1,370 matches
-
din persoane cu vârste cuprinse între 18 - 35 ani. Conform aceleiași surse, se constată o scădere a natalității în anul 2002 cu 8% față de 2001. Cauzele majore sunt sărăcia și lipsa unei perspective de schimbare a situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
2002 cu 8% față de 2001. Cauzele majore sunt sărăcia și lipsa unei perspective de schimbare a situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanță, fiind însă dezafectat.De pe acesta se
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
față de 2001. Cauzele majore sunt sărăcia și lipsa unei perspective de schimbare a situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanță, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
sărăcia și lipsa unei perspective de schimbare a situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanță, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată numai zboruri de agrement, existând
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
unei perspective de schimbare a situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanță, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată numai zboruri de agrement, existând speranța reanimării aeroportului
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanță, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată numai zboruri de agrement, existând speranța reanimării aeroportului pentru scopul său inițial - zboruri
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanță, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată numai zboruri de agrement, existând speranța reanimării aeroportului pentru scopul său inițial - zboruri interne de
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
eșecuri consecutive, beglerbegul de Timișoara, Hassan cel Mic, va reuși să o înfrângă doar după ce adună o armată de 30.000 de oameni și o puternică artilerie. În urma unei puternice ofensive transilvănene condusă de George Borbely, armata creștină cucerește cetățile Bocșa, Șoimoș, Cenad, Nădlac, Pâncota, Arad, Făget, Lipova și Vârșeț dar Timișoara rămâne neatinsă. O primă încercare de recucerire a orașului are loc în 1596 când o oaste a lui Sigismund Bathory, împreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
în lucrarea lui Engel Pal privind "Sangeacul Timișorii sub ocupația turcească 1554-1579", localizat și pe harta anexată lucrării. Apare pentru prima dată adăugată și denumirea “Mala Petyka” care apoi nu o mai găsim. Satul este menționat, ca aparținând de “Bogcsai (Bocșa) nahie” (nahie fiind o subdiviziune a sangeacului), iar în “defter” (registru de impozite) din anul 1554, la poz. 303 din defter, este trecut cu 9 gospodării, în 1569 la poz. 293 cu 6 gospodării și în anul 1579 la poz
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
ultimei invazii turcești în Banat, din 1783, turcii după ce bat armatele austriece, care se retrag până la Lugoj; ocupa întreaga parte sudică a Banatului cu Orșova, Mehadia, Panciova, Biserica Albă, Vârșeț, Deta, nimicesc instalațiile miniere și metalurgice de la Moldova Nouă, Sasca, Bocșa și Dognecea. Aceeași soartă o aștepta și noua instalație de la Reșița, căci populația germană de aici, muncitori, coloniști și conducătorii lor, s-au refugiat la Timișoara. Atunci se ridicară locuitorii din Cuptoarea, Târnova și Reșița Romana și în mai multe
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
200 de case. În secolul al Secolul XVIII-lea, conform cu împărțirea administrativă dinainte de organizarea graniței militare(1768), Carașova făcea parte din districtul "Vârșețului" și era reședința cercului cu același nume, în care erau înglobate 32 de localități inclusiv (Reșița, Dognecea, Bocșa), aici aflându-se un suboficiu administrativ, o biserică și o mânăstire romano-catolică. Populația localității este denumită de românii bănățeni "cârșoveni", "carașoveni", "cotcoreți" și "cocoși" iar sârbii din Banat le zic "Krašovani", "Karašovani", "Krašovanje". Ocupațiile carșovenilor au fost condiționate, în trecut
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul carașovenilor. Până la jumătatea secolului XX-lea, carașovenii considerau nedemnă, chiar rușinoasă, practicarea altor îndeletniciri decât păstoritul, pomicultura și agricultura. După 1950
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
ca satul să se fi numit Cioarda, iar ungurii iau zis Csorda (Ciorda). Prima biserică construită în Ciortea este în anul 1781. Cea de a doua Biserică este construită în anul 1907. A fost pictată de către pictorul Filip Matei din Bocșa Vasiova în anul 1912. A fost sfințită de către protopopul George Dragomir al Bisericii Albe în august 1912. Târnosită de către Preasfintiul Lucian al Caransebeșului în 25 mai 2009. Trebuie amintit că preasfintitul Lucian este primul ierarh care a vizitat satul, în
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
Tirol (în , în ) este un sat în comuna Doclin din județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de 642 locuitori. Localitatea Tirol este așezată în sud-vestul țării, în regiunea Banat, la vest de orașul Bocșa în Județul Caraș-Severin. Coordonatele sale geografice sunt 21.594167° longitudine estică și 45.332222° latitudine nordică. Clima este temperat-continentală cu influențe sub-mediteraneene. Datorită vânturilor de vest și expunerii, precipitațiile sunt destul de ridicate. În prezent este un domeniu eterogen de vegetație
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
care în proporție de peste 90 % este amplasat pe raza satului. În cadrul satului există un numar de 2 gatere, pentru debitat material lemnos și 2 banzicuri,iar de curînd s-a deschis un punct de alimentare cu benzină și motorină "OIL BOCȘA" chiar la intrare în sat Musca,la pod. Servicii publice Datorită procentului de 35% din populația totală a comunei LUPȘA, s-a în înființat un punct de lucru al Primăriei Comunei LUPȘA, având un compartiment de Agricol siunul de Impozite
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Bocșa este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este situată la o distanță de 18 km față de municipiul Zalău. În Biserica greco-catolică din Bocșa se află mausoleul lui Simion Bărnuțiu. Localitate este situată
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Bocșa este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este situată la o distanță de 18 km față de municipiul Zalău. În Biserica greco-catolică din Bocșa se află mausoleul lui Simion Bărnuțiu. Localitate este situată pe Valea Zalăului, la 18 km nord-vest de Zalău. Bocșa este traversată de Calea ferată Carei-Zalău și Drumul european E81. În izvoarele documentare așezarea este menționată în anul 1349 sub denumirea
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este situată la o distanță de 18 km față de municipiul Zalău. În Biserica greco-catolică din Bocșa se află mausoleul lui Simion Bărnuțiu. Localitate este situată pe Valea Zalăului, la 18 km nord-vest de Zalău. Bocșa este traversată de Calea ferată Carei-Zalău și Drumul european E81. În izvoarele documentare așezarea este menționată în anul 1349 sub denumirea "Villa Baxa", iar în anul 1854 apare sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". "Locuitorii, în mare parte nobili
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
la 18 km nord-vest de Zalău. Bocșa este traversată de Calea ferată Carei-Zalău și Drumul european E81. În izvoarele documentare așezarea este menționată în anul 1349 sub denumirea "Villa Baxa", iar în anul 1854 apare sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". "Locuitorii, în mare parte nobili, au avut mult de suferit cu deosebire între anii 1650-1700." În perioada 1660-1692, a făcut parte din Pașalâcul de la Oradea. În 1850, Bocșa avea 903 locuitori, din care 897 greco-catolici, 4 evrei, un romano-catolic
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Baxa", iar în anul 1854 apare sub numele de "Olah-Baksa" sau "Bocșa Română". "Locuitorii, în mare parte nobili, au avut mult de suferit cu deosebire între anii 1650-1700." În perioada 1660-1692, a făcut parte din Pașalâcul de la Oradea. În 1850, Bocșa avea 903 locuitori, din care 897 greco-catolici, 4 evrei, un romano-catolic și un reformat. Potrivit recensământului din 1857, satul avea 936 locuitori, toți fiind înregistrați ca greco-catolici. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
1850, Bocșa avea 903 locuitori, din care 897 greco-catolici, 4 evrei, un romano-catolic și un reformat. Potrivit recensământului din 1857, satul avea 936 locuitori, toți fiind înregistrați ca greco-catolici. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de 30 de preoți. Vicarul Silvaniei Alimpiu Barbulovici și-a petrecut ultimele luni de viață la fiul său Simion Barboloviciu, preot la Bocșa, și a fost înmormântat în aceeași curte a bisericii. Bocșa a devenit un
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
ca greco-catolici. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de 30 de preoți. Vicarul Silvaniei Alimpiu Barbulovici și-a petrecut ultimele luni de viață la fiul său Simion Barboloviciu, preot la Bocșa, și a fost înmormântat în aceeași curte a bisericii. Bocșa a devenit un loc de pelerinaj. În 1927, Nicolae Iorga a depus o coroană de flori la mormântul lui Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu și Barbulovici au fost mutate
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de 30 de preoți. Vicarul Silvaniei Alimpiu Barbulovici și-a petrecut ultimele luni de viață la fiul său Simion Barboloviciu, preot la Bocșa, și a fost înmormântat în aceeași curte a bisericii. Bocșa a devenit un loc de pelerinaj. În 1927, Nicolae Iorga a depus o coroană de flori la mormântul lui Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu și Barbulovici au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Primul bust al
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
curte a bisericii. Bocșa a devenit un loc de pelerinaj. În 1927, Nicolae Iorga a depus o coroană de flori la mormântul lui Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu și Barbulovici au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Primul bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa, opera lui Horia Flămându, a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869, satul avea
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
de pelerinaj. În 1927, Nicolae Iorga a depus o coroană de flori la mormântul lui Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu și Barbulovici au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Primul bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa, opera lui Horia Flămându, a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869, satul avea 968 locuitori, dintre care 946 greco-catolici, 21 evrei
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]