2,794 matches
-
înseamnă că baloane speculative se creează în continu are și se pot sparge oricînd. În general, America îmi pare mai vulnerabilă ca oricînd și pe alte planuri. Ceea ce au dezvăluit documentele Wikileaks, apoi cele ale lui Snowden dezvăluie amploarea lui Big Brother și febra securitară care l-a cuprins, deși eu cred că majoritatea americanilor ar risca să moară în atentate decît să fie hăituiți în felul ăsta, pînă la nivele atît de intime. Toate situațiile sau persoanele apărute în viața
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fi realizat în toate privințele. De pildă, președintele Obama i-a reproșat omologului său atacurile cibernetice întreprinse de agenți chinezi. Xi Jinping a tăcut și a făcut. În aceeași noapte a ieșit, în Hong-Kong, acel Snowden cu dezvăluirile lui despre Big Brother-ul american, dezvăluiri care au cutremurat lumea. China nu mai poate fi ocolită în adoptarea marilor decizii, mai ales în dosare fierbinți precum spațiul ciber netic, securitatea mediului, sistemul monetar internațional, criza coreeană, Africa sau disputele teritoriale din Asia de Sud-Est. Vechiul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ofertei în general de a antrena apetituri de consum imposibil de controlat nu este câtuși de puțin hiperbolică. Nu-i vorba de a nega influența exercitată de publicitate, ci de a evita pur și simplu asimilarea ei cu atotputernicia lui Big Brother. În ciuda unui întreg arsenal de seducție, dominația publicității asupra sufletelor rămâne până la urmă redusă. Mai trebuie oare să amintim că religiile și marile ideologii politice au reușit cu mult mai mult succes să exacerbeze dorința, să dirijeze comportamentele private
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în care condițiile care stau la baza obținerii unor rezultate sunt volatile, atunci investitorii au dreptul să fie informați cu privire la acest aspect și, totodată, netezirea rezultatelor poate să ascundă pe termen lung trendul rezultatului; o altă tehnică întâlnită este contabilitatea big bath, în cadrul căreia o companie care are o pierdere substanțială caută să-și maximizeze pierderea raportată în acel an, astfel încât anii următori să pară mai buni; o variantă de netezire este manipularea rezultatelor pentru a se încadra în previziuni. Fox
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
mai slabe, tehnică ce este cunoscută sub numele de netezirea rezultatelor; - creșterea artificială a nivelului cheltuielilor unui exercițiu și afișarea unei situații deficitare, concomitent cu constituirea unei rezerve de securitate pentru exercițiile următoare, tehnică ce este cunoscută sub denumirea de big bath; invențiile contabile: acestea constau în traducerea și interpretarea normelor contabile, juridice și fiscale în vigoare și deturnarea lor în folosul entității. Raffournier (2003)<footnote Raffournier B., „Comptabilité créative et normalisaton comptable”, La Revue du Financier, 139, 2003, pp. 74-83
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
chiar că legătura este atât de slabă încât sunt dificil de estimat performanțele individuale plecând de la dimensiunile personalității (Robertson, 1994). O soluție la această problemă constă în luarea în considerare a unor dimensiuni cât mai specifice (precum cele din modelul Big Five) și legarea acestora de competențe care influențează direct eficiența în muncă (precum luarea deciziei, analiză și judecată etc.). EMBED Word.Picture.8 Figura 1. Personalitate și performanță în muncă (apud: Robertson, 1994, p. 8) Cercetările realizate de Barrick și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și judecată etc.). EMBED Word.Picture.8 Figura 1. Personalitate și performanță în muncă (apud: Robertson, 1994, p. 8) Cercetările realizate de Barrick și Mount (1991; Barrick, Mount, Strauss, 1993) au identificat o legătură puternică între dimensiunile personalității (după modelul Big Five) și performanța în muncă. Au fost analizate o paletă largă de ocupații: de la profesioniști (ingineri, arhitecți, contabili, polițiști, manageri) până la muncitori calificați. Performanța în muncă a fost definită în termeni de standarde, eficiență a instruirii (performanța în timpul programelor de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
suplimentare impuse de schimbări neașteptate fac din diferențele individuale în privința abilităților cognitive generale un determinant și mai important în performanța decizională, mai ales în contexte în care este necesară adaptabilitatea. 4. Conștiinciozitatea Conștiinciozitatea este una dintre dimensiunile personalității din modelul Big Five ce include o componentă volitivă legată de nevoia de achiziție, automotivare și eficacitate personală. De asemenea, conștiinciozitatea include o componentă de dependență legată de nevoia de ordine, responsabilitate și precauție. Astfel, nu este surprinzător de ce conștiinciozitatea a fost identificată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
prin evaluarea metodică, atentă și calculată a consecințelor decizionale în ambele contexte (nou și vechi). 5. Adaptabilitate și deschidere spre nou O altă variabilă individuală care influențează adaptabilitatea la schimbare este deschiderea spre experiență, deschiderea spre nou, prezentată în modelul Big Five al personalității și asociată, în general, cu inteligența, creativitatea, curiozitatea și originalitatea (Barrick, Mount, 1991). Studiile metaanalitice realizate de Tett, Jackson și Rothstein (1991) au evidențiat o legătură puternică între deschiderea spre nou și performanța prin studiile confirmatorii. Indivizii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dimensiunilor de personalitate Cercetătorii consideră că putem înțelege mai bine mecanismele relației dintre personalitate și performanțele individuale pe măsură ce investigăm dimensiuni mai precise ale personalității (Hough, 1992; Schneider, Hough, Dunnette, 1996). Dimensiunile înguste sunt definite în termeni mai comportamentali decât dimensiunile Big Five, ceea ce permite evaluări mai precise ale efectului acestor dimensiuni asupra altor variabile. Hough (1992) consideră că dimensiunea conștiinciozității ar trebui descompusă în autorealizare și ordine. Autorealizarea vizează anumite niveluri ale voinței și măsura în care un individ este persistent
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
performanța depinde de adaptabilitate. Bibliografie Barrick, M.R.; Mount, M.K.; Strauss, J.P. (1993), „Conscientiousness and performance of sales representatives: Test of the mediating effects of goal setting”, Journal of Applied Psychology, vol. 78, pp. 715-722. Barrick, M.R.; Mount, M.K. (1991), „The Big Five personality dimensions and job performance: A meta-analysis”, Personnel Psychology, 44, pp. 1-26. Beach, L.R. (1997), The psychology of decision making, Sage, London. Blickle, G. (1996), „Personality traits, learning strategies, and performance”, European Journal of Personality, vol. 10, pp. 337-352
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Personnel selection in organizations, Josey Bass. Bray, D.W. (1994), „Personnel-centered organizational diagnosis”, in Howard, A. et al. (eds.) Diagnosis for organizational change (152-171), Guilford. Busato, V.V.; Prins, F.J.; Elshout, J.J.; Hamaker, C. (1999), „The relation between learning styles, the Big Five personality traits, and achievement motivation in higher education”, Personality and Individual Differences, 26, pp. 129-140. Campbell, J.P. (1990), „Modeling the performance prediction problem in industrial and organizational psychology”, in Dunnette, M.D.; Hough, L.M. (eds.), Handbook of industrial and organizational
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
general aptitude test battery, National Academy Press, Washington, DC. Hedge, J.W.; Borman, W.C. (1995), „Changing conceptions and practices in performance appraisal”, in Howard, A. (ed.), The changing nature of work (pp. 451-481), Jossey-Bass, San Francisco. Hough, L.M. (1992), „The Big Five personality variables-construct confusion: Description versus prediction”, Human Performance, vol. 5, pp. 139-155. Howard, A. (ed.) (1995), The changing nature of work, Jossey-Bass (în special studiul lui Howard, A., „A framework for work change”, pp. 3-44), San Francisco. Howard, A
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și toate păcile. Fiecare clipă era un amestec de situații posibile și imposibile, de fisuri prevăzute Încă din prima clipă la temperatura de trei mii de milioane de grade Kelvin, situat Între cele paisprezece secunde și cele trei minute de după Big Bang, Începutul unui șir de Întâmplări precise, care fac omul și apoi Îl omoară. Zei beți care joacă șah, hazarduri olimpice, un meteorit rătăcitor cu un diametru de doar zece kilometri, care, lovind Pământul și anihilând toate jivinele cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
consideră a fi „o utopie negativă”, 1984 de George Orwell, scriitorul vizionar care va avea intuiția recurgerii la supravegherea generalizată ca practică prioritară a puterii totalitare. Supravegherea generalizată servește drept temelie autorității supreme care, în esență, înlocuiește autoritatea divină - un Big Brother al cărui portret e de ajuns pentru a-ți da sentimentul că te privește, indiferent de locul unde se află -, dar care, mai ales, instalează o rețea de „supraveghere civilă” sub controlul căreia e pusă întreaga societate. („Să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
privește, indiferent de locul unde se află -, dar care, mai ales, instalează o rețea de „supraveghere civilă” sub controlul căreia e pusă întreaga societate. („Să-i scapi în timpul unei pauze de douăzeci de minute este un privilegiu acordat înalților demnitari...”) Big Brother și sistemul său de ecrane video va deveni parabola supravegherii moderne care va cunoaște, uneori, o altă definiție, ca de exemplu „Ochiul Moscovei”. Nici acestuia nu i se sustrage nimeni, iar individul se află permanent în atenția unui ochi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
p. 210). Această ubicuitate îi conferă puterii laice virtuțile Puterii Divine, înfățișată aici „ca o privire fără chip care transformă întregul corp social într-un câmp de percepție” (ibid., p. 216). Regele poate fi asimilat la fel de bine lui Dumnezeu sau Big Brother-ului orwellian. El exercită echivalentul unei supravegheri verticale și, în numele acestei substituții, finalul, adevărat deus ex machina, intervine ca expresie a supravegherii totale. Regele e justițiarul gata oricând să pedepsească. Înainte ca mesagerul să anunțe iertarea acordată de instanța supremă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
prezintă viziunea familiei dominate de autoritatea absentă/prezentă a mamei, dar se lasă citită și ca o viziune a comunității plasate sub semnul unei supravegheri politice neîncetate. Iar Bernarda nu e oare versiunea primă, la scară familială, a ceea ce reprezintă Big Brother la scara întregii societăți? Ambii urmăresc, obsedați, același scop: supunerea totală, fără crâcnire, obținută printr-o supraveghere infailibilă. Geniul lui García Lorca îi permite să construiască un dispozitiv arhaic la fel de eficient ca rețelele tehnologice recente. Casa... este un 1984
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Press, 2000. BLAGA, Dorli și BĂLU, Ion: Blaga supravegheat de Securitate, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1999. BORIE, Monique: Le Fantôme ou le théâtre qui doute, Arles, Actes Sud, 1997; în versiunea românească: Iași, Polirom, 2007. BRUNE, François: Sous le soleil de Big Brother, Paris, L’Harmattan, 2000. CESEREANU, Ruxandra: Panopticon. Tortura politică în secolul XX, Iași, Institutul European, 2001. CONQUEST, Robert: The Great Terror, A Reassesment, Londra, Pimlico, 1996; în versiunea românească: București, Humanitas, 1998. DELEUZE, Gilles: Pourparlers, 1972-1990, Paris, Ed. de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
L’école à l’oeil, la vidéosurveillance dans les établissements scolaires”, dosar „Secolul XXI educație”, Libération, 27-28 martie 2004. - „Vidéosurveillance et fiction, regard et identité”, dosar coordonat de Christophe Kihm, Art Press, nr. 303, iulie-august 2004. - „Qui a peur de Big Brother? Nouvelles techniques de fichage et de contrôle”, Denis Duclos, Le Monde diplomatique, august 2004. - „La France ne prend plus le voile”, Marie-Hélène Martin, Libération, 20 octombrie 2005. - „Voici le bébé délinquant”, Gérard Wajcman, Le Monde, 4 martie 2006. Colocviu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și asupra esenței regimului totalitar sovietic, În măsura În care represiunile au un caracter deosebit prin natura intenționalității și funcției lor, În comparație cu cele comise de alte regimuri totalitare din secolul XX, În speță de regimul nazist. Bibliografietc "Bibliografie" Adler, Nanci, „Life in the Big Zone: The Fate of Returnees in the Aftermath of Stalinist Repressions”, Europe-Asia Studies, vol. 51, nr. 1/1999, p. 5-19. Applebaum, Anne, Gulag: A History, Anchor, 2004. Arhiva Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova (AOSPRM), arhiva fostului Partid Comunist al Moldovei Socialiste
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
clear that we have to deal with a serious breakdown of the efficiency of the communication, puț directly into didactical practice în one or more of such barriers when two (communicationă are not consonant. Thus, the nonverbal communication hâș a big measure of credibility, exceeding the verbal communication; more then that, according to Albert Mehrabian (apud DeVito, J., 1988, p.140Ă, we may think a kind of estimation: Total Impact is 0,07 verbal plus 0,38 vocal plus 0,55
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
W.L., „Consumer Behavior”, SUA, John Wiley & Sons inc., 1990 Dubois, B.,”Comprendre le consommateur”, Paris, Dalloz, 1994 STUDENȚEȘTI Chirilă Cristina Un punct de vedere critic privind stabilitatea ancorelor carierei Abstract This present paper is inspired by problems with a big impact and seriousness which are starting to show în the organizațional world. În the last period, a great amount of changes în the socio-economical life plan hâd repercussions on people’s professional careers and this hâș lead to a series
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); neplăcut (2); păroasă (2); ras (2); rasă (2); respect (2); sexy (2); stil (2); stufoasă (2); accesoriu; Adam; adult; albastră; nu am barbă; ani la rînd; armată; ascuțit; aseară; aspect; baltă; barbar; Barbu; băiat; bărbat adevărat; bărbie; bărbos; bătrînel; big; bucurie; bunelul; calmare; cap; cap de om; caracter; căruntețe; chel; circ; ciudat; coamă; cot; cravată; cremă; dac; distant; Dumnezeu; dur; erotic; erotism; erudiție; eu; filosof; fire de păr; folosință; frunte; ghimpi; gorilă; grasă; Grecia; grețoasă; imposibil; inestetic; intelectual; în vîrstă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pornire (5); speranță (5); șansă (5); de an (4); facultate (4); fericit (4); incipit (4); lucru (4); din nou (4); promițător (4); bine (3); carieră (3); carte (3); nou drum (3); geneză (3); ceva nou (3); origine (3); poveste (3); Big Bang (2); caiet (2); curiozitate (2); deschidere (2); devreme (2); dimineața (2); de drum (2); emoții (2); etapă (2); greutate (2); iar (2); inițiere (2); interesant (2); introducere (2); lecție (2); luni (2); oportunitate (2); porni (2); primăvară (2); răsărit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]