55,085 matches
-
asupra celor de natură tehnică. Dar tocmai muncă silențios realizată de experții tehnici avea să dea impuls negocierilor în direcția finalizării lor cu un acord. Abandonarea negocierilor pe motive politice nu numai că priva ambele state niciunul nu putea obține beneficii în mod unilateral prin construirea Sistemului de beneficiile ce rezultau de pe urma construirii Sistemului, dar, în plus, costurile generate până în respectivul moment de cercetările anterioare și de negocieri nu mai aveau cum să fie recuperate. Mai mult, nerealizarea Sistemului putea atrage
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
silențios realizată de experții tehnici avea să dea impuls negocierilor în direcția finalizării lor cu un acord. Abandonarea negocierilor pe motive politice nu numai că priva ambele state niciunul nu putea obține beneficii în mod unilateral prin construirea Sistemului de beneficiile ce rezultau de pe urma construirii Sistemului, dar, în plus, costurile generate până în respectivul moment de cercetările anterioare și de negocieri nu mai aveau cum să fie recuperate. Mai mult, nerealizarea Sistemului putea atrage costuri în sensul pierderii de capital politic pentru
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
asigura continuitatea la guvernare. Dacă oportunitatea de realizare a unui baraj apare imediat ce o guvernarea și-a început mandatul, este indicat să se inițieze, înainte de începerea negocierilor, programe prin intermediul cărora să pregătească și să informeze publicul din toată țara cu privire la beneficiile pe care le va avea țară de pe urma realizării unui asemenea proiect, ceea ce ar putea atrage susținerea populației ce nu ar fi afectată direct de construirea barajului, compensând pierderea de popularitate din zona viitorului baraj. Totuși, o anumita opoziție din partea celor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și autoritatea publică”. Ea reprezintă întrebuințarea greșită a resurselor publice de autoritățile publice, pentru câștigurile personale. Diverse enciclopedii, precum și definițiile de lucru folosite de Banca Mondială, Transparency International și alte organizații, consideră corupția ca fiind „abuzul de putere publică pentru beneficiul particular”.<footnote Amundsen, I. (1999), “Political Corruption: An Introduction to the Issues”, http://www.cmi.no/ publications/1999/wp/wp1999-7.pdf, p. 2, accesat la 5 ianuarie 2007. footnote> O altă definiție larg folosită este aceea conform căreia, „corupția reprezintă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de semnificații culturale și morale. Înțeleasă în acești termeni mai largi, corupția a fost denumită „schimbul social” și „corupție socială”. Aceasta din urmă este înțeleasă în mod convențional ca un element integrat al clientelismului. Clientelismul implică adesea un schimb de beneficii materiale, dar nu poate să se rezume la acestea, deoarece are o implicație socială și culturală mai largă. Clientelismul, nepotismul, favoritismul etnic sau de altă natură reprezintă toate variante ale corupției, în termeni sociali<footnote Médard, J. (1998), “Postface”, în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Frauda” reprezintă o infracțiune economică și implică un anumit tip de înșelătorie, escrocherie sau înșelăciune. Frauda implică o manipulare sau o distorsiune a informației, faptelor și expertizei, de autoritățile publice poziționate între cetățeni și politicieni, care caută să extragă un beneficiu personal. Frauda există atunci când un demnitar public, care este însărcinat să ducă la îndeplinire ordinele sau sarcinile desemnate de superiorii săi, manipulează debitul de informație pentru profitul personal; de aici, modelul larg răspândit principal - agent - client<footnote Eskeland, G., Thiele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ale fenomenului. În mod similar, discutarea efectelor benefice ale corupției este simplificată dacă ne gândim la ea ca la ceva care are impact independent asupra altor evenimente sociale (sau variabile). O linie importantă de gândire în literatura corupției susține că beneficiile economice ale corupției depășesc costurile (ex., Leff, 1964; Nye, 1967; Huntington, 1968). Bazată pe dezbaterea lui Merton (1968) despre funcțiile latente ale mașinăriei politice, această teorie funcțională a corupției susține că vânzarea și cumpărarea de favoruri politice au, cu siguranță
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în interes personal, fără ca altcineva să mai fie implicat. Dar statul mai poate fi acaparat și de actori din cadrul propriului sistem instituțional - de parlament, de guvern sau de puterea judecătorească. Miniștrii pot crea reglementări, legi sau politici fiscale în propriul beneficiu sau interes financiar. Sunt multe forme ale coruperii statului. Distincțiile se pot face între tipurile de instituții care sunt corupte - legislative, executive, juridice sau alte agenții abilitate. Alte discuții se pot deschide asupra celor care le capturează - firmele private, liderii
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
tipurile de instituții care sunt corupte - legislative, executive, juridice sau alte agenții abilitate. Alte discuții se pot deschide asupra celor care le capturează - firmele private, liderii politici, sau grupurile de interese restrânse. Se poate face chiar o distincție între natura beneficiilor aduse oficialilor publici în schimbul coruperii - mită directă, compensare de servicii ilicite, drepturi de control informale. Totuși, toate formele de corupere a statului se îndreaptă spre extragerea de avantaje de la stat pentru un grup restrâns de indivizi, firme sau sectoare, prin
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
netransparente. Cine poate corupe statul? Adesea, „corupătorii” sunt indivizi, grupuri sau firme din sectorul privat, care caută scutiri de taxe sau alte avantaje din partea statului. Totuși, oricare dintre actorii care au acces la oficialități și la capacitatea de a asigura beneficii private acestor oficiali pentru a obține avantaje în procesul de guvernare poate fi un potențial corupător. Într-adevăr, înșiși oficialii publici pot corupe statul dacă abuzează de autoritatea lor pentru a da o altă formă instituțiilor și legilor, în principal
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
1997), “Corruption: The Facts”, Foreign Policy, Summer, p. 119. footnote>. Totuși, chiar în condițiile în care captura de stat este redusă într-un asemenea sistem, alte forme de captură - cum ar fi captura statală de liderii politici pentru a aduce beneficii propriilor interese - pot fi mult mai relevante, având în vedere lipsa controlului asupra unor asemenea lideri. Din păcate, indexul capturii de stat nu măsoară asemenea forme ale problemei<footnote Kimberly, A.E. (1997), Corruption and the Global Economy, The Institute
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
legate de posibilitatea agravării corupției prin capturarea instituțiilor publice de elitele locale. De fapt, impactul asupra nivelului corupției este unul dintre cele mai interesante aspecte ale procesului de descentralizare, încă insuficient cercetat. Promotorii descentralizării așază de regulă limitarea corupției printre beneficiile de așteptat, acesta fiind pentru ei și un argument în favoarea grăbirii procesului. De multe ori se crede că simplul transfer de atribuții și resurse de la centru către celelalte niveluri de guvernare va rezolva problema. Însă realitatea s-a dovedit mai
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cu influență în administrație a scăzut, numai că înainte de descentralizare aceste persoane nu erau foarte vizibile pe plan local. Este adevărat că descentralizarea mărește numărul centrelor de decizie și face supravegherea directă mai dificilă. Însă, pe de altă parte, micșorează beneficiile asociate actului de corupție, prin reducerea numărului celor implicați într-o anume decizie, ceea ce reduce și numărul de „praguri” ce trebuie depășite prin mijloace neoneste. Analizând toți acești factori, Wildasin (1995)<footnote Wildasin, D. (1995), “Comment of Fiscal Federalism and
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Mockerjee sunt preocupați tocmai de jocul complex al acestor tendințe contradictorii în circumstanțe particulare (diverse state din India). Deloc surprinzător, legătura pe care o găsesc ei între descentralizare și corupție e una ambiguă. Ideea nu trebuie să surprindă. Pentru ca potențialele beneficii ale descentralizării să se realizeze în practică, este nevoie de un nivel rezonabil de transparență și responsabilizare din partea aleșilor locali, precum și de un nivel rezonabil de interes și competență al cetățenilor. Implicarea civică, chiar la un nivel minimal, presupune plata
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
cel puțin șapte tipuri de conflicte de interese: interesele personale: atunci când o persoană lucrează pentru guvern, de exemplu, și își folosește poziția oficială pentru a încheia un contract cu o firmă privată de consultanță care este a sa; acceptarea de beneficii: mita și cadourile substanțiale reprezintă exemple semnificative pentru această categorie; traficul de influență: atunci când un angajat care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar sau asupra unui alt salariat primește ori pretinde bani sau
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
între 0 și 1. Avantajul principal al acestei abordări este faptul că indicatorii agregați sunt mult mai informativi decât alte abordări. În ceea ce privește controlul corupției, Banca Mondială utilizează mai mulți indicatori care explică până în ce punct puterea publică este exercitată în beneficiu privat, precum și capturarea statului de elite sau de interese private. 4.2. Instrumente ale Transparency International 4.2.1. Indicele de Percepție a Corupției (CPI) CPI este cel mai cuprinzător indicator transnațional cantitativ al corupției, în care fiecare țară poate
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
din zece organizații diferite. CPI se concentrează asupra corupției din sectorul public și definește corupția ca fiind abuz în serviciu pentru dobândirea de câștiguri personale. Sondajele folosite pentru elaborarea CPI pun întrebări legate de folosirea incorectă a funcției publice în beneficiu particular, punând accentul, de exemplu, pe luarea de mită de oficiali pentru achiziții publice, delapidarea fondurilor publice sau pe întrebări care verifică puterea politicilor anticorupție, în acest fel determinând atât corupția politică, precum și cea administrativă. Marea parte a acestor indici
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională; la promovarea la orice nivel ierarhic și profesional; la condiții de muncă ce respectă norme de sănătate și securitate În muncă, conform prevederilor legislației În vigoare; precum și la beneficii, altele decât cele de natură salarială și măsuri de protecție și asigurări sociale. Nu sunt considerate discriminări, potrivit art. 5 alin. 2 din lege măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecția maternității, nașterii și alăptării; măsuri stimulative, temporare, pentru protecția
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
relațiile de muncă referitoare la: anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat; Încheierea, suspendarea, modificarea și/sau raportului juridic de muncă; stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului; stabilirea remunerației; beneficiile, altele decât cele de natură salarială și măsuri de protecție și asigurări; informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională; evaluarea performanțelor profesionale individuale; promovarea profesională; aplicarea măsurilor disciplinare; dreptul de aderare la sindicat și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sau să nu muncească Într-un anumit loc de muncă sau Întro anumită profesie, oricare ar fi acestea. În ceea ce privește activitatea profesională, aceasta, poate fi desfășurată În două modalități: fie În nume propriu, pentru sine (deci independent) ca liber-profesionist, fie În beneficiul altei persoane (deci dependent ca salariat). În primul caz, libertatea profesională ia forma libertății de a Întreprinde, iar În al doilea caz pe cea a libertății muncii. Munca independentă nu constituie În mod direct obiectul dreptului muncii deci nu se
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
avea o poziție privilegiată În momentul redresării economiei. Recent, Comisia a prezentat propuneri pentru reducerea sarcinii contabile pentru microîntreprinderi, economiile potențiale pentru acestea fiind de aproximativ 6 miliarde euro și va continua să evalueze cu atenție noile inițiative. Prin susținerea beneficiilor pieței unice și promovarea acelorași valori În afara Europei, Uniunea Europeană va beneficia de o platformă unică de revenire la creșterea economică. Protecționismul și retragerea către piețele naționale nu pot duce decât la stagnare, la o recesiune mai profundă și mai Îndelungată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pentru a le Încuraja pe acestea să acorde prioritate dezvoltării calității și competenței lucrătorilor proprii și, În acest scop, să pună În aplicare planuri și programe de formare profesională; 2. să prevadă măsuri stimulatoare și de asistență tehnică specifice În beneficiul Întreprinderilor mici și mijlocii; 3. să Încurajeze Întreprinderile să stimuleze formarea profesională continuă; 4. să prevadă măsuri stimulatoare și de asistență tehnică adecvate, În beneficiul Întreprinderilor care sunt confruntate cu un proces de schimbare industrială, pentru a favoriza formarea și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
programe de formare profesională; 2. să prevadă măsuri stimulatoare și de asistență tehnică specifice În beneficiul Întreprinderilor mici și mijlocii; 3. să Încurajeze Întreprinderile să stimuleze formarea profesională continuă; 4. să prevadă măsuri stimulatoare și de asistență tehnică adecvate, În beneficiul Întreprinderilor care sunt confruntate cu un proces de schimbare industrială, pentru a favoriza formarea și reconversia profesională a lucrătorilor; 5. să dezvolte formarea profesională continuă, făcând din aceasta un factor important al dezvoltării regionale și locale, luând În considerare nevoile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În vedere modificările economice, se Încheie acorduri de Întreprindere eligibile pentru asistență din partea statului, Încheiat la nivel sectorial sau național, regional sau local, care pot să prevadă În care cursuri de formare profesională pe termen lung. Aceste acorduri pot extinde beneficiul acestor acțiuni către angajații din afara companiei care au În vedere replasarea, cu condiția ca aceasta să fie În mod expres acceptat de către salariat printr-un contract permanent În condițiile cerute pentru ocuparea locurilor muncă În sectorul public sau privat. Companiile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
asistență și sprijin financiar: angajatorilor a căror activitate este proiectată special pentru integrare, prin intermediul acțiunii economice; angajatorilor autorizați să organizeze un sediu sau un site de inserție; organismelor pentru a pune În aplicare acțiunile de incluziune socială și profesională a beneficiilor prestațiilor; celor care au o parte din avans. Structurile de integrare, prin intermediul activității economice ce pot Încheia acorduri cu statul, sunt: societățile de plasare a forței de muncă, inclusiv temporară; asociațiile de intermediere; sediile și site-urile de plasare. Statul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]