1,298 matches
-
în paza cărora l-a dat împăratul până a doua zi; ca să vadă ce poate fi una ca asta. Căci multă vorbă, mult râs și mare nedumerire se mai făcuse la palat și în toate părțile despre o astfel de batjocură nemaipomenită." (Ion Creangă, Povestea porcului) (c) "Trebuie să suport două-trei omizi dacă vreau să cunosc fluturii. Se pare că-s atât de frumoși. Altfel cine îmi va mai face vreo vizită?" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (d) "Numai el știa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la 9 mai. Simțindu-se pe val și cu coroana regală pe chică, Ioniță cel Frumos sau Fălos, trimite o solie la împăratul latin să-i amintească ce vecin de soi are. Împăratul îi răspunde printr-o scrisoare plină de batjocură: ,,Ioniță nici nu se cade să se privească ca și cînd ar avea relații cu regii ca cu niște amici, ci numai ca sluga cu stăpînul și conform acestora să se adreseze pe viitor în scrisorile sale, în caz contrar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-i oprim pe acești răi, să cadă prinși. Le-am dat la gioale și i-am trimis spre judecare lui Dromioxto. Cu voce răgușită și plină de dispreț a chemat soborul să privească acești copii neastîmpărați și speriați, vrednici de batjocura lor”. Cum geții își tratau prizonierii cu generozitate, au găsit o cale ca și acești dușmani speriați să înțeleagă faptul că bunurile săracului nu pot face ave- rea bogatului. Legenda ne spune despre un ospăț la care s-au întîlnit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și nepăsarea, coruptibilitatea, prețiozitatea ridicolă, gogomănia sunt metehne ale acestor creaturi care viețuiesc în inerție și mimetism. Idei mari și generoase, dar degradate acum și pervertite, au caraghioase oglindiri în tărtăcuța lor buimacă. În râsul lui C., dincolo de inflexiunea de batjocură, se deslușește și o undă de simpatie, ipochimenii (care moștenesc, tipologic, date ale personajelor din comedia clasică - demagogul, încornoratul credul, servitorul slugarnic și duplicitar, confidentul ș.a.) fiind, în definitiv, o expresie a unei dispoziții jubilante. Inapți de devenire sufletească, eroii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
-o 122 Rules for Civility and Decent Behavior in Company and Conversation. Iată câteva sfaturi ale lui Washington: 1. Nu vorbi pe cineva de rău pe la spate, pentru că nu este drept. 2. Nu sudui și nici nu arunca vorbe de batjocură, fie că sunt În glumă sau În serios; nu lua pe nimeni În zeflemea, chiar dacă Îți oferă ocazia. 3. Nu glumi atunci când nu e loc de șagă; nu râde de nenorocirea altuia, chiar dacă ți se pare meritată. 4. Nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
d.H., data respectivei scrisori din Pont! Nici nu s-ar putea crede că Sulmonezul ar fi fost prost informat asupra situației casei imperiale, atâta timp cât veștile de la Roma îi surveneau cu regularitate într-un timp relativ scurt. Atunci? Rea credință sau batjocură atroce a adresa lui Augustus și alor săi? Poate și una și alta. Și continuă Ovidiu: și din punct de vedere politico-militar Augustus și oamenii săi dacă e să-l credem pe poet sunt în aceeași stare de bunăstare la
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Augustus și instituția imperială, putem, ba mai mult, trebuie să lăsăm de-o parte toate expresiile de elogiere și de nemăsurată adulare, adresate marelui puternic al zilei: acestea, când nu ascund pentru cine e deja avizat o realitate contrarie, de batjocură, față de formularea propriu-zisă, exprimă cel mult o realitate convențională, obligatorie chiar pentru un exilat care spera să obțină o îndulcire a pedepsei. Să le abordăm așadar pe cele mai puțin clare, mai puțin transparente, de-a dreptul echivoce, din punctul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sănătatea lui Augustus s-au făcut referiri și se vor mai face: aici, însă, trebuie atrasă atenția asupra exprimării atât de alambicate și de căutate a lui Ovidiu, pentru a-i ura viață lungă lui Augustus, încât pare o simplă batjocură, sau poate un dublu joc în adevăratul sens al cuvântului. În elegia Tristele, V, XIV, Ovidiu își elogiază soția pentru fidelitatea ei: versurile poetului așadar o fac deja celebră. Trebuie să persiste în comportamentul ei fidel și se va bucura
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
transmită urmașilor celor care au căzut la Grivița, ca ei să poată trăi și munci eliberați de exploatare, este o ură nemărginită pentru cei care făceau din viața oamenilor muncii acea succesiune de mizerii și dureri, de apăsare și de batjocură, pentru cei care visează Încă astăzi să-l readucă la Grivița pe Parthoniu, pe locotenentul Stratulat cu jandarmii săi, pe comisarul Boțcan la poartă. Al. Jar avea ocazia În cartea lui să toarne În suflete această ură neiertătoare, s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-mi, Starbuck, arăt eu chiar atît de bătrîn? Mă simt groaznic de slăbit, gîrbovit și încovoiat ca Adam, apăsat de povara grea a veacurilor îngrămădite peste el de la izgonirea lui din Paradis. Doamne, Doamne, Doamne! Sfîșie-mi inima, zdrobește-mi creierii! Batjocură! Batjocură! Amară batjocură a părului cărunt - am trăit eu oare îndeajuns de multe bucurii, ca să te merit, părule cărunt? Ca să mă simt și să par atît de bătrîn? Vino mai aproape de mine, Starbuck, lasă-mă să privesc în ochii unui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Starbuck, arăt eu chiar atît de bătrîn? Mă simt groaznic de slăbit, gîrbovit și încovoiat ca Adam, apăsat de povara grea a veacurilor îngrămădite peste el de la izgonirea lui din Paradis. Doamne, Doamne, Doamne! Sfîșie-mi inima, zdrobește-mi creierii! Batjocură! Batjocură! Amară batjocură a părului cărunt - am trăit eu oare îndeajuns de multe bucurii, ca să te merit, părule cărunt? Ca să mă simt și să par atît de bătrîn? Vino mai aproape de mine, Starbuck, lasă-mă să privesc în ochii unui om
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
eu chiar atît de bătrîn? Mă simt groaznic de slăbit, gîrbovit și încovoiat ca Adam, apăsat de povara grea a veacurilor îngrămădite peste el de la izgonirea lui din Paradis. Doamne, Doamne, Doamne! Sfîșie-mi inima, zdrobește-mi creierii! Batjocură! Batjocură! Amară batjocură a părului cărunt - am trăit eu oare îndeajuns de multe bucurii, ca să te merit, părule cărunt? Ca să mă simt și să par atît de bătrîn? Vino mai aproape de mine, Starbuck, lasă-mă să privesc în ochii unui om, e mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spăimosul cîmp sterp al falsei literaturi impuse! Sub horbota, neegalată, în acel moment, stătea pitit însă (ne-am dat seama de asta mult, mult mai tîrziu) un mesaj tezist în cea mai perfidă notă a luptei de clasă. Caricatura și batjocura celeilalte Românii, pe care au tăvălit-o de-a lungul și de-a latul tancurile rusești, n-au găsit mai îndrituit gest indignat decît în tatăl înzestratului scriitor nomenclaturist care, spun gurile rele, și-a scuipat, pur și simplu, fiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
divertisment, ca și hainele de marcă americane, sunt populare peste tot În lume. America este chiar invidiată, dar nu mai este admirată așa cum a fost odată. Visul american, odată atât de dorit, a ajuns să fie, din ce În ce mai mult, luat În batjocură. Stilul nostru de viață nu mai inspiră, este considerat depășit sau, chiar mai rău, privit cu frică ori detestat. Chiar mulți dintre americani, dacă am sta să ne gândim la el, ar trebui să spunem că am ieșit cumva din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
David. Celălalt Iisus nu era din seminția lui David, ci din altă seminție”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia II, III, în PSB, vol. 23, p. 30) „... Cuvântul hristos, adică uns, este plăcut, folositor și lipsit de batjocură”. (Teofil al Antiohiei, Trei cărți către Autolic, Cartea Întâi, XII, în PSB, vol. 2, p. 384) „Iar spunând Hristos, nu dăm acest nume eternității dumnezeiești, ci trupului purtător de dumnezeire, Celui ce S-a arătat pe pământ și a petrecut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de respectul evlaviei”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a IX-a, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1087) „A fost biciuit cu nedreptate, ca să ne scape pe noi de la pedeapsa dreaptă. A fost supus batjocurii și a fost pălmuit, ca noi să scăpăm de păcatul ce s-a sădit în noi. Căci cugetând drept, vom crede că toate pătimirile lui Hristos au fost pentru noi, având puterea să ne scape în chip binecuvântat de cele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
puteau sesiza adâncimile Lui dumnezeiești. (n. s. 1483, p. 780) 60 cap o cunună de spini, care e semn al împărăției pământești. Iar cu mantia de purpură L-au îmbrăcat ca semn al porfirei regale, dar și ca pricină de batjocură, căci veneau către El, zicând: Bucură-Te, regele iudeilor. Am aflat că unora le place să spună despre cununa de spini că înseamnă și mulțimea închinătorilor la idoli care va fi ridicată de Hristos ca într-o diademă, prin credință
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
diavolului, ca să taie nervii morții, ca să ne deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să fie dezlegată osânda cea dintâi, ca să înveți răbdarea, ca să nu te întristeze nimic din cele din viața de aici, nici moartea, nici ocara, nici insultele, nici batjocura, nici bătaia, nici uneltirile dușmanilor, nici ura, nici atacurile, nici calomniile, nici părerile proaste ale altora, nici altceva dintre acestea. Fiul lui Dumnezeu a venit și a luat parte cu tine la toate acestea, și pe toate le-a biruit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 240) „El prin moartea Sa a omorât moartea ..”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXV, p. 465) „... moartea suferită de El a fost cea mai necinstită, cea mai plină de batjocură, cea mai blestemată. Căci Blestemat este cel spânzurat pe lemn (Gal. 3, 13). De aceea s-au hotărât iudeii să-L răstignească pe lemn, pentru ca astfel să-L facă de batjocură. De aceea au fost răstignit cu El și doi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a fost cea mai necinstită, cea mai plină de batjocură, cea mai blestemată. Căci Blestemat este cel spânzurat pe lemn (Gal. 3, 13). De aceea s-au hotărât iudeii să-L răstignească pe lemn, pentru ca astfel să-L facă de batjocură. De aceea au fost răstignit cu El și doi tâlhari, pentru ca astfel să se facă părtaș lor și să se plinească ceea ce s-a zis: și cu cei făcători de rele a fost numărat (Is. 53, 12). Dar cu atât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ca simbolul să fie adevăr, iar adevărul, închipuire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XLIII, I, în PSB, vol. 23, p. 510) „Atât de mare este puterea Celui răstignit, că după atâta bătaie de joc, după atâta batjocură, sutașul și mulțimile s-au pocăit. Unii spun că sutașul acesta, întărindu-se mai pe urmă în credință, a murit mucenic 67“. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXXVIII, II, în PSB, vol. 23, p. 984) „Trebuia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
deși era Dumnezeu adevărat și Domnul tuturor, a socotit că aceasta nu va fi nici unuia dintre noi de un folos mai mare la față de cei ce nu știau de slava Lui. A fost pălmuit, scuipat și răstignit și a suportat batjocura necredinței iudeilor, care îndrăzneau să spună: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce! (Mt. 27, 40). Deci, după ce a împlinit taina cu privire la noi, S-a înălțat iarăși la Dumnezeu-Tatăl cel din ceruri, odată trecut fiind timpul smereniei și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
epist. 97, în PSB, vol. 12, p. 275) „... rușinea e cea mai aspră dintre pedepse. Ea va rămâne în picioare și la Dreapta Judecată așa am înțeles pentru că unii vor învia pentru o viață veșnică, alții pentru o rușine și batjocură veșnice”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 260, IV, în PSB, vol. 12, p. 534) „Atunci când vom da răspuns de faptele săvârșite în viață, natura focului se va împărți, pe de o parte în lumină, spre desfătarea celor drepți, iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sentința procuratorului Ponțiu Pilat” (Anale 15.44). Deși Tacitus greșește ușor ridicându-l pe Pilat în grad (el era prefect, nu procurator), rezumatul său concis concordă cu ceea ce găsim în Josephus și în evangheliile creștine. Lucian din Samosata, scriind în batjocură la adresa lui Peregrinus și a creștinilor pe care pentru o vreme i-a frecventat, afirmă despre Isus că a fost „omul care a fost răstignit pe cruce în Palestina” (Moartea lui Peregrinus §11; cf. §13 „acel sofist răstignit”). În sfârșit, Mar
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
i-ar fi fost suficiente. Dar nu, mai marii preoților îl voiau mort. Pilat a acceptat constrângerea, dar numai în momentul când a dat de înțeles tuturor că decizia ca Isus să fie executat nu era în realitate a sa. Batjocura lui Isus Victimele răstignirii erau deseori batjocorite înainte și după execuție. Isus a început să fie luat în derâdere încă de când s-a aflat în fața iudeilor, care, acoperindu-i fața, îi cereau să „profețească” (Mc 14,65). În definitiv, dacă
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]