prezenta de fiecare dată, într-o anume zi, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
duce fratele. Emilia și Zoița după ce au primit scrisoarea, s-au sfătuit cu bărbatul ei, Neculai Păun, și sau hotărât să plece la Chilia Nouă, în data de 8 decembrie 1941. Emilia și-a adus aminte de o familie de basarabeni, Lungu, din Chilia Veche, care s-a refugiat la Pungești în 1940 , când rușii au ocupat Basarabia. Chiar Costache împreună cu Gheorghiță iau adus, din Vaslui cu căruța pe cei doi membri ai familiei Lungu și au fost foarte apropiați cât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întinse Mariei. − Maria, nu lua banii. Față de cât am pierdut și cât om mai pierde, mâncarea a doi oameni nu contează. Să zică bodaproste, că noi suntem creștini, și nu cred că ai noștri au făcut isprăvile ce le spune basarabeanul aista educat cu propagandă bolșevică. Adă-ți aminte ce spuneau și ai noștri despre bolșevici, că au făcut din biserici grajduri de vite , lucru de care mă îndoiesc. Spune-le să meargă sănătoși și să se întoarcă teferi la casele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
înțeleseseră deja, iar noi „cei aflați la răscruci de lume și vremuri”, a trebuit să ne supunem. În retragere suntem devansați de tancurile rusești și averea regimentului și oamenii se volatilizează pe peronul gării Chișinău. Regimentul nostru fiind format din basarabeni, am rămas doar noi, cei din alte regiuni, și după două zile ajungem cu greu la Huși, unde suntem etichetați ca „lași și trădători de patrie”. Dar ce vină aveam noi? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
materialul expediat la centru ajunge din nou la organele locale de care depind și că m-ar judeca și mai aspru dacă știu că le-am acuzat direct. Știa, sărmanul, prea multe în această privință, el, care în situația de basarabean refugiat aici, nu de puține ori a fost anchetat și mai ales pornit la miez de noapte de la Băcani la Bârlad cu jandarmul care, oricând putea să invoce clasicul motiv al asasinării - prin fuga de sub escortă. Ulterior am cunoscut o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
am recunoscut pe toți. În zăpăceala aceea chiar nu știam cine putea fi uriașul care aproape mă sufoca cu toată făptura sa gigantică, a mormăit ceva și... m-am luminat. Cu excelenta mea memorie auditivă recunosc pe colegul Nicolae Pircov, basarabean din localitatea Calceva. Alte îmbrățișări între foștii elevi și foștii profesori după 35 de ani! Colegul Ghiță Iovu strânge în brațe cu putere de prof. Victor Apostoleanu asemuindu l cu unul dintre colegii noștri. Șăgalnic, profesorul protestează formal, dar e
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
-l vom socoti prezent în rândurile noastre. Al treilea dispărut era tocmai uriașul care mă sufocase cu brațele sale puternice cu cinci ani în urmă. Era Nicolae Pîrcov, cu nume schimbat ca o siguranță în plus pentru originea lui de basarabean, refugiat în România. Îmi amintesc perfect că nu mi-a răspuns la două scrisori și, alarmat, l-am bombardat cu o nouă scrisoare, ca un disperat S.O.S., rugându-l să dea măcar un mic semn că ar exista
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Vitalie, care trebuia să ne însoțească pe post de șofer și translator, fiind singurul vorbitor de limbă rusă. Ajunși la Vama, ne-am trezit fără Vitalie, deci, fără sofer și fără translator, deoarece acesta nu putea trece în Bulgaria, fiind basarabean, decât cu viză obținută de la București. Luiza, care-i extrem de spontană, a renunțat la comoditatea de-a fi pasager și-ntr-o clipă s-a suit la volan, cu o spaimă cumplită, dar nu atât de mare încât să contramandeze
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei impresionează prin rigoarea cercetătorului în redarea principalelor episoade biografice. Evocarea unor basarabeni s-a menționat și în volumele anterioare publicate de Ionel Maftei, unele medalionae fiind, astfel, reeditate în volumul de față. Pentru biografiile adăugate în acest volum aducem mulțumiri secretariatelor universităților ieșene, d-lui ing. F. Nenov pentru datele oferite despre
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ocupantul sovietic, acestea fiind o cronică fidelă a unei epoci din istoria zbuciumată a Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste 60 ani de la primul refugiu al basarabenilor și astăzi încă, în fiecare an, la 21 noiembrie, de hramul capelei Școlii Eparhiale din București, la biserica Precupeții Noi, se mai adună din fostele eleve de la Chișinău, evocând istoria Basarabiei și omagiind pe luptătoarea și distinsa directoare Dr. Elena
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
să modernizeze o serie de unități cu profil industrial în calitate de inginer chimist. În 1935 a funcționat la Roman, în 1937 la un depozit MAT-Bacău, în 1939 la Galați iar în 1940 revine la Iași pentru unele activități în cadrul facultății. Fiind basarabean, în 1940, când Basarabia și Bucovina au fost ocupate de sovietici, este „repatriat” și funcționează ca inginer chimist la Fabrica Jucica de lângă Cernăuți. După eliberare, în 1941, revine în țară și este repartizat la Fabrica de Zahăr din Poduri-Oltenia, apoi
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Odessa și Facultatea de Drept din București, iar doctoratul l-a dat la Sorbonna, având ca temă Științele politice și economice. În 1917, s-a aflat pe frontul românesc, făcând parte dintr-o garnizoană rusească, de unde organizează unități distincte de basarabeni care optează pentru formarea Partidului Național al Moldovenilor. Înființează Comitetul Național Ostășesc din Odessa care a stat la baza primelor regimente moldovenești, un început de armată națională în Basarabia. A făcut parte din rândul membrilor Biroului de Organizare a Sfatului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
vieții cu puțin timp înainte de a-i sosi pașaportul de emigrare și să se alăture familiei aflate în Australia. Funeraliile lui Alexandru Gonța s-au desfășurat la Biserica „Sfânta Vineri” din București, fiind înmormântat cu 16 preoți în prezența multor basarabeni și colaboratori. GUȘTIUC, LEONIDA (1909-1987ă AGRONOM Om de știință de înalt prestigiu și probitate științifică, dascăl cu frumoase aptitudini pedagogice, prof.ing. Leonida Guștiuc a fost o personalitate a învățământului superior de îmbunătățiri funciare. Născut la 1 martie 1909 în comuna
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
august 1917, cunoaște și înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se îndreaptă moldovenii. Era declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței naționale și antrenarea cetățenilor la un program care să apere interesele și demnitatea basarabenilor. Adunările, mitingurile și congresele desfășurate în întreaga Basarabie au culminat cu constituirea, la 21 noiembrie 1917, a Sfatului Țării - Parlamentul Basarabiei. Prin votare, la care au luat parte peste 95 de deputați, reprezentând principalele pături sociale, a fost ales președinte
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Ministerul Finanțelor, în comandamentul Gărzii financiare din Iași, apoi, în aceeași calitate la București și Lugoj și, în sfârșit, șef al secției Gărzii financiare a județului Severin cu gradul de Comisar Șef. Între timp, autoritățile sovietice care operau nestingherit urmărirea basarabenilor pe teritoriul României îi pun în vedere să se reîntoarcă în Basarabia, împreună cu familia. Refuză, protestează, înaintează memorii în calitate de cetățean român și până la o decizie a Ministerului de Interne este scos din orice funcție și rămâne șomer. Se întoarce la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și pe care - după cum a explicat ea însăși observându-mi surprinderea -, ca să-și mențină „forma” fizică, îl executa cu tenacitate de câte ori avea prilejul, alergând mai mult pe loc în spațiul strâmt al celulei. Printre cunoștințele apropiate ale părinților mei, ambii basarabeni, mai exista o persoană cu neclintite convingeri legionare, domnul doctor M. Pe când locuiam pe Florilor fusese medicul nostru de circă, apoi, după ce ne-am mutat „la bloc” a devenit, ca să zic așa, medicul nostru de casă. Deși stăteam acum foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
1940-1941, în timpul și la sfârșitul războiului, un mare număr dintre urmașii emigranților bulgari în fostul Bugeac n-au mai stat pe gânduri: s-au grăbit să treacă în România, să se pună la adăpost. Clujul, îmi amintesc, era „plin” de basarabeni care, când se întâlneau, o dădeau imediat pe rusește sau bulgărește. Limbile acestea le erau încă mai la îndemână deși toți vorbeau curent românește, cu nelipsitul accent, desigur, care îi dădea deîndată de gol. Fugiseră acum de Rusia în brațele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
profesorul de limbă română să-și bată joc de el, și de alții ca el. A învățat românește ca lumea pe la 20 de ani‚ citind mult și copiind pagini întregi din cărțile pe care le citea. Este unul dintre puținii basarabeni care vorbește fără accent. Și mama trebuie să fi învățat românește destul de târziu, după vârsta de 20 de ani; cunoștea, evident, limba când a venit la București să facă o facultate, ceea ce n-a izbutit însă, din lipsă de mijloace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]