8,305 matches
-
pentru Lucian și Radu, copiii, Că le-a lăsat Rai, Pe pământ. Bunicul, Dinu, a murit arătând cu degetul Direcția Rai. Mi-l aduc aminte adesea. Îmi spune și-acuma: Fă-l! Ce mai stai?! O stradă întreagă de sfinți: Boabă, Olga, Pistol, Andrei, Geică, Dinu, Păunii, soția lui Petre, tinichigiul, Olivia - bunica - Toți au făcut Raiul, Pe sufletul gol. Mă uit pe stradă: Morți și divorțuri. Nașteri puține. Și țigănime. Doamne, cum va să fie Raiul de mâine? Va mai
STRADA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358411_a_359740]
-
din smarald, scot clinchet de clopoței. O boare de vânt ușoară va purta mireasma lor, „Vestitori ai Primăverii”, bucuria tuturor. Iarna însă nu se lasă, „Babele” își pregătește să cearnă zăpadă-n zări troienind din nou cărări. PRIMĂVARA Ca o boabă străvezie Luna-i argintie, cerul e întunecat, cu nori negri încărcat. Fiindcă astăzi a plouat Primăvara a-ncercat să curețe atmosfera și să încălzească Terra. Dimineața m-a trezit din somn fluierarul mi-a plăcut cântecul lui, sigur are harul
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
Elena LUPU: „Oglinda literară” din România, „Observatoirul”, „Alternativa”, „Atheneum” din Canada, „Asymetria” din Franta, „AGERO” din Stuttgart-Germania, revista „Clipa” din SUA, „Romanian Global News” - Agenția de presă pentru românii de pretutindeni, „Analize și Fapte” - ARP, revistele „Ecoul”, „Luceafărul românesc”, "Capricorn", „Boabe de grâu” „Semănătorul”, editate de Asociația Română pentru Patrimoniu... Pe Internet, în diferite reviste... Octavian CURPAȘ: „Este tot ce-a putut gândul/ Vouă să vă las în dar:/ Dragostea, versul și cântul/ Numele de ardelean.” Toate acestea vreți să le
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
piramidele galbenului grâu, aflat pe întinsele piste, cum o făcuse și Lucian Blaga într-unul din poemele sale, intitulat Mirabila sămânță: Copil, îmi plăcea, despuiat de vestminte, să intru-n picioare în cada cu grâu, cufundat pân la gură în boabe de aur. Pe umeri simțeam o povară de râu. Și-acum, în timpuri târzii, când mai văd câteodată grămezi de semințe pe arii, anevoie pun capăt fierbintei dorinți de-a le atinge cu fața. Zelică era un coleg de-al
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
care mi-l puse-n brațe, îndemnându-mă să-l mănânc. O, musă! Ajută-i penei mele, ca să-l citez pe bătrânul Omir, cel fără vedere, căci nu găsesc cuvintele potrivite pentru a descrie ceea ce am simțit la contactul primei boabe cu fragedele mele papile gustative. Aplecându-se printre sârme și trecând de pe un rând pe altul, bunul meu părinte nu se lăsase până nu-mi alesese un soi de strugure tămâios. Ca o morfină administrată unui pacient epuizat de durere
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
mele papile gustative. Aplecându-se printre sârme și trecând de pe un rând pe altul, bunul meu părinte nu se lăsase până nu-mi alesese un soi de strugure tămâios. Ca o morfină administrată unui pacient epuizat de durere, simții cum boaba aceea se dizolvă în trupul meu. Ceea ce erau pentru spirit cuvintele Evangheliei, întrupând Sfânta Treime, tot așa erau și fotonii verii absorbiți în boabele acelui strugure sub formă de zaharină. Prea greu pentru fragila mea constituție fizică, abia reușeam să
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
un soi de strugure tămâios. Ca o morfină administrată unui pacient epuizat de durere, simții cum boaba aceea se dizolvă în trupul meu. Ceea ce erau pentru spirit cuvintele Evangheliei, întrupând Sfânta Treime, tot așa erau și fotonii verii absorbiți în boabele acelui strugure sub formă de zaharină. Prea greu pentru fragila mea constituție fizică, abia reușeam să-l țin în brațe, astfel încât mă chinuiam să apuc cu gura boabele acelui pantagruelic strugure pe care și astăzi îl visez și de care
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
Evangheliei, întrupând Sfânta Treime, tot așa erau și fotonii verii absorbiți în boabele acelui strugure sub formă de zaharină. Prea greu pentru fragila mea constituție fizică, abia reușeam să-l țin în brațe, astfel încât mă chinuiam să apuc cu gura boabele acelui pantagruelic strugure pe care și astăzi îl visez și de care până la urmă n-am avut parte. De undeva se auzi un fluierat, mult mai aproape decât prima dată, apoi printre rânduri am văzut cum se apropia de răzor
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
bisaltiri, la adresa tatălui meu, ieși din gura acelei ființe hidoase, ce semăna mai degrabă cu un orc slinos din Harry Potter. Apoi se îndreptă spre mine, smulgându-mi din brațe strugurele acela, din care apucasem să gust doar vreo câteva boabe. Părea turbat încât nici măcar rugămințile fierbinți ale tatălui meu n-aveau să-l înduioșeze. Din cauza plânsului, care mă năpădi, ochii mi se împăienjeniră, simțind, după indescriptibilul gust al acelor boabe de tămâioasă, amărăciunea unui nod în gât. În zadar i
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
strugurele acela, din care apucasem să gust doar vreo câteva boabe. Părea turbat încât nici măcar rugămințile fierbinți ale tatălui meu n-aveau să-l înduioșeze. Din cauza plânsului, care mă năpădi, ochii mi se împăienjeniră, simțind, după indescriptibilul gust al acelor boabe de tămâioasă, amărăciunea unui nod în gât. În zadar i se spunea că nu era deloc bine să-și pună mintea cu un copil. Dresat într-un anume fel, orcul o ținea una și bună, că nu era averea lui
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CRI ... , CRI ... , TOAMNĂ CRI ... , NOI TE AȘTEPTĂM SĂ VII! Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1337 din 29 august 2014 Toate Articolele Autorului Toamna se așterne încet, încet, precum roua dimineții pe boabele de struguri! Miroase a pâine din grâu proaspăt, trandafirii dau ultimele flori, foioasele ne îmbie să admirăm feeria culorilor vii de toamnă. Un peisaj mirific însoțit de cântecelele păsărelelor ne farmecă privirile, în timp ce fructele coapte ne îmbată cu miresmele specifice
CRI ... , CRI ... , TOAMNĂ CRI ... , NOI TE AŞTEPTĂM SĂ VII! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358248_a_359577]
-
iunie 2012 Toate Articolele Autorului http://www.youtube.com/watch?v=WewzFiQnX9M noapte de sânziene A nins peste mine cu stele, pădurile-n brațe mă prind când noaptea se spală pe gene cu zorii de aur și-argint. Departe văd boabe de aur prin iarba cu fir de smarald și îngeri de rouă vin iarăși spre mine cu sufletul cald I-aștept în poiana cu vise și cerbi oglindiți în izvor, să-mi prindă în suflet cuminte cuvintele lumii de dor
NOAPTE DE SÂNZIENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357547_a_358876]
-
Și i-am dat haină și o veche cămașă și a plecat. A lucrat la locul pe care patriarhul Ioan îl făcea în Sinai. Primea pe zi cinci folii; seară venea la mine în lavra Eliotilor. Mânca pe zi numai boabe de lupin și muncea toată ziua. După ce a câștigat din munca lui trei monezi de argint, mi-a spus: - Ia prețul cărții și da-i-l! Dacă nu vrea să-l primească , dă-i înapoi cartea! Eu m-am dus
LIVADA DUHOVNICEASCA (44) de ION UNTARU în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357535_a_358864]
-
directoare foarte aprigă, care o considera pe tinerica de română „nepotrivită” liceului ei și...când a avut prima ocazie, a propus-o pentru restrângere de activitate. Așa a ajuns d-ra profesoară la liceul maghiar. Tremura de emoție...”nu știu o boabă ungurește...” ... mi-o amintesc și acum de la repartiție. Aici, la liceul maghiar, clasele sunt mai mici ... 15-18 elevi. Mă uit la ea ... și o văd la fostul liceu ... cu pupilele dilatate de spaimă, că directoarea a chemat inspectoratul peste ea
“CE STRANIU LUCRU ... VREMEA!” de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 512 din 26 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357586_a_358915]
-
și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt cântece populare ce mărturisesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. „Când vine iarna geroasă/ La români în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
piatră i-am regăsit. Vă văd și pe voi, trei pietre țări cum v-ar spune bunica! Și pentru că peisajul să fie complet am ornat totul cu cărți, pietricelele acelea viu colorate care înfrumusețează școală, casa și copiii. Acum ciugulesc boabe de nisip cu care fixez în timp pietrele, pietricelele punându/le în valoare. Referință Bibliografica: Viața la borcan / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 541, Anul ÎI, 24 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă
VIATA LA BORCAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357647_a_358976]
-
de lumină. Mi-ai dat atunci diminețile tale îmbrăcate în șoaptele cerului și, prăvălit în mine, m-am întors în cuvânt, unde iubirea mai este încă fecioară. Ți-am lăsat în schimb îngerii mei triști că să-i hrănești cu boabele dorului din tine. Acum aștept clipa în care sloboziți din mâinile tale vor ajunge la mine cu slova ta de iubire Leonid IACOB Referință Bibliografică: așteptând / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 477, Anul II, 21 aprilie 2012
AŞTEPTÂND de LEONID IACOB în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357692_a_359021]
-
smulgă picioarele din spate ar fi preferat să nu asiste. - Acolo stă puterea lor și pot scăpa imediat din cârlig, îi explicase tata. Putea înțelege asta, dar tot îi era milă de cosași. Mai bine era atunci când foloseau ca momeală boabele de porumb în lapte. Tata o asigurase că pentru un știulete-doi, nu s-ar fi supărat stăpânii lanurilor din care se serveau. Până atunci însă, ea nu fusese părtașă la nici un pescuit de răpitori și asta îi dădea o stare
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
fie sămânță pentru un nou Paradis. Poezia ei este o poezie care cântă natura cu anotimpurile și universul într-un vers simplu de factură populară, format din catrene. “Luna are tobogan/ De la boltă până-n lan,/ Unde-I place să privească:/ Boabele încep să crească” -(Escapadă). Pare să fie mai mult o poezie a copilăriei, adresată copiilor. 25. Camelia Stan din Câmpina, jud. Prahova, economistă de profesie, a publicat poezii în diferite reviste, având două cărți la activ. Poezia ei vibrează de
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
-și ies din minți; de întristare că n-am fost cuminți aruncă după noi un pumn de stele. Cad Perseidele de parcă plouă în ritmul unui recviem celest, apoi se sting spre zori și-n cosmic gest lumina-și pierd în boabele de rouă. Referință Bibliografică: În sunetul făcliilor de stele / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎN SUNETUL FĂCLIILOR DE STELE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357760_a_359089]
-
inginer, n-am avut vreun program mai fericit. Era ziua când și tata era liber și atunci...completa ceea ce îl nemulțumea din munca noastră în grădină. Dacă terminam, aveam voie și la plajă...pe cărare. Mă gândeam, punând cele 3 boabe în cuib, la toți moldovenii veniți în Banat, cuibăriți în garsoniere insalubre, pe la blocurile de constructori ori cele de la UMT...ăia ce fasole să pună?...și unde? Toți ieșeau cu familiile la Pădurea Verde, la Șag ori la Albina, pe
1 MAI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358571_a_359900]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SEVRAJ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului înghit urmele tălpilor una câte una în boabe de gând arunc pietre. zâmbetul devine șarpele cu pielea îngălbenită de sete. setea... setea de moarte se adâncește. foamea de sensuri părăsește frontiera cuvintelor. în urmă, doar versul, patima alungă... Referință Bibliografică: sevraj / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SEVRAJ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358767_a_360096]
-
cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară se coace o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut păioasele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au mai scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Când soarele se ridică de o suliță, usucă orice urmă de umezeală, boabele de grâu, costelive și fără de miez, încep să părăsească spicul scuturându-se, pierzându-se astfel și bruma ce mai scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii mâinilor și nici amorțirile din spate, văzând că
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]