3,038 matches
-
se exaltă uneori atotputernicia banului, a avuției: A cui e avuția, acela-i om de soi, E înțelept, dotat și virtuos, un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu-i de mirare dacă este înconjurat cu stimă de rude și prieteni: Cine are avuție Are amici și rude are; E bărbat de omenie, E-nțelept nevoie mare. [32] Banul își arată puterea în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sau glorie: Ce-i de necinste-a onora, Ce-i greu de-atins-a cîștiga, Ce nu se cade-a lăuda: Puterea toată stă-n para. [29] Se-nțelege că, față de astfel de concepție materialistă, omul fără de avere nu are comun cu bogatul decît "numele de om": Omul făr-avere-n lume E un șarpe fără dinte, Elefant dresat, cuminte: Simplu purtător de nume. [4] (cf. Panciatantra, II, trad. Th. Simenschy, Cartea Românească, București, 1931, p. 186). Posedarea avuției nu este condamnată. Ba, se afirmă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din această reprezentație vor fi oferite într-o limbă străină care ne strivește, ne subjugă, ne umilește, care împarte un popor în două, lăsînd de o parte pe cei care vorbesc limba noastră disprețuită, și de cealaltă pe marii și bogații care vorbesc o altă limbă, trăiesc, iubesc și mor în această altă limbă". lorga îndeamnă pe cititori să nu se ducă la Teatrul Național. Reprezentația provoacă încăierări, se ridică baricade, tramvaiele deraiază, se aruncă cu pietre... "Luptă de clasă marcată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei politici de stat lipsită de forță, cel puțin pînă în 1929. Primul deceniu de după război este marcat de efectele protecționismului liberalilor: capitalurile sînt rare și scumpe, costul materialelor de construcții este foarte ridicat. În consecință, a construi este apanajul bogaților. Criza locuințelor cuprinde mare parte a populației în momentul în care orașul trece de la 318.000 de locuitori în 1918 la 870.000 în 1939. Măsurile luate de guvernul național-țărănesc în 1928 și 1930 urmăresc deblocarea situației. În acest sens
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
exemplaritatea lor. Brucan afirmă, de exemplu: "O societate care avea un scop, iată ce-i impresiona pe idealiștii occidentali mult mai mult decît realizările materiale care, comparate cu nivelul occidental, erau modeste. Un vizitator american îmi spunea: "Noi am devenit bogați și sîntem foarte mulțumiți de ceea ce avem. Voi sînteți săraci, dar știți încotro mergeți și aveți un viitor"". Sînt cu totul izolate vocile care, în acești ani '60, denunță gulagul și represiunea, ale căror victime sînt opozanții din Uniunea Sovietică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
profesorii, întreprinderile sînt mobilizate. Diferitele grupuri sociale sînt chemate să participe cu mîndrie colectivă la sărbătorile Femeilor, Tineretului, Pionierilor, Minerilor, Aviatorilor, Ziariștilor... Istoricii, unii scriitori s-au angajat în mare măsură în înscenarea unei romanități ceaușiste. Anii 1977-1978 au fost bogați în lucrări asupra independenței și asupra comemorării momentului decembrie 1918. Textele publicate sînt lucrări colective rezultînd dintr-o planificare eficace în cadrul unor echipe ierarhizate: Editura Academiei, Editura Politică, Editura Militară, revista Pagini de istorie joacă un rol esențial. Participarea la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin mediul în care trăiesc, cam insuficiente pentru o țară care e pe cale de-a le vota o anume lege escepțională de naturalizare. Dar e mai puțin natural de-a vedea pe prințul Dimitrie Ghica, care, deși nu putred de bogat, totuși are avere și tradiții, alături cu această democrație importată din cîteși patru unghiurile lumii, în loc de-a forma în țara sa un element de control asupra ei. Nouă ni se pare că deja această unică deosebire între d-sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de stat cu vrun interes oarecare; d. Brătianu exploatează această împrejurare prin renumita sa influență morală și - o, minunea minunilor și meșteșug al scamatoriei! - guvernul are majoritatea în Parlament! E trist că o țară al cărei trecut e atât de bogat în caractere, care a produs atâția eroi, atâția oameni vrednici, a ajuns prin demagogie la așa hal; dar, astfel stând împrejurările, "Romînul" ne va da voie să facem și să mănținem deosebirea între țara lui Ștefan și a lui Mircea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
religios, sentimentul de conexiune frățească între membrii comunității bisericești. Acest sentiment piere pe zi ce merge din Romînia: comunitatea națională și religioasă, legăturile de iubire și de reciprocitate cari existau înainte între toate clasele societății și cari făceau din cel bogat amicul celui sărac, din sărac pe apărătorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de către plebea demagogică din România, ale cărei porniri se rezumă în două cuvinte: invidie și sete de câștig fără muncă. În asemenea stare de lucruri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acest sentiment piere pe zi ce merge din Romînia: comunitatea națională și religioasă, legăturile de iubire și de reciprocitate cari existau înainte între toate clasele societății și cari făceau din cel bogat amicul celui sărac, din sărac pe apărătorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de către plebea demagogică din România, ale cărei porniri se rezumă în două cuvinte: invidie și sete de câștig fără muncă. În asemenea stare de lucruri religia moștenitorului nu e indeferentă, mai ales într-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
el și spăimos-negativ, stă cu mîna-ntinsă, poate mai cade ceva de la masa Occidentului, s-astîmpere foamea endemică a supușilor ei tot mai dezorientați și mai perplex cantonați între fosta glorie și actuala umilință statală. Această mînă întinsă poate fi săturată, iar bogații lumii au cu ce. Odată umplută, mîna nu mai poate fi atît de hrăpăreață, ci doar în poftă intermitentă de a repeta cerșitul. Ei bine, cu o astfel de "putere mondială" parcă ne vine și nouă să respirăm mai în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar ideologizînd imbecil), că marele pictor nu voise să spună cu de altfel foarte umana și calda compoziție decît doar ce era de spus: o umilă coadă la pîine, ca toate umilele cozi la pîine din lumea asta. Împărțită în bogați și săraci. Să lăsăm însă acolo, în capitolul ei de istoria artei, pictura lui Tonitza și să ne referim acum la o cu totul altă... coadă la pîine. Sintagma care, ca de fiecare dată cînd a fost infestată de comunism
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diligențele mele pe lîngă personajul prosper încep să-mi pară oarecum stînjenitoare întru demnitate, mă întremez imediat cu stratagema tonitziană și-mi zic: dacă marele Tonitza... atunci eu... (De avut în vedere totuși, marii colecționari interbelici, în același timp mari bogați.) O remarcă ce privește nu atît relația om de afaceri - pictor, la urma urmei una neînsemnată în momentul de față, cît comportamentul general, asumat de cei care înfiripă acum stratul de mijloc, atît de vital-necesar recuperării statului modern. E o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spaniol infinit mai anarhist decît comunist nu și-ar fi imaginat niciodată că, într-o zi dincolo de pictura sa numele lui va deveni o mașină de făcut bani." "Disprețuia toate vanitățile pe care le aduce cu ea bogăția (și ce bogat era! n.n.). În veșmintele lui uzate, putea fi luat drept cerșetor." "La fel se întîmpla și cu femeile, care au avut privilegiul sau neșansa de a fi prinse în iubirea lui. Supuse sexualității lui animalice, el le subjuga, le captiva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sistematic. În studiul din 1905, debordînd de vorbe de spirit, auzite sau produse de savant însuși, iată una, relatată de Heine și avîndu-l protagonist pe chirurgul de bătături Hirsch din Hamburg, care se fălește în fața poetului cu relațiile lui cu bogatul baron Rothschild: "Rothschild m-a tratat de la egal la egal, într-un mod de-a dreptul familionar". Dacă, la rîndu-mi, m-aș ocupa de bătături, aș putea să mă laud cu aceeași replică a lui Hirsch, după ce-l întîlnesc pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
jenantă platitudine, dacă aș reitera bătuta butadă cu un Van Gogh (genial oricum), nereușind însă, într-o viață, să-și vîndă măcar o pînză... Cum, tot așa, dacă aș trage concluzia (iliescian populistă) că mai bine sărac, dar cinstit, decît bogat, dar... Aferim! Sub ochii noștri, o lume îi ia locul alteia; ne convine/ nu ne convine, ultima își impune cu asprime, neiertător, noua cutumă. Pictorilor și pictorilor nerămînîndu-le decît soluția individuală. Într-o Românie pe care începem să o iubim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Este foarte frumos într-un proces când acuzatul vine și recunoaște tot. El știe bine că nu se poate aștepta la nici o milă din partea noastră și de aceea vorbește așa. Este un dușman feroce. A ieșit așa un material de bogat, bun și pentru istorie, pentru piesă de teatru și cinematograf, cu fapte reale, nu lucruri imaginate. Și reprezintă o perioadă foarte lungă, cea mai zbuciumată, de formație a regimului. Mai avem în curând să pregătim în foarte scurt timp procesul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a luptei pentru unitate și independență națională, luptă al cărui ecou străbătea Europa, un astfel de popor era înfățișat de Stein drept „cuminte” și incapabil să dobândească unitate, independență și civilizație, iar teritoriul pe care-l locuia era socotit drept bogat, dar „gol” și bun de luat în antrepriză de burghezia austriacă. El exclude dominația unei singure puteri asupra regiunilor de pe cursul inferior al Dunării și recomandă soluțiile semnalate mai sus și care au la bază propunerile Austriei pentru conferința de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
minte, că noaptea e zi, că negrul e alb, că bărbatul e femeie, că viața e moarte? Totuși, în plan social, logica terțului exclus acționează ca o veritabilă logică de excluziune: binele sau răul, dreapta sau stînga, femeile sau bărbații, bogații sau săracii, albii sau negrii. Ar fi revelator să întreprindem o analiză a xenofobiei, a rasimului, a antisemitismului sau a naționalismului în lumina logicii terțului exclus. Astăzi trăim în plină deșănțare pornografică a gîndirii binare. Logica binară a adevărului absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în vegetativi Nervii cei Optici, Somnul în Moarte fost-a/ Preschimbat în evi demult apuși de Satan însuși, tata al Păcatului și Morții"; dar și (28, 29-39): "Fiii lui Ozoth în Nervul cel Optic [...] desfătări dau omului necunoscut; și calpe bogații/ Disprețului le dau, și-i zvîrlă în necaz [...] pe cei care le au,/ Închizînd soarele și luna [...] afar' din Nervul Optic [...]/ În vreme ce sărmanul nevoiaș este că diamantul care, desi învesmîntat/ Cu aspru acoperămînt în mînă, este deschis năuntru pe deplin
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este depășit, ci reprezintă încă răspunsul individului față de solicitările mediului. Există însă o categorie de fapte din domeniul noutății, spune C. Rădulescu-Motru, care dizolvă misticismul: opozițiile. "În lume este moarte și este viață; este plăcere și durere; lumină și întuneric; bogat și sărac; sunt puteri care se ciocnesc până se nimicesc; între libertate și sclavie sunt întâmplări ajutătoare, și altele dușmane omului... Aceste contrarietăți deșteaptă de la început mirarea și spaima. Misticul, în fața lor, rămâne fără răspuns, sau dă un răspuns superficial
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spus adevărul și totuși...) Da..., bine..., să zicem că... dar măcar eram cu toții la fel... în aceeași oală... Octav: Nici măcar atîta, mama... Pentru că cei care ne învățau ce bine e, ce rațional e, ce echitabil e să fii sărac, erau bogați... Și tu știi asta. Marieta: (nu renunță) Știu pe dracu! Și-acum cum e? Că unii abia-și duc zilele, iar alții... Acu' sîntem mai egali? Taci?! Adică de asta ați făcut voi revoluția aia?! Ca să vă săturați de țigări
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cultura..., spiritul... filosofia... Nu-i așa, Groparule? Groparul: Păi...! Octav: De fapt, domnu' gropar este partenerul meu... El vinde vorbe... Groparul: Da nonprofit... Octav: Adevărat... El a scăpat de teroarea eficienței... Și vine lumea la el puzderie... tineri, bătrîni, săraci, bogați... Încep prin a vrea să cumpere o Coca sau o lumînare, și după ce le livrează o groază de cuvinte, toți se întreabă dacă n-ar fi bine să se sinucidă... Înțelegi? Mona: Da, sigur... înțeleg. Și? Octav: Și maestrul le
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a căror frenezie spirituală contrasta cu Înfățișarea sau poziționarea socială. Tumultul interior nu e direct proporțional cu ceea ce e afișat, exteriorizat. Iar cel etichetat - cu ușurință - că este umil are lumea sa, la fel de bogată sau laborioasă ca și a celui bogat, care s-a „ajuns”, „complex”, poziționat generos la un moment dat. Fiecare poartă, la o adică, „adevărul” lui. E posibil oare ca acesta să fie aflat și Înțeles? Patrimoniul spiritual al fiecăruia este unic și netransmisibil. Coagularea lui a Început
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
femeie iubită, la Londra. Trebuind să subziste, deci să câștige bani, Încep amândoi să se consacre artei. Lady Blessington se apucă de literatură, iar d’Orsay de sculptură și desen. Vechii prieteni, Disraëli și Bulwer, le sunt mereu aproape. Pe bogatul evreu contele d’Orsay Îl introduce În cele mai selecte medii, căci figura sa bonomă, trupul de uriaș, purtat Însă cu atâta grație și eleganță sunt primite pretutindeni cu venerație. Ținuta impunătoare, celebrele mănuși albe, de cele mai multe ori parfumate cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]