2,555 matches
-
suntem doi. Fata îl privi doar o clipită pe Balamber, apoi, cu un fel de geamăt plin de mânie, sări dintr-odată înainte. Burgundul abia avu timp să sară îndărăt și să se ferească de lovitură. Dar nu de tot: blestemând, își trecu palma peste obraz și o retrase murdară de sânge. O privi scurt cu coada ochiului, după care începu din nou să înainteze spre tânără. — Ei, gata acum! se răsti. O să fii a mea, oricum. Chipul Fredianei se strâmbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
săi adunați în cerc, privindu-i în față pe fiecare în parte. Nici unul nu reuși să-i susțină privirea. — V-ați tăvălit până ieri prin noroiul viciilor voastre, ați petrecut, ați furat, v-ați dedat la plăceri, ați omorât, ați blestemat și cine știe câți dintre voi nu aduceau încă în ascuns sacrificii idolilor păgâni sau demonilor din păduri ori din ape! Orbi în fața adevărului, siguri că nu veți primi pedeapsă. Dar așa e întotdeauna: omul trăiește fără pic de înțelepciune prezentul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
rosti cu mare putere: — Ce numești tu puterea mea vine de la El! De la El vin gloria și dreptatea, pedeapsa veșnică și iertarea, înfrângerea și victoria! El îi sprijină pe cei pe care îi cheamă să înfăptuiască lucruri glorioase, dar îi blestemă și îi părăsește pe cei care săvârșesc răul. El e, înainte de toate, iubire! Iubire și iertare, înțelegi? între timp Gomerius, prins într-o luptă tăcută cu epilepticul, reușise să-i vâre între dinți o crenguță ceva mai groasă, culeasă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nu se mai putuseră descotorosi de ea. în zilele ce urmaseră căpătase tot mai multă încredere în războinici și chiar învățase, surprinzător de repede, câteva zeci de cuvinte din limba lor, atât cât avea nevoie ca să ceară, să ocărască, să blesteme și mai ales să se târguiască. Seara, după ce mânca, împreună cu Balamber și cu oamenii lui cei mai de încredere, se depărta și începea să hoinărească de la un bivuac la altul, întorcându-se cu o panglică, o brățară ori vreo altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ți-am greșit cumva nu-i numai vina mea Îți amintești prea bine c - a fost și vina ta. Dac - aș putea să sfărm din piept a mea durere S-o rup și s-o sfâșii în tainică tăcere, Să blestem gelozia, a dragostei oprire, Iubirea aș trăi-o ca pe o nemurire. Prin minte gânduri negre mi se petrec adânc Din inimă suspin și nu vreau să mănânc, Amarul de venin mă doare și m - a-înfrânt Când dragostea-i
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
petala unei flori, O uimea și-o întrebare și-o punea adeseori: Aura-i înaurită, fața, mâna și piciorul Ce-o bucură-ntâi pe mama, Dumnezeu sau ... muritorul? EI NU SIMT CE SIMT EU Unii râd de plânsul meu, Alții blestemă mereu, Dar nu simt ce simt doar eu Când la copii le e greu! Ieri juram: că verii mei Nu -s alții mai buni ca ei! Astăzi, ura i-a schimbat S-au bătut și s- au certat. Unul dreptate
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Cu mierla-n glas de tril aș vrea ca să mă- întrec E ziua ta și a mea și-n ton sărbătoresc Mă închin pân’la pământ și ție-ți mulțumesc! PĂMÂNTUL SFÂNT Toți oamenii îl calcă în picioare, Unii îl blestemă adeseori și tare, Alții îl iubesc pentru el se-omoară, Mulți îl scormonesc dup - o comoară. Când aduni pământul străbun Și-un pumn dacă-l ai este bun, Are inimă și vântul când bate Pământul îl simte ca pe frate
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
pe David, a rîs de el, căci nu vedea în el decît un copil, cu păr bălai și cu fața frumoasă. 43. Filisteanul a zis lui David: "Ce! sunt cîine, de vii la mine cu toiege?" Și, după ce l-a blestemat pe dumnezeii lui, 44. a adăugat: "Vino la mine, și-ți voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor cîmpului." 45. David a zis Filisteanului: "Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu pavăză, iar eu vin împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
fără limită... Deși cuvintele nu aveau un sens determinat, Craig recunoscu unele dintre voci: Peter Yerd, unul dintre clienții milionari ai firmei Nesbitt, Nesbitt însuși, un multimilionar pe nume Shore, Jim Gregory mecanicul, Sybil bucătăreasa și... Mai târziu Craig se blestemă că a plecat în acel moment. Dar nu se putea stăpâni. Îl apucase frica, o perdea de întuneric care-l orbea, frica de a fi descoperit acolo, atunci, înainte de a fi putut cugeta la ce auzise. Se furișă în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
a dumneavoastră, indiferent dacă i se spune AB, Mossl sau Jansky IV și asta-i totul. De altfel... - Da, zise el încet. - Eu am doar treizeci și patru de ani. Când voi fi mai în vârstă, poate că voi începe să-mi blestem soarta. Nu mă gândesc prea des la asta. Urmă o tăcere, apoi: - Noapte bună, Kay. - Noapte bună. CAPITOLUL 3 Zilele își urmau cursul rapid, iar viața mergea înainte. În fiecare dimineață, în afară de duminică, Craig se suia în vehiculul lui - neelectric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
și întîiul meu amor adevărat, sau aproape adevărat - "aproape", fiindcă în mare parte era un produs romantic al imaginației mele înflorite. Am iubit, cred, atunci, mai mult amorul decât pe fata de care eram înamorat. Mai târziu, altădată, poate am blestemat amorul, dar am iubit până la durere pe femeia iubită. Venisem de curând din Bârlad. Eram la grădina publică. Era o noapte de iulie, caldă, poetică, infinită. Stelele pe cer erau de-parte, cum par ele vara, erau pline de foc
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
măcar o singură foaie de tablă de furat. Am solicitat o nouă expertiză contabilă cu participarea mea, dar canaliile au refuzat...!!” „Trebuia să protestezi...!” „Are cine să te asculte...? Odată ajuns În mâna lor, pui sub Învinuire rudele și părinții blestemând ziua În care te-ai născut!! Cer iertare. O parte din nenorocirea căzută pe capul meu, se datorează și persoanei dumitale.Astai...!” „Ce vrei să spui...?” Am fost anchetat de cel mai periculos ofițer de miliție, Lct.Col.Tudose Ion
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
timp să mulțumeasă pe toată lumea muncitoare inclusiv pleiada de profitori ce așteptau cu mâna Întinsă la fiecare colț a-l birourilor. Tony Pavone, dorea ca tot colectivul de muncitori și ce-l tehnic să nu-l bârfească ori să-l blesteme: motivul...? Lăsase toate beneficiile la voia Întâplării, ce a ce nu se Întâplă el rezolvând orice amănunt fără ca cineva să bănuiască, adevărata lui intenție. Cu o zi Înainte de plecare, pentru a avea cugetul Împăcat, Tony Pavone organiză o masă festivă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai ușor de pătruns spre Paris, a armatei Aliaților ce se va concretiza cu intrarea În posesia labortorului cu energie nucleară. Iar În Europa războiul se va termina prin victoria finală din 9 Mai 1945, iar Hitler se va sinucide blestemând România pentru trădare și cu gândul la arma atomică care nu a reușit să-i aparțină pentru a instala crematorii pe Întreaga planetă, fapt ce-i va produce coșmaruri și după moarte...! În ce privește Japonia, care nu cerea armistițiu, luptând În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În agonia despărțirii de sânii, de gurile și de prețioasele fluide sexuale ale femeilor, sărmanul Wells, Învățătorul natural, promotorul emancipării sexuale, explicatorul, binecuvântătorul omenos al omenirii, nu putu În cele din urmă decât să facă de doi bani și să blesteme pe toți. Bineînțeles că scrisese asemenea lucruri În boala lui de pe urmă, oribil de deprimat de al Doilea Război Mondial. Ce spunea Shula-Slawa se Întorcea În mod amuzant la Sammler prin Angela Gruner. Shula o vizita pe Angela În zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
aterizat pe un morman de resturi de primăvară - frunze, tije de zambile, inflorescențe de liliac, ale căror petale erau uscate ca pergamentul. Ahmad a continuat s-o fixeze pe Irene, în vreme ce mormanul de resturi fumega. Probabil că voia s-o blesteme. Naji îi spusese lui Irene tot felul de povești despre îmblânzitori de șerpi, așa că femeia se aștepta acum ca, din clipă-n clipă, să cadă secerată, iar Ahmad s-o lege fedeleș. După ce-a cunoscut-o, imediat Ahmad i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ca să-și facă loc printre tufișuri, și-a trecut degetele peste o urmă din nisip, care ar fi putut să fie produsă de orice - de un iepure, de-un vultur sau de-un șobolan. A sfâșiat plantele și și-a blestemat impresia de mai devreme. Sângele care-i curgea din palme era singura culoare. Culmile negre au început să se îndrepte către nord, încadrând o pajiște fermecătoare, care probabil că fusese fotografiată de sute de mii de ori și-n care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cele mai simple lucruri - asigurările că totul va fi bine pe care i le dădea Mary, felul în care, la fiecare cot pustiu al râului, Ellis clătina din cap ca s-o liniștească. Jina se uitase peste marginea bărcii și blestemase apa. Se rugase ca somonii să dispară și ca un cutremur să închidă trecătoarea de la Big Mallard, astfel încât oamenii să nu mai vină în zona aia. Fie că era vorba de-o persoană sau de-un loc, Jina știa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
era așa de previzibilă. Se comporta ca o adolescentă, așa că de ce să nu alunece și-ntr-unul din filmele dedicate vârstei ? Totuși femeia a refuzat să se gândească la repercursiuni. În cap îi răsunau melodii rock. Era adevărat: râul era blestemat; îi făcea pe toți să se simtă de parc-ar fi avut optsprezece ani. În ținutul ăsta, până și mamele jucau Adevăra sau Provocare. Te provoc să mergi înainte, a spus Jina cu voce tare și-a făcut un pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
costat incomparabil mai puțin și să devastăm diverse zone, și bătăliile, și figurația și pentru că unde mai dai autentic peste un secol al XIX-lea american? Pe scurt, am auzit, citit despre România în legătură cu nunțile țigănești, cu țigănci vrăjitoare care blestemă arbitrii, cu PIB-ul sub Albania și, cu prilejul lui Cold Mountain, despre ce ieftini și înapoiați suntem. Cristian Tudor Popescu, Adevărul. Și femininul „comandantă” nu este recunoscut de limba română a dicționarelor! Firește. Cu femininul de la secretară nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
soția lui, la fel - au îmbătrânit aici. Tu nu mai vii, dar sunt fericită că te-am văzut, ce-a trebuit să fie n-a fost, pulberea s-a ales de toate până și de câmpia asta a Bărăganului, binecuvântată, blestemată de Dumnezeu, în care încă de pe vremea sciților roadele erau date pieirii, și sciții au tot continuat să vină, din răsărit, din apus, din toate părțile lumii. Dimineața mă înalț în vârful picioarelor pe prispă, mă uit de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ochii mei mari deschiși, și că va trebui să intru în vâltoare, starea de euforie s-a stins treptat chiar dacă nu era una de panică, iar pe măsură ce funia se strângea la par, aveam să cuget mai sumbru și chiar să blestem ziua în care am fost implicat în această acțiune diplomatică (întrevedeam mai bine în ce constă pericolul), iar despre cei care mă trimiteau (deși, la început, le eram recunoscător, făcându-mi plăcere), n-aș vrea, acum, să scriu, ce cuvinte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de noi, ăsta e potopul lui Noe!“ bombănea gazda în spatele meu. Mama n-avea să uite nicicând imaginea care se oferea ochilor ei de fetiță înfricoșată, după cum nu aveau s-o uite nici cei ce se aflau în ziua aceea blestemată de Paradă la Granada. În valea în care de obicei curgea zgomotosul, dar altminteri liniștitul Darro, iată că acum se formase un torent înspământător, care mătura totul în cale, părăduind grădini și livezi, scoțând din rădăcini mii de copaci, ulmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de neînțeles, în afară de câțiva, singurii autentici, fără îndoială. Dar, lăsând de-o parte exagerarea asta, vorbele mi se păruseră destul de fidel reproduse: — Cei care frecventează aceste locuri infame n-au învățat oare încă din fragedă pruncie că Dumnezeu l-a blestemat atât pe cel ce vinde vinul, cât și pe cel care-l cumpără? Că El l-a blestemat pe cel care-l bea, dar și pe cel care dă de băut? Au învățat, dar au uitat, sau atunci au preferat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
păruseră destul de fidel reproduse: — Cei care frecventează aceste locuri infame n-au învățat oare încă din fragedă pruncie că Dumnezeu l-a blestemat atât pe cel ce vinde vinul, cât și pe cel care-l cumpără? Că El l-a blestemat pe cel care-l bea, dar și pe cel care dă de băut? Au învățat, dar au uitat, sau atunci au preferat băutura care-l transformă pe om în dobitoc târâtor, Cuvântului care făgăduiește Raiul. Una din cârciumile astea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]