1,731 matches
-
Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre, pedeapsa cu moartea înlocuind orice altă formă de pedeapsă grea. De aceea detenția era premergătoare morții, indivizii aruncați în închisoare scăpînd greu cu viață. Dacă nu erau omorîți, erau închiși în gropnițe și beciuri, de unde rar mai vedeau lumina zilei. Domnitorii încredințau frecvent dreptul de a judeca faptele mărunte boierilor sau înalților ierarhi și egumeni din mînăstiri. Ștefan cel Mare a acordat, de exemplu, mînăstirii Probota în 1472 dreptul de a-i judeca pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1557 în Prahova, Pîngărați ctitorită de Alexandru Lăpușneanu în 1564 în Neamț, Plătărești ridicată de Matei Basarab în 1646 în Ilfov, sau Arnota, Dintr-un Lemn, Cernica, Pantelimon, Comana, Ostrov, Cozia, Văcărești, Secu, Bucovăț, Ocnița etc. Închisori funcționau și în beciurile boierești, iar grosurile, temnițele și ocnele erau cele mai importante locuri de detenție. Ele erau populate nu doar de bărbați, ci și de femei, cele mai multe fiind neveste de boieri sau femei de moravuri ușoare. Mihail Kogălniceanu descrie 241 cum soțiile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de orice sistem juridic, după obiceiul pămîntului, organizarea lor nefiind reglementată de nici o lege, în fapt fiind lăsate la discreția autorităților care le gestionau. Ele erau adesea niște gropi sub pămînt (de aici și denumirea de gropnițe sau grosuri) sau beciuri ale conacelor, fiind și locurile de executare a unor tipuri de schingiuiri și torturări. Pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu, colecții de texte din canoanele împărătești, constituie primele legislații penale românești, în care principalele pedepse prescrise au fost243: scoaterea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
poliție, case de arest preventiv, firme și instituții dependente), schimbările fiind acum la doar un an de la funcționare greu de oprit. Reportajele din închisori, făcute de deținuți, duplexurile între diverse stabilimente, transmisiunile în direct din sălile de judecată, instantaneele din beciurile poliției (dotate cu camere de luat vederi), anchetele privind personalul toate acestea au antrenat schimbări uriașe. Meseria de reporter a devenit una din cele mai căutate specializări în penitenciare. O serie de gardieni, directori de închisori și magistrați au fost
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o vreme de primăvară adevărată, își va aminti de ei. Oricum, nu-i va uita, deoarece acum făceau parte din el ca un ecou profund, nesfârșit, sosit din depărtări nebănuite. Turiștii "Doar în muzee e mai multă răcoare și în beciuri adânci săpate în piatră" Ușa încăperii, proaspăt vopsită în alb imaculat, era larg deschisă și soarele pătrundea discret luminând cu razele-i jucăușe, strecurate printre frunzele mișcătoare ale copacilor, rafturile pline de cărți ale bibliotecii. În apropierea clădirii, cufundată parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Așa, a apărut într-o perioadă cumplit de grea. Un Eminescu modern, o nestemată într-o mocirlă. Când a venit la vie, a fost foarte impresionat, și de muzică, și de poezie... Eu eram subțirică, m-am dus repede până în beci să iau niște vin, ce știu eu, a fost fulgurat de gleznele mele albe și a scris o superbă poezie, "Contemplație. Domnișoarei Cortez": Era o podgorie, poate un han, Era și o hrubă acolo cu vin. Scobită-n adânc, cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Si rând pe rând veneau în sat, Si ieri și astăzi câte unul, Din cei care-au plecat, dar ai lui, nici unul". Stiam de când eram copil că mătușa Maria, în focul durerilor de dor după copiii pierduți, se încuia în beciul casei să poată plânge pe săturate și să nu fie deranjată de nimeni. Acolo stătea și plângea până venea unchiul Vasile de la câmp, de o scotea la lumina zilei. Nu a fost unica familie în această situație, pentru că la sfârșitul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
deschide prea bucuros ferestrele, dar nu din cauză că a devenit insensibil la mirosurile animaliere ce bântuie prin încăperile înguste și suprapopulate, ci din cauza zgomotului și a mirosurilor grele care domină în exteriorul locuinței: latrine și haznale, acareturi care ocupă curțile și beciurile, omniprezentele animale"1. Exil pentru unii, periferia a fost, pentru alții, la începutul secolului al XX-lea, ocazia de "a prinde loc", de a prinde rădăcini undeva, șansa de a trăi într-un anumit fel în oraș. Trebuie să subliniem
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de el, cum spuneam, de terminatul cu plugăria pentru acel an și pentru că eu nu mai dădusem pe acasă de vreo 2-3 ani de zile. Când l-am mai și auzit "Adelă, adă tu o oală de vin rece de la beci" să bem cu "băietul" (pentru ei eram tot "băiet", deși aveam aproape 30 de ani) "că ne-a făcut așa o mare bucurie venind să ne vadă", am crezut că leșin. Noroc de vinul acela că m-a readus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc mai drept apar două niveluri de locuit prispa situându-se la etaj. (Fig. 17) Ceea ce dă o notă aparte caselor provițenilor
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau colectându-le ocazional de pe substrat. Se hrănește cu insecte de talie mică. Reproducerea: Împerecherea începe îndată
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și de hrănire: Populează de obicei zonele împ de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile d din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor s sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le colectează de pe suprafața ei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Europa, spre sud p pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Zboară rapid și cu agilitate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Austriacus, Eptesicus serotinus, E. nillsoni e etc., care pot fi văzuți sporadic în adăposturi silvestre. c. Adăposturile antropice. Unii lilieci sunt cu precădere antropofili, manifestând preferințe pentru construcțiile umane. De regulă, aceștia sunt întâlniți în poduri, mansarde, turnuri de biserică, beciuri, case părăsite, ruine, morminte, sub podurile de peste ape etc. Ei se adăpostesc în cele mai ascunse locuri, ca diversele fante și crăpături de la nivelul acoperișului sau dintre îmbinarea cornișelor, în nișele dintre țigle, în u unghiurile formate de grinzile podului
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în jos pe rădăcina ființei tale până la nenumăratele ei guri istorice, vei rătăci în vânturile de demult și pe câmpurile care înverzeau și păleau
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ard "focuri", "ard banii", "joacă comoara"; aparțin "jidovilor" "urieși", se găsesc mai ales într-un vas sau o "căldare" de aramă, sau în preajma unui semn, un "bour", iar în cazul averilor fabuloase ale bogaților sau ale împăraților, în "tainițe adânci", "beciuri mari" cu uși de fier și lacăte de nedescuiat. Există comori bune -lăsate spre norocul cuiva - și comori rele, "vrăjite, afurisite, legate", păzite de spirite (știma/duhul banilor, diavolul sau "cel-de-pe-comoară") care "aprind focul pe ele", bani care rămân "jurați
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ăștia s-au mai șlefuit, oare de ce produc aceleași efecte? Cuvântul, constat, desemnează situarea față de cineva aflat pe o poziție morală inferioară, dedesubt, jos de tot, sub pat, În subsolul bunului-simț. În politică ar semnifica predilecția pentru aranjamente clocite În beciuri rău mirositoare, În subterană; iar aplecarea pentru scandaluri și subsoluri ar semnala o afecțiune, o boală psihică sau/și morală. În tot cazul, opusul lui Înalt, superior, sus, la aer, a poziției de dominare a situației. Lehamitea are Însă și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
viață la conferințe șic, o rubrică ori, de ce nu?, un internship, ba chiar un job plătit în valută se dovedesc pentru mulți din foștii noștri „tineri de perspectivă” tentații irezistibile. Extrem de critici cu cei care nu au rezistat infernului din beciurile Securității ori din stuful Canalului, ei capotează în plină libertate, devenind purtătorii de cuvânt locali ai haitei. Vai celor îngenunchiați de „salamul de soia”! Cinste celor care prosperă din political correctness! Miza haitei este de a dovedi că există o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de cinci minute, apoi adăugăm bureții să mai fiarbă timp de cinci până la zece minute, după care se scot bureții în borcan, apoi turnăm baițul fierbinte. Legăm borcanele și le acoperim cu pături, iar a doua zi, le dăm la beci. RULADĂ CHEC CU CIUPERCI 2 mâini de bureți tăiați mărunt cu cuțitul, o ceapă mică, 50-60 g margarină, 100 g cașcaval sau brânză, 3 linguri de făină de grâu, 4 gălbenușuri și 100 g smântână. Se taie ceapa mărunt și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
adaugă după gust. După fierbere se dă deoparte și, fierbinte, se pune în sticle, se capsează sau se leagă bine și se fierbe la Bain Marie la foc domol timp de o oră. După ce s-au răcit, se dau la beci sau cămară. Se servește ca sos la friptură, pizza, cartofi prăjiți, paste făinoase sau ouă cu sos. KETCHUP PENTRU PIZZA 10 gogoșari, 2 țeline, 2 cepe, 3 ardei iuți, 500 g ulei, un pahar de oțet, un pahar de zahăr
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
linguri de sare, un litru de oțet. Amestecăm până se topește zahărul și sarea, apoi turnăm peste varză. În fiecare borcan punem trei - patru boabe de piper, o foaie de dafin, secărică (chimion). Legăm borcanele, după care le dăm la beci. SALATĂ DIN OUĂ DE PREPELIȚĂ CU CIUPERCI 24 ouă de prepeliță, fierte, un gălbenuș de găină crud, o linguriță de muștar, un gogoșar murat pentru decor, o cutie de ciuperci, 2 cepe tocate peștișori și fierte în 100 ml de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ridică uleiul deasupra. Fierbinte o punem în borcane, pe care le legăm, apoi le punem la sterilizat și, de la primul clocot, le lăsăm să fiarbă timp de patruzeci de minute. Acoperim cu pături până se răcește, apoi le ducem la beci. ZACUSCĂ DE MACROU 6 kg macrou curățat, 10 kg gogoșari copți, 3 kg morcovi fierți, 3 kg ceapă călită, 1,5 l ulei, foi de dafin, sare și piper. Se dau prin mașina de tocat, apoi amestecăm cu peștele. Peștele
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ingredientele într-o cratiță mai mare și le fierbem până se ridică uleiul deasupra. Punem la borcane, le capsăm și le fierbem la Bain-Marie timp de o oră. Lăsăm la răcit acoperit, până a doua zi, apoi le dăm la beci. Z ACUSCĂ DE MORCOV 3 kg gogoșari, 2 kg ardei kapia, 2 kg morcov, 1,5 kg păstârnac, 2,5 kg ceapă, 1,5 - 2 l de ulei, 2 l de bulion, sare după gust, piper, foi de dafin și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
toate și se taie cubulețe, se pun într un vas, apoi se amestecă toate la un loc și se lasă de azi pe mâine ca să lase zeama, după care se pun în borcane, se leagă bine și se dau la beci. ZARZAVAT DIN PĂSTĂI PENTRU CIORBĂ 7 kg păstăi, 2 kg gogoșari, 2 kg roșii, 1,5 kg ceapă, 2 legături de țelină, 2 legături de pătrunjel, 1 kg morcov ras, sare, zece aspirine, 100 g zahăr și 1 l de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
2 ore. Se stoarce apoi varza bine, după care se umplu ardeii. Se fierb apoi 3 l de apă cu 1 l de oțet, piper boabe, foi de dafin, apoi, călduț, punem peste ardei. Legăm borcanele și le dăm la beci. Mirodeniile se pun după gust. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400 gr. de zahăr, opt fire de cimbru. Se spală bine
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]