2,857 matches
-
sunt veritabile sate potemkiene postmoderne. Pînă la ultimele alegeri prezidențiale, Putin a fost singurul actor politic care conta în Rusia. O birocrație enormă lucra în favoarea sa și aștepta ca "țarul" să ia deciziile. De fapt, el a devenit captivul respectivei birocrații. Este de văzut dacă Medvedev, mai liberal, va schimba ceva. Cît timp va fi el doar omul lui Putin? Cred că doar un an-doi, după care va începe să se distanțeze. Nu cred în ipoteza potrivit căreia el a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în favoarea acestor rețele de interese. Nu se poate continua astfel; miroase tare de tot. Banul a devenit rege. El comandă totul. Imoralitatea a ajuns o virtute, credința o fățărnicie, obediența o rampă de lansare. Instituți-ile noastre gem de corupție și birocrație, în timp ce o armată de flămînzi se uită prostiți în gol, neînțelegînd ce se întîmplă cu ei, de unde răsar atîtea palate și mașini de lux? Nu producem mai nimic, dar consumăm rapace. Nu exportăm mai nimic, dar importăm feroce. Economia neagră
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
politicieni: ei ne-au vîndut resursele și băncile, ei au aruncat cu bani electorali în toate babele, ei au făcut privatizări frauduloase, ei au cheltuit banii publici fără discernămînt, ei au sufocat fiscal economia, ei au fost portdrapelele corupției și birocrației, ei au generat stufărișul legislativ găunos actual, ei dezvoltă zilnic o retorică scandaloasă și suburbană, umplîndu-ne ecranele televizoarelor cu în-treaga lor hidoșenie, începînd cu președintele și terminînd cu consilierii locali incompatibili, care știu că încalcă legea, dar rămîn concomitent și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la 113% față de 1990, pentru a ajunge la 132%, în 1996. Fără îndoială că, între timp, a sporit și numărul instituțiilor administrației publice, dar s-a procedat și la o supradimensionare a funcțiilor publice, a numărului de personal și a birocrației, în ultimă instanță. Altfel spus, spre administrația publică, începând cu Parlamentul și Guvernul, s-au îndreptat fonduri ca și cum ar fi fost resurse din abundență, fără să se țină cont că se diminuează resursele altor destinații și, mai ales, pentru domeniul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în principal, de extinderea relațiilor și mobilizarea capitalului social pentru a avea acces la o tehnologie mai avantajoasă, pentru a obține producții mai mari, diplome, distincții etc. și, în general, pentru a se ține departe de eventualele probleme pe care birocrații din aparatul de partid le-ar fi putut crea în funcționarea CAP-urilor pe care le conduceau. Cu toate acestea, managementul fermelor socialiste a fost mult mai redus comparativ cu actualele sarcini pe care le are consiliul de administrație și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
formale: „Fără relații nu putem rezista. Dacă ne bazăm pe hârtii și facturi nu ajungem la nici un rezultat” (managerul Promar). Relațiile sociale fundamentate de „încredere” par să fie opuse celor contractuale, economice, bazate pe circulația „hârtiilor” și pe regulile unei birocrații rigide (corespunzătoare relațiilor fundamentate pe „siguranță” (assurance). Cu toate că fermele mici arată o disponibilitate mult mai mare de relaționare în afara sistemului formal, rețelele lor de clienți sunt mult mai reduse comparativ cu cele ale unei ferme mari. Fermele de dimensiuni mici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
iar pedepsele pronunțate au însumat sute de ani de detenție. Angajații Nunțiaturii Apostolice, majoritatea călugărițe, precum și preoții și călugării de la Catedrala Sfântul Iosif din București au fost arestați în ziua de 19 iulie 1950. Bisericile neoprotestante În actele oficiale ale birocrației partidului-stat, pentru grupările religioase minoritare se folosea o terminologie specifică: unele erau culte, altele „secte” sau „grupări anarhice”. După cel de-al doilea război mondial, statul a acordat temporar dreptul de a funcționa ca asociații unui număr important de grupări
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și principiul importanței relative.<footnote Ristea M., Dumitru C.G., Bazele contabilității, ediție revizuită, Editura Universitară, București, 2006, p. 21. footnote> Este de origine anglo-saxonă și de aceea se adaptează mai greu contextului economic și social-cultural din țările Europei continentale, unde birocrația impune ca detaliile nesemnificative să capete aceeași importanță ca și lucrurile cu adevărat importante, care pot influența luarea deciziilor. În acest mod, cu ajutorul principiului pragului de semnificație, se pot evita cele două extreme posibile: ca informațiile să fie prea sintetice
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
la înființarea FRDS - m-a prins în jocul desenului sociologic ce avea să ducă la imagini-ghid, precum hărțile sărăciei la nivel de județ, de comună sau sat. Ulterior, până în 2002, să văd cum este cu sărăcia comunitară, facilitarea, capitalul social, birocrația, prejudecățile, experții, antreprenorii sociali promotori ai dezvoltării comunitare și granturi în împământenirea unei instituții de circulație mondială, în contextul de aici, ca membru în Consiliul Director al Fondului. A fost destul de greu să mai joc acum rolul cercetătorului obiectiv, care
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și experiența angajamentelor scrise în comunitate și, de aici, dificultăți și deficiențe în implementare. În numeroasele vizite în comunitățile rurale ce au implementat proiecte, am constatat că un obstacol major pentru continuitatea eforturilor de dezvoltare comunitară este slaba acceptare a birocrației în sens weberian. Ce variabilă determină unele comunități să accepte mai repede regulile scrise, procedurile izvorâte din aplicarea unor principii, iar pe altele nu? Răspunsul în termenii antropologiei culturale nu poate fi evitat: probabil că responsabilă de aceste diferențe ar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fondul acestui gol de intervenție, pe de o parte, și în contextul neîncrederii finanțatorilor externi în capacitatea instituțiilor existente de a aplica un model de intervenție capabil să asigure transferul rapid de fonduri către comunități, cu un nivel redus de birocrație, Guvernul și, la propunerea acestuia, Parlamentul au decis crearea prin lege a unei instituții cu caracter de fond social, destinată schimbării în bine la nivelul comunităților sărace, care să răspundă de realizarea primului program de combatere a sărăciei asumat politic
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Cincu (Sandu, 2003, pp. 247-258). Comunitățile s-au autoorganizat, au reușit, în majoritatea lor, obținerea unui consens asupra a ceea ce ar fi de făcut cu resursele promise. De aici încolo, a urmat așteptarea, bine întreținută de lumea de dincolo de sat - birocrație județeană și ministerială, goluri de legislație, unitate de implementare etc. Obstacolul central pare să fi fost absența unor reglementări care să permită acordarea de granturi la nivel comunitar din bani de împrumut la nivel național. Dezamăgirea comunităților a fost firească
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
2001. Lefter, Viorel, Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995. Lefter, Viorel et al., Managementul resurselor umane, studii de caz, probleme, teste, Editura Economică, București, 1999. Lukács, Edit, Negoescu, Gheorghe, Managementul resurselor umane - evaluare, performanță, șomaj, birocrație, Editura Evrika!, Brăila, 1999. Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, Editura RAI Coresi, București, 1998. Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane, ediția a IV‑a, Editura Economică, București, 2003. Mathis, Robert L., Nica, Panaite C., Rusu, Costache, Managementul resurselor umane, Editura Economică
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
fundamentează structura, avantajele și dezavantajele, fiind astfel facilitata compararea și surprinderea aspectelor comune și diferite între aceste structuri. Subcapitolul 3.4 abordează structurile formale adhocratice și pornește de la necesitatea apariției acestui tip de structură organizatorică că o soluție alternativă la birocrație. În cadrul adhocrației vorbim de echipe de proiect sau grupuri operative, bazate pe principiile competenței și instabilității. Și acest tip de structură are avantaje și dezavantaje. În subcapitolul 3.5. sunt abordate noi perspective asupra birocrației și adhocrației pornind de la limitele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că o soluție alternativă la birocrație. În cadrul adhocrației vorbim de echipe de proiect sau grupuri operative, bazate pe principiile competenței și instabilității. Și acest tip de structură are avantaje și dezavantaje. În subcapitolul 3.5. sunt abordate noi perspective asupra birocrației și adhocrației pornind de la limitele fiecăreia. Se obține o renovare sau combinarea lor, din care rezultă: birocrația creativă, structurile matriceale, structura în șase părți și structurile orizontale. Pentru a asigura eficientă acestor structuri organizatorice este necesara evaluarea lor, evaluare ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pe principiile competenței și instabilității. Și acest tip de structură are avantaje și dezavantaje. În subcapitolul 3.5. sunt abordate noi perspective asupra birocrației și adhocrației pornind de la limitele fiecăreia. Se obține o renovare sau combinarea lor, din care rezultă: birocrația creativă, structurile matriceale, structura în șase părți și structurile orizontale. Pentru a asigura eficientă acestor structuri organizatorice este necesara evaluarea lor, evaluare ce se realizează în baza unor criterii. Autorul propune un numar de nouă criterii evaluative, fiecare conceput într-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); sta (2); a sta jos (2); de stat (2); stau (2); stilou (2); suport (2); verde (2); vopsea (2); vopsită (2); acuma; afacere; ani; apă; aranjament; așeza; așezat; B.C.R; banca Romei; cu bani; de bani; bară; barcă; beneficii; birocrație; biștari; BNR; buget; bună; bunăstare; bunica; butoi; catedră; ceas; centrală; clar; clădire; client; colegă; colonie; colorată; comerț; compot; conserve; cont; în cont; copil; corupție; credință; credite; creion; crimă; culori; curtea facultății; datori; declarații sociale; depozit de bani; derbedeu; dezamăgire; discount
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); a respecta (2); de respectat (2); strictă (2); strîmbă (2); supremație (2); supremă (2); nu-i tocmeală (2); abatere; adidas; adoptare; afaceri; alergare; aprigă; aprobată; armată; articol 145.23; a se asculta; asprime; atractiv; balanță; bani; benefică; Biblia; bine; birocrație; blondă; bun; caif; căldură în suflet; cinste; cod penal; cod rutier; conduite; constituția; constrîngere; contravenție; corectă; corupt; cretă; crîmpei; crunt; cunoștințe; da; datorie; decret; degeaba; demn; deputați; destin; dezleagă; deznodămînt; dezordine; dictatură (ascunsă); dicționar; dispreț; doctrine; dogmă; dubioasă; dulce; dureroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și printre primarii înșiși. Acest al doilea factor poate fi numit factorul corupției la nivelul administrației locale. În fine, cel de-al treilea factor este saturat de variabilele care se referă la corupția în rândul unor categorii profesionale aflate în afara birocrației de stat și în afara structurilor politicului. Adesea, persoanele care fac parte din rândul „profesiunilor” joacă rolul de critici la adresa instanțelor conducătoare și legiuitoare: profesori, medici, ziariști. Al treilea factor poate fi numit factorul corupției în rândul societății sau, poate mai
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
două cauze ale corupției în România. Cumulând răspunsurile, cauzele principale, în opinia românilor, sunt „Dorința unora de a se îmbogăți peste noapte” cu 23,9%, urmată de „Legile nu sunt aplicate” cu 19,2%, „Legi proaste” cu 16,5% și „Birocrația” cu 15,2%. Acestea, în ultimă instanță, se referă la activitatea instituțiilor centrale ale statului și la jocul politic- afaceri despre care vorbeam mai sus. Iar ele devansează alte posibile cauze, cum ar fi, de exemplu, „Problemele moștenite din perioada
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
reglare. Evenimentele care au avut loc la începutul anilor ’70, când raportul dintre cerere și ofertă la nivel global s-a modificat în favoarea ofertei, au condus la o adevărată criză social-economică și politică. Aceasta s-a manifestat prin respingerea tradiționalei birocrații statale în raporturile cu cetățenii, dar și prin incapacitatea statelor de a coordona reducerea disparităților economice. Guvernarea trebuia să se schimbe, în noul context creat prin globalizarea mișcării persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Lipsa resurselor economice și politice a demonstrat
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
și politice. Această criză a fost dublată de cererea tot mai pregnantă a nivelurilor substatale pentru mai multă autonomie. În consecință, o anumită parte din putere a fost transferată nivelurilor substatale sau suprastatale (Dahl, 1991). În secolul al XX-lea, birocrația guvernamentală a reprezentat modelul de organizare predominant folosit pentru a furniza servicii publice și pentru a realiza obiectivele politicilor publice. În prezent, societățile, din ce în ce mai complexe, exercită presiuni constante asupra guvernelor în scopul dezvoltării unor noi modele de guvernare. Provocările secolului
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de guvernare, constă în identificarea modalităților de conceptualizare, configurare și gestionare a structurilor flexibile (de tip rețea), care inte grează actori publici, privați și nonprofit, în scopul producerii de valoare adăugată pentru societate. 1.2.2.1. Modelul birocratic Studiul birocrației începe cu Max Weber (1864-1920), sociolog german, care consideră că aceasta este o formă de organizare rațională, adecvată teoriei clasice a managementului. Max Weber identifică, la nivel organizațional, următoarele sisteme de autoritate: charismatică, dobândită prin eroism sau caracter deosebit, și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de autoritate enumerate și considerate de Max Weber drept tipuri ideale sunt dificil de diferențiat în lumea reală a organizațiilor. Considerată de numeroși specialiști ca fiind cea mai eficientă și cea mai rațională formă de exercitare a controlului asupra angajaților, birocrația s-a impus rapid și a câștigat un larg interes prin caracteristicile sale principale: ierarhia; competențele și responsabilitățile sunt clar definite în condițiile diviziunii muncii; continuitatea; angajații sunt incluși într-o structură de dezvoltare a carierelor care le oferă conștient
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
promovarea în baza unui sistem în care aprecierea superiorului joacă un rol important; respectarea unei discipline riguroase și acceptarea unui control strict exercitat de superiori. Față de aceste puncte de vedere exprimate de Max Weber se impun următoarele considerente critice: potențialul birocrației, în sensul menționat, nu poate fi pus în valoare din pricina disfuncționalităților care afectează eficiența și modul de operare în organizație; contextul actual necesită acordarea unei atenții deosebite celei mai dinamice variabile organizaționale, și anume resursa umană. De altfel, studii teoretice
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]